Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Începem procedura interpelărilor şi a întrebărilor.

(Preia conducerea celei de a doua părţi a şedinţei plenului, domnul vicepreşedinte Ovidiu-Cameliu Petrescu.)

- după o scurtă pauză -

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Andrei Ioan Chiliman a depus în scris o interpelare adresată domnului prim-ministru.

Doamna deputată Mihaela Ionescu a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Învăţământului. Este? Poftiţi!

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Săptămâna trecută am avut o interpelare adresată domnului ministru, la care a fost dat un răspuns, aş zice, paralel cu întrebarea mea. Totuşi, am un răspuns scris care se pare că răspunde şi la aceste două întrebări, aşa că nu le mai pun. Mulţumesc. Aceasta discutam cu domnul ministru.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am semnalat, domnule preşedinte de şedinţă, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, faptul că noul domniei sale adjunct, fostul inspector şcolar general al judeţului Cluj, este unul dintre cumularzii recunoscuţi. Astfel, domnia sa, a rămas în continuare în funcţia de inspector general şcolar, deşi, prima dată, şi-a dat demisia din funcţia de consilier al municipiului Cluj-Napoca, a revenit asupra ei. Este, în acelaşi timp, profesor titular de fizică, director al Colegiului Naţional "Emil Racoviţă" şi, actualmente, şi secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Eu am întrebat dacă domnia sa continuă să deţină toate funcţiile menţionate mai sus şi care este temeiul legal care justifică un astfel de cumul, pentru că, după ştiinţa mea, este unic la nivel naţional, dar s-ar putea să nu cunosc toate dedesubturile.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Din partea Ministerului Învăţământului.

Domnul Radu Mircea Damian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Răspunsul pe care îl dăm la interpelarea domnului deputat Damian Brudaşcu este următorul: în prezent, domnul Constantin Corega nu cumulează mai multe funcţii, deţine numai funcţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru care primeşte salariul. Totodată, beneficiază de rezervarea catedrei la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca, în temeiul art.101 din Legea 128/97 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

Postul de inspector general la Inspectoratul şcolar al judeţului Cluj este deţinut în prezent de domnul profesor Cuibuş Valentin Claudiu. Cu deosebită consideraţie, semnează ministrul Ecaterina Andronescu. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca dacă aveţi de făcut comentarii?

Domnul Damian Brudaşca:

Nu mă surprinde răspunsul, dar el nu este cel exact. Dacă ar fi adevărate cele susţinute de doamna ministru, atunci s-ar fi organizat concurs pentru ocuparea postului de director la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă", ceea ce nu s-a întâmplat de foarte multă vreme, şi, s-ar fi anunţat scoaterea la concurs şi a postului de inspector general şcolar. Din datele pe care le deţin, rezultă că domnul inspector general şcolar, fost, nu doreşte să renunţe la această funcţie, pentru eventualitatea unor cutremure la nivelul conducerii ministerului, şi, în cazul în care l-ar afecta un asemenea cutremur, să aibă unde să se întoarcă pe un scaun călduţ. Oricum, mulţumesc ministerului că s-a deranjat să vină să dea acest răspuns chiar parţial adevărat.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim. Poftiţi domnule secretar de stat.

Domnul Radu Mircea Damian (secretar de stat - Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Pentru ocuparea postului de inspector şef, numirea domnului Cuibuş Valentin Claudiu este cu delegaţie, până la organizarea concursului. Acelaşi lucru înţeleg că se întâmplă şi pentru postul de director. Deci, toate etapele legale vor fi, cu stricteţe, respectate. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşcă a adresat o întrebare Ministerului Culturii, cu privire la conflictul existent la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. Domnule ministru vă rog să răspundeţi la întrebare.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Legat de interpelarea domnului deputat Damian Brudaşcu, vreau să răspund punctual la cele sesizate.

La primul punct, îmi face plăcere să-i dau dreptate, în sensul că am dispus un control la Opera Maghiară de Stat din Cluj, şi, în urma definitivării raportului Corpului de control al ministrului, au rezultat elemente de abateri grave, care trebuiesc şi cer şi sesizarea unor organe în drept, care îşi vor începe ancheta. Este fără doar şi poate că la Opera Maghiară vor trebui luate nişte măsuri, însă nu putem să le luăm până nu avem răspunsul organelor în drept.

La punctul al doilea, care conţine o serie de detalii, dar vreau să le precizez. Nu poate fi vorba de incompatibilitate între funcţia de consilier, a unei doamne din Ministerul Culturii şi Cultelor, şi un eventual beneficiu personal de a se deplasa împreună cu opera, ea fiind invitată de organizator. La această deplasare, la care se referă domnul deputat, nici măcar nu s-a folosit de banii ministerului nostru, deşi, ca specialistă, poate face deplasări, însoţind, dacă este cazul, ansambluri artistice în turnee.

Referitor la cheltuielile de deplasare, cazare şi diurnă ale doamnei consilier Marcela Stoica, menţionăm că acestea au fost suportate, integral, de organizatori. Faptul că a călătorit cu autocarul închiriat de Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca, a fost un gest de solidaritate de breaslă şi un prilej de comunicare şi de identificare a unor probleme legate de instituţie. Insist pe această problemă, pentru a evidenţia faptul că, oricum, doamnei consilier i s-ar fi decontat transportul, neavând nici un interes în a se folosi exclusiv de transportul cu autocarul. A fost efectiv o acţiune colegială şi atâta tot.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule ministru, vă mulţumesc pentru răspuns, pentru probitatea de care daţi dovadă în sensul că, în sfârşit, s-a ajuns să se recunoască faptul că acolo este ceva putred. Pentru a ajuta în continuare ca cercetarea să fie obiectivă, imparţială şi în interesul angajaţilor acestei instituţii, care, surprinzător, deşi sunt maghiari, s-au adresat unui deputat al PRM-ului să le rezolve problema, vă voi oferi un dosar cu o serie de declaraţii făcute de o parte dintre angajaţi, referitor la situaţia de la această instituţie.

În ceea ce priveşte celălalt aspect, cu doamna Stoica Marcela, nu am nimic împotriva ideii de solidaritate şi de participare la manifestări culturale de interes major. Singurul aspect care este oarecum mai deosebit, este acela că domnia sa a dovedit, după acest turneu, la care, după câte sunt informat, a fost şi oaspetele personal al familiei Simon Gabor, la vila pe care şi-au cumpărat-o la Budapesta, se pare, din banii care au fost sustraşi pe parcursul timpului, domnia sa, a dovedit o anumită subiectivitate în tratamentul pe care l-a acordat sesizărilor sau solicitărilor venite din partea numitului Simon Gabor.

Deci, din acest punct de vedere, apreciez necesitatea ca formaţiile artistice, ansamblurile artistice, să fie însoţite de oameni de specialitate, având în vedere şi oportunităţile care sunt pentru încheierea de raporturi de colaborare.

Singurul lucru pe care-l cer, este acela al probităţii şi obiectivităţii de care să dea dovadă, ulterior, în relaţiile care privesc instituţiile de pe urma cărora au beneficiat de o asemenea deplasare.

Mulţumesc oricum pentru răspuns.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Dan Verbina a adresat o întrebare privind stadiul elaborării Statutului şi a Regulamentului de funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol. Răspunde domnul secretar de stat Predilă. Răspundeţi!

Domnul Gheorghe Predilă:

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Verbina, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a analizat interpelarea dânsului şi proiectul de hotărâre de guvern care se referă la statutul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspecţiei piscicole, şi, la vremea respectivă, a constatat că Legea 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura şi Legea 26/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţia agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniului Statului, conţin reglementări insuficient de clare şi complete, referitoare la amenajările piscicole.

Ca urmare, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor emite Ordinul 276 din iulie 2001 privind organizarea activităţii de administrare a fondului piscicol, în scopul armonizării acestor reglementări şi pentru finalizarea acţiunii de înfiinţare şi organizarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.

În conformitate cu prevederile acestui ordin, în cursul lunii octombrie 2001, s-a elaborat proiectul unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.192 din 2001, prin care se stabilea patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare şi sursele de finanţare pentru inspecţia piscicolă. Proiectul de ordonanţă a fost însuşit de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, transmis la avizare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului care a răspuns că nu acceptă înfiinţarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, conform legislaţiei proiectelor de legi de până atunci şi hotărârilor ordonanţei de urgenţă.

Întrucât, înfiinţarea Companiei Naţionale a Fondului Piscicol, este un angajament asumat de România prin documentul de poziţie la cap.VIII "Pescuitul", Parlamentul României a preluat ca iniţiativă parlamentară propunerea legislativă de modificare a legii, în sensul stabilirii unei administrări unitare a fondului piscicol, sub autoritatea statului. Până la adoptarea acestei iniţiative parlamentare, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a iniţiat un nou proiect de ordonanţă, care modifică unele articole din Legea 192, în scopul urgentării înfiinţării şi organizării Companiei a fondului piscicol şi a inspecţiei piscicole, care sunt instituţii de interes public.

Proiectul hotărârii de guvern privind statutul Companiei Naţionale a Fondului Piscicol a fost elaborat şi va fi promovat după modificarea Legii 192. Proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspecţiei piscicole este avizat acum de Ministerul Integrării Europene, Ministerul de Interne şi se află, pentru avizare, la Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă domnul Verbina are de făcut comentarii? Poftiţi.

Domnul Dan Verbina:

Răspunsul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, nu cred că este cel care trebuia să fie, deoarece întrebarea mea s-a referit la două hotărâri de guvern care trebuiau adoptate în termen de 60 de zile de la publicarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, care a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr.200 din 20.04.2001. Deci, la un an de zile, nu am reuşit să adoptăm două hotărâri de guvern şi ne apucăm să facem ordonanţe de modificare a unei legi.

Cred că ceea ce s-a afirmat de către minister, nu este real şi nu este benefic pentru dezvoltarea sectorului pescăresc, cu toate că, în iniţiativa legislativă depusă la Senat, se reafirmă documentul de poziţie, cap.VIII "Pescărie", documentul negociat şi adoptat în luna iunie 2001, adoptat după adoptarea Legii 192 şi publicarea ei în Monitorul Oficial. Deci, cred că ceea ce am întrebat, s-a referit strict la încheierea acestui capitol, negociat cu Uniunea Europeană, şi nu cu modificări de ordonanţe prin ordonanţe de urgenţă a legilor în vigoare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Dacă ministerul mai are vreun comentariu de făcut? Nu. Domnul deputat Damian Brudaşcă a adresat o întrebare privind aplicarea prevederilor Legii 42/90 privind gratuitatea transportului în comun pentru revoluţionari. Domnul secretar de stat Tudor Florescu răspunde.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la adresa dumneavoastră, vă pot comunica următoarele: Metrorex S.A. eliberează cartele de metrou beneficiarilor Legii nr.42/1990: revoluţionarilor, urmaşilor martiri ai Revoluţiei, răniţilor, precum şi pensionarilor de invaliditate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în luptă pentru victoria Revoluţiei, în baza tabelelor transmise de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Vă anexăm şi copia după adresa de înaintare a tabelelor pentru anul 2002.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 482/99 privind înfiinţarea Societăţii comerciale de transport cu metroul Bucureşti, art.6 prevede: "în cazul efectuării de servicii publice de transport, de călătorii, pentru anumite categorii de persoane, care beneficiază, potrivit reglementărilor legale, de reducerea tarifelor de transport şi de gratuităţi, prin actele normative care acordă aceste facilităţi, se vor prevedea compensaţii către Metrorex, până la nivelul tarifului aprobat".

Începând cu anul 2001, conform Legii bugetului de stat nr.216, publicat în Monitorul Oficial nr.214 din 26.04.2001, art.18, paragraful 12: "cheltuielile aferente gratuităţii şi reducerilor la transportul pe calea ferată, metrou, auto şi naval, de care beneficiază, în condiţiile legii, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr.42/1990, sunt suportate din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei la cap.60.01".

Deci, în aceste condiţii, orice persoană care îndeplineşte condiţiile legale beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Vă mulţumesc domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze răspunsul.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am o nelămurire, domnule ministru. Problema aceasta este cu caracter general. Deci, indiferent de domiciliul cetăţeanului, el beneficiază de toate aceste gratuităţi pe transportul în comun, oriunde s-ar afla în România. Aici este problema, domnule ministru. Am un caz al unor revoluţionari de la Cluj-Napoca, veniţi pentru o perioadă de timp la Bucureşti, şi, nu au beneficiat, li s-au pus greutăţi în beneficierea de prevederile Legii 42. Deci, vă semnalez, cu tot respectul, această chestiune, pentru a da dispoziţiile necesare ca toate instituţiile prestatoare de servicii în domeniul transporturilor pentru aceste categorii, să ia de bune actele care le sunt prezentate, respectiv legitimaţiile eliberate de autorităţi competente. Aici era, de fapt, problema care doream să rezulte din răspunsul domniei voastre.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă doriţi să comentaţi? Poftiţi.

Domnul Tudor Florescu:

Domnule deputat, singurul lucru care trebuie să-l facă stimaţii domni, este să se adreseze Secretariatului pentru Problemele Revoluţionarilor, li se face adresă şi obţine în mod automat şi gratuitatea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Ifirm adresase o întrebare, însă nefiind prezent, amânăm răspunsul pentru altă dată.

Domnul deputat Dorel Petru Crăciun a adresat o întrebare. Este prezent? Nu este. Deci, i se răspunde altă dată.

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare privind soluţionarea cererii unui cetăţean din Cluj, arestat şi deţinut de autorităţile hortiste de ocupaţie, în 1944. De la Ministerul Muncii domnul secretar de stat Petre Ciotloş. Poftiţi vă rog.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşcu, privind cazul numitului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Republicii nr.47, în ceea ce priveşte măsurile legale care trebuiesc întreprinse pentru a beneficia de facilităţile acordate persoanelor persecutate etnic şi politic, formulăm următorul răspuns.

Întrucât din memoriul depus de domnul Vasile Nilcă şi documentele anexate, nu rezultă clar perioadele în care a suportat persecuţii şi natura acestora, facem următoarele precizări: perioada în care persoana, cetăţean român, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, respectiv 6 septembrie 1940- 6 martie 1945, intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare şi a normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002. Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menţionate, cererea şi actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la Casele teritoriale de pensii. Dovada încadrării în situaţiile prevăzute de aceste acte normative, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 127/2002, iar în lipsa acestora, dovada persecuţiei din motive etnice, se face prin declaraţii cu martori, autentificate prin notariate. În scopul evitării eventualelor abuzuri, în stabilirea calităţii de persecutat din motive etnice, este necesar ca cel puţin unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeaşi situaţie cu solicitantul. În cazul în care solicitantul depune documente oficiale din care rezultă doar începutul şi sfârşitul perioadei de persecuţie etnică, intervalul de referinţă pentru acordarea drepturilor poate fi stabilit prin proba cu martori. În această situaţie, sunt suficiente declaraţiile martorilor autentificate prin notariat, fără a mai fi necesară respectarea condiţiei ca unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeaşi situaţie cu solicitantul.

Având în vedere faptul că pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor în temeiul Legii 189/2000 nu există termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Casei judeţene de pensii Cluj, cu documente din care să rezulte faptul că în anul 1944 a fost deţinut de către autorităţile hortiste de ocupaţie, iar în lipsa acestora poate face uz de proba cu martori. Perioada de după 6 martie 1945, în care o persoană a fost persecutată politic, intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şi completările ulterioare. Întrucât şi în acest caz, pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor, în temeiul actului normativ sus-menţionat, nu există un termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Direcţiei de muncă şi solidaritate socială Cluj.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Un comentariu al domnului deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc domnului ministru, pentru răspunsul extrem de documentat pe care mi l-aţi pregătit.

Vreau să vă asigur că, persoana în cauză, este un om de mare probitate morală, este un profesor universitar doctor. Este adevărat, mi-a scăpat şi mie să verific perioada în care a fost deţinut, în toamna anului 1944, vreme de două luni şi jumătate, aşa cum, dealtfel, rezulta şi din documentele pe care le-am anexat memoriului domniei sale.

Voi verifica încă o dată, îi voi comunica răspunsul dumneavoastră şi voi încerca să-l ajut, pentru a beneficia de drepturile legale, în acest caz.

Oricum, vă mulţumesc respectuos pentru răspuns şi pentru calitatea documentării în această materie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiţiei, va răspunde la o întrebare adresată tot de domnul Damian Brudaşca, privind situaţia generală de nepunere în aplicare a mandatelor de aducere, emise la Judecătoria Cluj-Napoca, pentru martorii în dosarul penal nr.13.344 din 2001.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

La întrebarea formulată de către domnul deputat Brudaşca, Ministerul Justiţiei comunică următoarele:

"Din verificările dispuse, s-a constatat că dosarul penal nr.13.344/2001 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 16 noiembrie 2001 şi priveşte pe inculpaţii Lung Aurel, Lung Lucian, Ungureanu Daniela Niculina şi Boncs Sorina, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută şi pedepsită de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a) Cod penal, ce prevede reţinerea de circumstanţe agravante pentru săvârşirea faptei de 3 sau de mai multe persoane împreună.

Ca urmare a faptului că la unirea în faţa instanţei, inculpaţii şi-au schimbat declaraţiile din faza de urmărire penală, s-a considerat ca fiind absolut necesară, de către instanţă, reaudierea martorilor care au dat declaraţii în cursul urmăririi penale. Deşi au fost citaţi legal, martorii nu s-au prezentat în instanţă pentru a fi audiaţi. Astfel că, în conformitate cu prevederile art.183 Cod procedură penală, s-a dispus aducerea lor cu mandat în faţa instanţei.

Conform prevederilor art.184 din Codul de procedură penală, mandatul de aducere se execută prin organele poliţiei. Însă, acestea au comunicat instanţei imposibilitatea executării mandatelor de aducere, deoarece martorii, între timp, şi-au schimbat domiciliile. Faţă de cele declarate, în faza de urmărire penală, urmând ca, potrivit art.183 alin.3 Cod procedură penală, să fie efectuate mai întâi cercetări, pentru a fi identificate noile domicilii ale martorilor.

Executarea mandatelor de aducere, se face prin organele Ministerului de Interne şi, potrivit dispoziţiilor art.198 Cod procedură penală, instanţa de judecată are posibilitatea aplicării amenzilor judiciare împotriva celor care se fac vinovaţi de neaducere la îndeplinire a dispoziţiilor acesteia, aceste fapte fiind considerate abateri săvârşite în cursul procesului penal.

Pentru că, aşa după cum rezultă din cele arătate mai sus, martorii şi-au schimbat între timp domiciliile, iar actualele lor domicilii nu se cunosc, Judecătoria Cluj-Napoca a cerut, printr-o adresă, comandantului Poliţiei municipiului Cluj-Napoca să urgenteze procedura de identificare a noilor domicilii ale martorilor, urmând ca, în cazul în care va constata că cei însărcinaţi cu îndeplinirea acestor măsuri, nu-şi îndeplinesc în bune condiţiuni, sarcina care le-a fost trasată, să ia măsurile pe care le va crede de cuviinţă împotriva acestora.

Vă rugăm să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii". Semnează doamna Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca vrea să facă un comentariu. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Vă asigur, şi pe dumneavoastră, şi pe doamna ministru, de sentimente similare, dar vreau să vă spun, domnule ministru, un lucru care mi se pare foarte grav. În cazul în speţă este vorba de emiterea a cinci mandate de aducere, nu de unul singur. Eu ştiu că Poliţia Română nu lucrează cu viteza melcului. De asemenea, vreau să vă mai semnalez că, la aceeaşi Judecătorie din Cluj-Napoca, au fost o serie de procese în care s-au judecat ţigani, sau rromi, sau spuneţi-le cum doriţi dumneavoastră, în care aceeaşi poliţie, vigilentă, în alte condiţii, uită să-i aducă cu mandat de aducere şi după emiterea a două-trei sau mai multe asemenea mandate.

Deci, eu cred că este ceva putred în Danemarca. Semnalez ministerului dumneavoastră, cu tot respectul, să ia măsuri urgente în această direcţie, pentru că am impresia că nu este vorba de o chestiune întâmplătoare, întrucât se cunosc relaţiile pe care comandantul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca le-a avut şi le are cu lumea interlopă, inclusiv în susţinerea acestuia pentru vânzări de valută, vânzări de aur şi, de aici, probabil şi această clemenţă nejustificată în a aduce în faţa instanţelor, pentru ca acestea să-şi poată desfăşura activitatea acelor care se fac vinovaţi de o nerespectare a prevederilor Codului de procedură penală.

Eu am semnalat această situaţie, pentru că însuşi preşedintele de şedinţă, la unul dintre procesele anterioare, a atras atenţia aceluiaşi comandant asupra acestei situaţii de nepermis, în condiţiile în care, poliţia este chemată să participe şi să sprijine actul de justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. E bine că e ceva putred în Danemarca, pentru că e treaba lui Hamlet, şi nu a noastră.

Domnul secretar de stat Fleşariu nu a ajuns de la Senat, ca să prezinte răspunsul la întrebare.

Din partea Ministerului Finanţelor este cineva? Da, din păcate, încă nu avem pe cineva de la Ministerul Finanţelor.