Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Am parcurs şi acest proiect de lege. Vă mulţumesc pentru colaborare şi trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Rog liderii de grupuri să solicite celorlalţi colegi să vină în sală. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Rog iniţiatorul, rog Comisia juridică să ia loc în băncile rezervate în acest scop.

Rog membrii Comisiei juridice să ia loc în banca rezervată pentru dânşii.

Rog colegii din sală să ia loc în bănci.

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem dezbaterea proiectului de Lege privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia. Proiect de lege extrem de important, pe care sper să-l putem dezbate cât mai bine şi cât mai rapid.

Îl invit pe domnul ministru de stat Valeriu Stoica să ia cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnule ministru de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit art.135 din Constituţia României, proprietatea este publică şi privată.

Proprietatea publică aparţine numai statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, iar bunurile care formează obiectul de proprietate publică sunt inalienabile. De asemenea, art.135, alin.4 din Constituţie enumeră bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. În temeiul dispoziţiilor constituţionale, s-a elaborat acest proiect de lege care vă este supus astăzi atenţiei, privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia. În primul capitol sunt consacrate noţiunile de domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Cu privire la domeniul public, se distinge între domeniul public de interes naţional şi domeniul public de interes local. Având în vedere faptul că, pe de o parte, este imposibilă enumerarea exhaustivă a bunurilor care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, iar pe de altă parte o enumerare chiar enunţiativă a acestor bunuri prezintă o utilitate practică deosebită, s-a prevăzut că aparţin domeniului public bunurile enumerate în anexă, care face parte integrantă din lege, precum şi orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale, prin modurile prevăzute de lege.

Această combinare a două modalităţi de conturare a sferei bunurilor care intră în domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale constituie singura cale prin care pe de o parte putem să precizăm cât mai multe dintre bunurile care se află în domeniul public, iar pe de altă parte putem să identificăm ulterior apariţiei legii chiar şi bunurile care nu sunt enumerate expres în anexă dar care, după natura lor, în funcţie de uzul sau interesul public, pot să fie introduse în sfera domeniului public.

Capitolul II cuprinde dispoziţii privind regimul juridic al proprietăţii publice. Astfel, sunt prevăzute modul de dobândire şi de încetare a dreptului de proprietate publică, cu specială privire asupra trecerii unui bun din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale din domeniul public al acestora, sau invers. Totodată, s-a prevăzut că bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

Sunt reglementate condiţiile în care bunurile din domeniul public pot fi transmise în administrarea regiilor autonome, ori insituţiilor publice, concesionate, închiriate sau date în folosinţă gratuită pe termen limitat.

În ultimul capitol, cel de-al treilea, este instituită obligaţia întocmirii inventarului bunurilor din domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii, fiind prevăzute totodată organele competente să efectueze inventarele, să le centralizeze şi să le aprobe.

Am convingerea, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, că prin adoptarea acestui proiect de lege se va acoperi o lacună gravă care există în momentul de faţă în sistemul legislativ românesc, deşi Constituţia precizează în termeni generali care este sfera domeniului public, care este regimul juridic al domeniului public, în absenţa acestei legi care reglementează dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia, nu a fost posibil ca în practică să se facă o delimitare clară între bunurile care aparţin domeniului public, un regim privilegiat, şi bunurile care aparţin domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Absenţa acestei reglementări a îngreuiat foarte mult procesul de privatizare. Absenţa acestei reglementări a creat mai ales în administraţia publică locală numeroase dificultăţi.

Sunt convins, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, că prin adoptarea acestui proiect de lege, care nu are deloc caracter politic, are un caracter tehnic şi, ca urmare, sper să nu se facă nici un fel de controverse, sunt convins, spuneam, că prin adoptarea acestui proiect de lege vom reuşi să perfecţionăm în ansamblu sistemul juridic românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnule ministru de stat.

Dau cuvântul în continuare, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Înainte de a începe să vorbiţi, vreau să-i anunţ pe colegii care vor să participe la dezbaterile generale din partea grupurilor, să se înscrie la secretarii de şedinţă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă citesc raportul, doamnelor şi domnilor, pe care comisia noastră l-a întocmit cu privire la această lege:

"Cu adresa nr. ...., înregistrată sub nr. .... din ...ianuarie 1998, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis spre dezbatere şi avizare în fond la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi proiectul de lege menţionat mai sus.

În temeiul art.57, Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţele din data .... şi data ....

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei spre dezbatere şi aprobare, cu următoarele amendamente: ...."

Şi aici figurează amendamentele pe care domniile voastre le-aţi putut examina şi care sunt pentru o mai bună formulare, precum şi cel de la art.6, pentru ca să fie puse de acord prin acest "sau" şi în temeiul unui titlu anumite corelări.

Prin urmare, comisia îşi menţine raportul şi susţine proiectul, cu amendamentele pe care domniile voastre le aveţi la dispoziţie şi pe care le vom discuta fiecare caz în parte, atunci când vom ajunge la articolele respective.

Vreau să învederez împrejurarea că deja a trecut foarte mult timp de când Constituţia este adoptată şi această lege n-a fost încă adoptată din motive obiective.

De aceea vă rog respectuos, în principiu, să votaţi această lege, cu amendamentele pe care le propune comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dau cuvântul în continuare, în cadrul dezbaterilor generale, domnului deputat Mircea Munteanu, din partea PNTCD, Grupului parlamentar PNTCD, şi va urma domnul deputat Liviu Bara, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Doar o clipă să-mi permiteţi.

Aş vrea să salut prezenţa în sală a secretarului general al Consiliului Europei, domnul Daniel Tarschis. Ne face o mare plăcere că dânsul se află aici şi doresc să-l salut împreună cu dumneavoastră.

(Domnul preşedinte de şedinţă Adrian Năstase adresează, în limba franceză, cuvinte de bun venit domnului secretar general Daniel Tarschis).

(Aplauze)

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia este un proiect de lege deosebit de important, pe care-l aşteptăm încă din legislatura trecută, mai ales având în vedere că el constituie unul dintre temeiurile autonomiei financiare, a descentralizării, principii pe care le enunţă Constituţia şi pe care se întemeiază reala autonomie locală.

E adevărat că proiectul de lege pe care suntem chemaţi să-l dezbatem s-a limitat numai la cadrul general al dreptului de proprietate publică şi este evident că va trebui, pentru că asta a fost limita pe care şi-a impus-o proiectul de lege la care mă refer, el va trebui completat cu prevederi legale specifice.

Dar trebuie să admitem că este un început important şi pentru acest argument, având în vedere consecinţele privind descentralizarea, Grupul parlamentar PNTCD-Civic-Ecologist îl va susţine în forma pe care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi i-a dat-o, dar, rezervându-şi dreptul ca să formuleze unele propuneri de amendare a unor articole, propuneri care de altfel au fost transmise comisiei, în special ca venind din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pe care însă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru temeiul pe care probabil că-l va explica, atunci când se vor discuta aceste amendamente, nu le-a luat în considerare, cu excepţia unuia, dacă-mi aduc aminte bine.

Repet, grupul nostru parlamentar va susţine acest text de lege pe care-l aşteptăm de multă vreme, dar vom mai sugera încă îmbunătăţirea textului propus de comisie sesizată în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Liviu Bara, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Va urma domnul deputat Ervin Székely, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia este un proiect al cărei necesitate derivă din ordinea constituţională şi din raţiuni de ordin practic.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.135 din legea noastră fundamentală, este necesară o lege care să definească, în prelungirea textului constituţional, bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Totodată, în virtutea art.72, alin.3 din Constituţie, o lege organică este chemată să reglementeze regimul general al proprietăţii publice.

Din punct de vedere practic, noua lege are menirea de a delimita pe de o parte proprietatea publică aparţinătoare statului de cea care revine unităţilor administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, legea are ca obiectiv departajarea proprietăţii publice de proprietatea privată, atât la nivel statal, cât şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Din această perspectivă, considerăm că titlul proiectului de lege ar fi trebuit să cuprindă referiri nu numai la proprietatea publică, ci şi la proprietatea privată a statului şi unităţilor administrativ-teritoriale.

Sub aspectul modalităţilor de delimitare a domeniului public de domeniul privat, în proiectul de lege se instituie posibilitatea ca un consiliu judeţean sau alt consiliu local să lărgească sfera domeniului public, adăugând prin hotărâre noi bunuri la cele declarate prin lege, ca fiind bunuri de proprietate publică. O asemenea modalitate este contrară prevederilor art.135 din Constituţie, care stabileşte că bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice se stabilesc numai prin lege. Prevederile art.135 din Constituţie sunt încălcate şi prin faptul că permit Guvernului, consiliilor judeţene şi locale să determine în mod voluntarist domeniul public prin posibilitatea pe care acestea o au de a permuta bunurile din domeniul public în cel privat şi invers.

Or, după părerea noastră, prevederile art.135 din Constituţie, atunci când se stabileşte că bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţialul energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonelor economice şi ale platformei continentale, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Nu mai permit trecerea unui bun proprietate publică în proprietate privată decât în urma modificării Constituţiei, sau a legii care a încadrat bunul respectiv în categoria bunurilor publice.

Proiectul de lege conţine şi alte soluţii discutabile, în special în anexele sale, care cuprind în domeniul public al statului bunuri care ar putea fi în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale - tunele, castele de metrou, precum şi instalaţiile aferente acestora, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, lucrările de regularizare a cursurilor de ape şi altele.

În general, proiectul de lege este opus principiului autonomiei locale, ducând la supradimensionarea domeniului public al statului, în raport cu cel al unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru astfel de motive, Grupul parlamentar al PDSR cheamă toate grupurile parlamentare la o atitudine flexibilă faţă de această importantă reglementare juridică, în scopul aducerii proiectului de lege la parametrii constituţionali şi cei izvorâţi din natura practică.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ervin Székely, de la UDMR.

Va urma domnul deputat Emil Putin, din partea Grupului parlamentar al PSDR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ervin Zoltán Székely:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Fără doar şi poate, reglementarea situaţiei bunurilor care fac parte din proprietatea publică a statului este foarte importantă şi în acelaşi timp foarte necesară, pentru că, odată cu descentralizarea administrativă, unităţile administrativ-teritoriale trebuie să ştie foarte exact care sunt acele bunuri, asupra cărora pot să se dispună şi care sunt acele bunuri care fac parte din proprietatea publică a statului şi, în consecinţă, sunt inalienabile.

Pe de altă parte, însă, delimitarea exactă a acelei sfere a bunurilor, care fac parte din proprietatea publică a statului, trebuie făcută cu foarte multă rigurozitate şi cu foarte multă exigenţă, pentru că suntem într-un proces de retrocedare a proprietăţilor şi, evident, poate să fie afectat acest proces de către o lege care are un caracter organic şi care stabileşte poate o dată şi pentru totdeauna sfera bunurilor care fac parte din proprietatea publică a statului.

De aceea, noi credem că legea este perfectibilă din acest punct de vedere şi Uniunea Democrată Maghiară din România va aduce un amendament în acest sens, dar, încă o dată subliniem că, după opinia noastră, este vorba despre o lege foarte utilă şi necesară şi, de aceea, UDMR-ul va vota în favoarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin. Va urma domnul deputat Dumitru Bălăeţ, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În sfârşit, trecem la dezbaterea unuia dintre proiectele cele mai importante, cu proiecte care de altfel erau aşteptate de peste 8 ani.

Este vorba despre un proiect de lege care, după părerea mea este mult mai mult tehnic, decât un proiect care poate să fie privit din punct de vedere politic. Este un proiect absolut necesar, atât pentru delimitarea pe care o face, privind domeniul public şi domeniul privat, cât şi pentru că permite în mod mult mai flexibil derularea operaţiunilor juridice.

Eu aş avea însă o dorinţă, şi anume, ar fi bine ca după adoptarea acestui proiect de lege, să trecem la un alt proiect, strâns legat de acesta, şi anume la proiectul de Lege privind regimul concesiunilor. Pentru că este bine să adoptăm, în general, un pachet de legi şi nu doar câte o lege disparată dintr-un domeniu sau altul.

De asemenea, vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege deşi, după părerea mea, mai pot să intervină o serie de modificări. După părerea noastră, nu rezolvă întru totul o problemă deosebit de importantă şi anume problema că o parte din aceste bunuri aparţinând domeniului public sau domeniului privat deja au intrat în circuitul civil. Dar este loc în cadrul dezbaterilor pentru ca să facem şi aceste modificări şi, în final, repet, grupul nostru va vota acest proiect de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeţ din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa uneia dintre dezbaterile, poate, cele mai importante din cadrul acestei legislaturi a Parlamentului nostru.

Legea, într-adevăr, trebuia făcută acum 8 ani. Însă în cadrul procesului acesta legislativ al nostru, foarte dificil, atunci ne-am fi întîlnit cu foarte multe prejudecăţi în jurul acestui aspect al problemei. Întârzierea unei asemenea reglementări a dus la o situaţie extrem de gravă, tocmai în domeniul acesta al proprietăţii publice a statului. Ne-am aflat în faţa unui proces de jefuire permanentă a acestui domeniu şi acum, în condiţiile de faţă, aproape că reglementăm un gol, o situaţie în care într-adevăr ne putem da seama cu toţii că multe din bunurile acestui stat, lipsit de reglementări corespunzătoare şi de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor, măcar a celor existente, a dus la o situaţie de sărăcire într-adevăr a domeniului public al statului.

Deci, legea vine târziu, dar vorba proverbului nostru - mai bine mai târziu decât niciodată - şi în momentul de faţă eu cred că dacă noi, ca Parlament, cu toate grupurile noastre parlamentare, cu poziţii bine precizate, dacă nu bine precizate, cel puţin în faţa textului de lege ne vom preciza poziţiile şi vom dezbate, ca atare, proiectul acesta legislativ, putem ajunge la o reglementare mai bună şi absolut necesară pentru proprietatea statului român.

Din păcate, în momentul de faţă, după părerea mea şi a Grupul parlamentar al PRM, proiectul de lege prezentat de către domnul ministru Stoica prezintă o seamă de carenţe de ordin conceptual. Prima dintre acestea priveşte limitarea domeniului public al statului numai la aspecte nonproductive. Dacă luaţi lista aceea de la urmă cu toate bunurile care ar putea intra şi care se presupun de lege a intra în domeniul public al statului, toate bunurile acestea sunt nonproductive. Bogăţii naturale, numai în stare de zăcământ, albii de răuri, rezervaţii naturale, terenuri neproductive, ansambluri şi situri istorice şi arheologice, terenuri şi clădiri ale instituţiilor publice. Tot restul aparţine domeniului privat al statului care poate fi oricând înstrăinabil. După părerea mea, aceasta este o mare greşeală de viziune asupra problemei. Domeniul public al statului, conceput astfel, este al unui stat sărac, conceput fără posibilităţi de intervenţie economică, fără capacitate de a pune în mişcare ceva din mecanismele guvernării unui stat din ce în ce mai mult legat de mâini şi de picioare, ceea ce se vede de fapt şi astăzi la noi.

Credem că domeniul public al statului trebuie să fie mult mai larg, mai cuprinzător. El ar trebui să cuprindă neapărat şi aspecte productive din domeniul strategic şi de apărare, al energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor, acelea care asigură independenţa economică a ţării. Eu nu zic că din domeniul public al statului nu se poate trece în domeniul privat al statului şi privatizabil al statului, dar toată această trecere să se facă într-o formă mai flexibilă decât prezintă legea actuală, care mi se pare rigidă din punctul acesta de vedere, tocmai pentru că dă domeniului privat al statului o mare extindere absolut lipsită de posibilitatea de a fi controlată şi verificată. Dar, în condiţiile în care Parlamentului i s-ar da atribuţii mai multe pe linia reglementării acestor posibilităţi de trecere dintr-un domeniu în altul, cred eu că legea ar deveni mai flexibilă şi mai bine pusă la punct din ceea ce am dori noi să realizăm într-o perspectivă mai largă, temporală a existenţei statului nostru.

Iată de ce credem că asupra acestei probleme este nevoie să gândim mai mult, să medităm, să dezbatem în cadrul grupurilor parlamentare, pentru ca legea în forma ei definitivă să fie cu adevărat rezultatul conlucrării tuturor partidelor politice care formează astăzi Parlamentul României, iar poporul să recunoască mai bine atitudinea acestora faţă de proprietatea publică.

Mai sunt şi alte carenţe de principiu ale acestei legi. De exemplu, lipsa unei agenţii naţionale care să administreze domeniul proprietăţii publice a statului. În prezentul proiect este un adevărat haos în aceată privinţă. Toată problema fiind scoasă de sub incidenţa legii şi lăsată la dispoziţia guvernului şi a unităţilor administrativ- teritoriale, ceea ce mi se pare un mare neajuns.

Din parcurgerea articolelor reiese şi o opoziţie permanentă între ideea de stat şi unităţi teritorial-administrative şi locale, ceea ce mi se pare anormal şi periculos, organele locale putând oricând să-şi etaleze bunul plac în probleme de administrare şi concesionare a bunurilor publice aflate pe teritoriul respectiv.

Exprimându-ne acordul cu necesitatea unei reglementări privind domeniul proprietăţii publice, ne exprimăm dorinţa de a aduce o seamă de amendamente pe care să le discutăm în plen şi asupra cărora să găsim soluţii mai bune.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem dezbaterea pe articole, dacă şi grupul COCOPO sau grupul de consultare politică va accepta să participe la dezbaterile parlamentare, vom putea să începem discuţiile. (Domnul Emil Popescu discută pe banca Guvernului cu domnul ministru Valeriu Stoica.)

Nu vrem să vă deranjăm, noi putem să plecăm din sală, eventual. Domnule ministru de stat, nu vrem să vă deranjăm, poate aveţi discuţii politice importante şi nu vrem să vă deranjăm. Am înţeles, discutaţi titlul legii.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Subtitlul legii, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, am terminat dezbaterile generale şi ne pregătim, cu acordul dumneavoastră, să începem discuţia pe texte. Vă rog.

Domnul Valeriu Stoica:

Vă asigur că discuţia pe care am avut-o cu domnul Emil Popescu m-a luminat asupra câtorva chestiuni din cuprinsul legii şi, în momentul în care se vor discuta textele acestui proiect de lege, vă asigur că o să iasă la lumină cât de importantă a fost această discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt absolut sigur, aşteptăm cu toţii. Restitutio in integrum pentru proprietatea publică a statului.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii? Da, domnul Bara.

Domnul Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am propus un amendament şi în cadrul comisiei, a ajuns şi la Comisia juridică. Mie mi se pare destul de stufos acest titlu de lege şi de aceea am şi propus, ca să fim în concordanţă cu art.135 din Constituţie pe care l-au amintit şi alţi vorbitori astăzi, titlul legii să fie: Legea proprietăţii publice. Asta a fost propunerea.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al iniţiatorului?

Domnule ministru de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că nu este nici necesară, nici utilă modificarea textului legii. Într-adevăr, în Constituţie se foloseşte noţiunea de "proprietate publică", în textul legi, pentru a pune de acord terminologia folosită de Constituţie şi de Codul Civil, am folosit pe de o parte noţiunea de "proprietate publică", pe de altă parte noţiunea de "domeniu public". Domeniul public este obiectul dreptului de proprietate publică. Ca urmare, există o corelaţie între aceste noţiuni, pe de o parte se poate pune semnul egalităţii între proprietate publică şi domeniul public, iar aceste bunuri care în totalitatea lor formează domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale formează obiectul dreptului de proprietate publică. Or, în această lege noi reglementăm regimul juridic al dreptului de proprietate publică. Rigoarea juridică ne obligă la această terminologie. Sunt convins că toţi care sunt jurişti în această sală înţeleg necesitatea de a avea această rigoare juridică, pentru a nu creea ulterior în aplicarea legii nici un fel de confuzie.

În plus, pentru că cineva mai devreme a vorbit de necesitatea de a exista o reglementare nuanţată şi pentru proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, mă grăbesc să aduc aminte tuturor celor din sală că această chestiune a regimului juridic al proprietăţii private, indiferent de titularul său, este rezolvată în Codul Civil.

De altfel, în Constituţie, în art.41 există un text în care se spune că proprietatea privată este garantată în mod egal indiferent de titularul ei. Ca urmare, regimul juridic al proprietăţii private, aşa cum este el conturat în Codul Civil este aplicabil în egală măsură şi dreptului de proprietate privată al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale. Repet, aceste exigenţe care ţin de rigoarea juridică a redactării unui text de lege în acord cu conceptele care sunt deja consacrate în domeniul dreptului civil şi în domeniul dreptului constituţional, ne-a obligat să introducem în textul legii aceste concepte.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule ministru de stat.

Domnul preşedinte al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, domnul deptuat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a reflectat îndelung atunci când s-a discutat titlul legii şi am ajuns cu toţii la concluzia că aşa este bine să sune acest titlu "şi regimul juridic al acestuia", astfel încât să existe corelări între conceptele fundamentale, de care atârnă sistemul intern al legii. Aici este un întreg sistem de concepte şi ele alcătuiesc în corelaţiile dintre ele, sistemul intern al legii. Corelaţia dintre textul Constituţiei şi Codul Civil se impune pentru că ea, Constituţia, nu face decât să afirme un principiu şi într-o formă lapidară, într-o formă concentrată. Legea aceasta dezvoltă şi rezolvă diferitele aplicaţiuni ale conceptelor, ale noţiunilor fundamentale care vin în concurs. De aceea, comisia în mod conştient a însuşit poziţia şi titlul iniţiatorului. Aici nu e vorba de o simplă înşiruire de cuvinte întâmplătoare din care vreunul ar putea lipsi. Fiecare sintagmă din acest titlu are rostul ei şi se reflectă în soluţiile concrete din lege. De aceea, vă rog să rămânem la acest titlu şi să-l votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bara, menţineţi amendamentul? Da.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Sunt 52 de voturi pentru. Insuficiente pentu aprobare.

Vă rog să fiţi de acord să numărăm şi voturile împotrivă, ca să verificăm cu ocazia aceasta dacă mai avem cvorum.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile.

Avem cvorumul. Rezultatul este următorul: 52 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră titlul legii în formula prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat titlul legii.

Cap.I - "Dispoziţii generale".

Dacă sunteţi de acord cu acest titlu?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii?

Domnul deputat Bara.

Domnul Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

La art.1 propun completarea cu încă două alineate, completare pe care o consider necesară, în care să se definească domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Alin.2. să spună aşa: "Bunurile proprietate publică constituie domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale".

Alin.3: "Bunurile proprietate privată constituie domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog să-mi daţi textul. Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al iniţiatorului sau al comisiei?

Domnule ministru, aţi ascultat amendamentele.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu înţeleg foarte bine acest amendament care a fost făcut de distinsul nostru coleg, dar dacă citim cu atenţie art.3 din proiectul de lege, observăm că substanţa amendamentului propus de distinsul nostru coleg se regăseşte în art.3, unde se precizează expres că domeniul public este compus din anumite bunuri, domeniul privat la fel. Nu mai este util să introducem în alin.2 şi 3 la art.1 ideile care se regăsesc practic aproape în aceeaşi formă în art.3.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte Popescu?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi, în momentul în care am luat în examinare legea , am fost deosebit de atenţi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi am cerut amendamente. Amendamentele domnului Bara, făcute acum, nu se regăsesc printre amendamentele care au fost înaintate comisiei. Noi ţinem foarte mult şi respectăm punctul de vedere al domnului Bara, dar acest amendament este făcut acum, pe picior, şi deci, în principiu, nu poate fi primit. Dar, examinat pe fondul său, ar fi trebuit să apară între amendamentele respinse. Să vedem ce ne arată domnul Bara. Acestea le-aţi făcut la Comisia pentru administraţie publică şi nu au ajuns la noi. Nu, nu. Dar, dincolo de treaba asta, deci nu aţi făcut la noi la comisie, posibil acolo, la cealaltă comisie le-oţi fi făcut dumneavoastră, eu nu ştiu. Eu ştiu că tot ce am primit am discutat, dar argumentele examinate în sine, amendamentele nu rezistă. Mai întâi fiindcă ideile se regăsesc în celelalte articole, aşa cum arăta şi iniţiatorul şi, al doilea, pentru că textele, aşa cum sunt lucrate, au mai bună coerenţă şi mai bună exprimare lingvistică. Prin urmare, nu există nici un motiv să primim acest amendament. Vă rog să le respingeţi.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Bara.

Domnul Liviu Bara:

Îmi pare rău că nu pot să fiu de acord cu domnul preşedinte al Comisiei juridice. Primul amendament pe care l-am făcut şi care apare la dânsul în amendamente respinse este cel cu titlul legii. Acesta este şi primul amendament pe care l-am făcut şi care apare în raportul Comisiei de administraţie publică. Al doilea amendament este cel pe care l-am susţinut în acelaşi raport. Păi, nu putea raportul de la Comisia de administraţie publică să ajungă la dânşii trunchiat. Deci un amendament da şi unul nu. Nu ştiu cum de nu a apărut acest amendament.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Aceasta este o chestiune, să spunem, de procedură sau mai bine zis de comunicare între comisii. Sigur că ar fi fost potrivit ca amendamentele şi ideile care au venit de la comisiile care au dat avize să fie discutate, acceptate sau respinse, dar puse în mod formal în raport, astfel încât să avem o imagine completă. Dar, dincolo de această chesiune îl întreb pe domnul deputat, dacă faţă de observaţiile aduse pe fond în legătură cu ideile sale...

Domnule Bara, problema era dacă faţă argumentele aduse pe fond, nu legate de regularitatea depunerii amendamentelor, menţineţi aceste amendamente şi doriţi să le supun la vot?

Domnul Liviu Bara:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră cele două amendamente de fapt, care se leagă cumva, pentru că e vorba de definire pentru proprietatea publică, bunuri în proprietate privată şi pe care domnul deputat doreşte să le introducă ca alineate noi la art.1.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 41 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art.1 în formularea iniţiatorului şi acceptată, necomentată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 4 abţineri art.1 a fost adoptat.

Art.2 în varianta iniţială.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 a fost aprobat.

Art.3 a fost amendat de către comisie şi la 3 dintre cele 4 alineate ale sale.

Să începem cu alin.1 al art.3, faţă de modificarea pe care o prezintă domnului ministru acum colegul nostru, domnul deputat Barbaresso, faţă de acest amendament... Vreau să-l întreb pe domnul ministru de stat dacă este de acord cu amendamentul prezentat de domnul deputat Barbaresso.

Domnul Valeriu Stoica:

Nu, îl respingem.

Domnul Adrian Năstase:

Şi a doua întrebare, dacă sunteţi de acord cu formularea comisiei în legătură cu alin.1? E o chestdiune minoră... Este suficientă acceptarea dumneavoastră. Dacă sunt observaţii în legătură cu alin.1? Dacă nu, supun votului alin.1, aşa cum figurează la pagina 2 din raport în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. dd

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 în formularea comisiei, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, dacă sunt observaţii, faţă de formularea comisiei? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, din varianta iniţială. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului art.3 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4, dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5. Domnul deputat Bara.

Domnul Liviu Bara:

La alin.1, dmnule preşedinte, propun eliminarea cuvintelor: "dreptului de".

Alin.1 va suna aşa: "Regimul juridic al proprietăţii publice este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi speciale nu se dispune astfel. " Motivez această eliminare a celor două cuvinte, deoarece este vorba de regimul juridic al unor bunuri, nu al dreptului de proprietate. Sper că în acest caz şi juriştii vor fi de acord cu mine. Este vorba de regimul juridic al unor bunuri, nu al dreptului de proprietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am votat titlul care, fără îndoială, priveşte regimul juridic al dreptului de proprietate, este adevărat că la Cap.II avem formularea "regimul juridic al proprietăţii publice". Rog pe domnul ministru de stat şi pe domnul preşedinte Emil Popescu să observe dacă este cazul să se facă aici modificarea propusă de domnul deputat Bara.

Domnule ministru de stat?

Domnul Valeriu Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, un jurist de talia dumneavoastră nu putea să nu sesizeze această inadvertenţă, am votat titlul şi trebuie să rămânem consecvenţi în raport cu ceea ce este în titlu, ca urmare, se impune o modificare nu la art.5, ci la titlul Cap. II, dar când vom ajunge acolo, ...cineva poate va face acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei? Este acelaşi.

Domnule deputat, vă menţineţi amendamentul? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră art. 5, în formularea iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 6 sunt mai multe amendamente. În primul rând, sunt cele formulate de către comisie şi avem un text pe care îl regăsiţi în raport.

La alin. 1, dacă mai sunt comentarii? Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

La alin. 1, la rândul 4: "…potrivit unui titlu valabil, cu respectarea legilor în vigoare", am propus fără "valabil", pentru că dacă există un titlu, înseamnă că este valabil, conform Legii nr. 112, care foloseşte această noţiune.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Szekely.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Amendamentul meu vine în completarea amendamentului adus de comisie. Am dorit să elimin posibilitatea interferenţei între procesul de retrocedare a unor bunuri confiscate abuziv de către regimul comunist şi stabilirea proprietăţii publice a statului.

Amendamentul meu vizează fraza finală a textului. Totuşi, pentru o mai mare claritate, aş citi tot textul art. 6 alin. 1: "Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a convenţiilor internaţionale, a tratatelor internaţionale la care România era parte, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie."

Ca să nu mai vin din nou la microfon, la alin. 2 am modificat în consecinţă, în sensul că: "Bunurile preluate de stat pot fi revendicate de foştii lor proprietari."

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să lăsaţi aceste propuneri la domnul Kovacs şi am să îl rog pe domnul preşedinte Emil Popescu să vadă aceste amendamente. Sau vreţi dumneavoastră să luaţi cuvântul? Domnul ministru Stoica. Dacă vreţi să vă pronunţaţi asupra ambelor amendamente.

Domnul Valeriu Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, le-am reţinut.

În ceea ce priveşte amendamentul propus de colegul nostru deputat de la partidul pe care şi dumneavoastră îl reprezentaţi, domnule preşedinte, vreau să vă readuc aminte istoria votării primului articol din Legea nr. 112/1995. Iniţial, acel text a fost votat cu sintagma "cu sau fără titlu", împotriva formei iniţiale a textului s-a făcut o sesizare la Curtea Constituţională, iar aceasta, printr-o decizie cu totul remarcabilă, a precizat că nu pot fi avute în vedere ca făcând parte din patrimoniul statului, indiferent că e vorba de domeniul public sau de domeniul privat, decât bunurile pentru care statul are un titlu. Şi se mai precizează în acea remarcabilă decizie a Curţii Constituţionale că trebuie să fie vorba de un titlu valabil, adică un titlu constituit cu respectarea legii în vigoare la data emiterii sale.

Juriştii, dintre care faceţi parte şi dumneavoastră, domnule preşedinte, ştiu foarte bine că acesta este un principiu de drept şi în dreptul internaţional public şi în dreptul internaţional privat, în forma tempus regis actum, ceea ce înseamnă că actul juridic, indiferent de natura lui, este cârmuit de legea în vigoare la data emiterii lui. Şi el este valabil dacă este emis cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare în momentul în care a fost emis actul.

Ca urmare, menţiunea pe care noi am făcut-o în proiectul de lege, menţiune care a întrunit acordul Comisiei juridice a Camerei, are în vedere tocmai această precizare pe care a făcut-o şi Curtea Constituţională în această decizie cu totul remarcabilă. Iată de ce, cred că astăzi nu ar mai trebui să aibă loc nici o discuţie în legătură cu sintagma "titlu valabil" şi cred că nimeni dintre dumneavoastră nu ar putea să consimtă astăzi, în condiţiile în care toţi vorbim de statul de drept, că cineva, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană juridică de drept privat sau o persoană juridică de drept public, un individ sau statul chiar ar putea să aibă un titlu ilegal constituit! Ca urmare, sintagma "titlu valabil" este bine precizată în cuprinsul proiectului şi rugămintea mea este să menţineţi această formulare.

În ceea ce priveşte amendamentul distinsului nostru coleg de la UDMR, în alin. 2, aşa cum a fost precizat de către Comisia juridică, sintagma: "…dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie" a fost introdusă. Înţeleg că dumneavoastră aţi vrea să fie la alin. 1, mi-e teamă că este acelaşi lucru. Chiar dacă s-ar putea găsi argumente care să arate o diferenţă de nuanţă între cele două modalităţi de plasare a acestei sintagme, fie în alin. 1, fie în alin. 2, eu cred totuşi că plasarea sintagmei în alin. 2, aşa cum, de altfel, şi Comisia juridică, din care şi dumneavoastră faceţi parte, a acceptat, este o modalitate bună. Iată de ce cred că şi acest al doilea amendament nu ar trebui să fie luat în consideraţie de către dumneavoastră şi să votaţi textul aşa cum a fost stabilit de către iniţiator, cu preţioasa colaborare a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Chiar vreau să punctez acurateţea cu care conduceţi şedinţa şi modul cu totul corect în care ne daţi replicile!

Doamnelor şi domnilor colegi, să ştiţi că acest art. 6 este crucial într-o astfel de lege, iar el a fost râşnit şi pe stânga şi pe dreapta de către comisie, atât cât priveşte ipoteza normală, cât şi cât priveşte ipoteza anormală!

Noi suntem în situaţia în care reglementăm după o nouă Constituţie, care are un art. 26, care stabileşte nişte priorităţi. Dar, de asemenea, reglementăm după 50 de ani de practică prin care statul, cu sau fără titlu, adică cu japca legală şi cu japca nelegală (dacă se poate vorbi aşa, este o antinomie în concepte!) a luat şi a tot luat şi şi-a mărit patrimoniul lui, şi pe căi licite, şi pe căi ilicite.

Principiul fundamental pe care dumneavoastră trebuie să vi-l însuşiţi este acela că, dintre toţi titularii de drepturi, statul, care este un subiect sui-generis de drept, trebuie să fie foarte atent atunci când îşi confecţionează titluri pentru sine, pro sua. Pentru că statul este cel care are o dublă calitate în această ipoteză, el este şi dobânditorul, dar este şi autorul titlului, el îşi confecţionează legea. Cu atât mai mult, el trebuie să fie corect când este vorba de o astfel de dobândire! Dacă el alcătuieşte legile şi pretinde ca toate titlurile de proprietate ale tuturor persoanelor, fie fizice, fie juridice, să fie valide în anumite condiţii pe care el, statul, le stabileşte, cu atât mai mult, el, statul, trebuie să respecte acest principiu când e vorba de sine însuşi!

Or, acest lucru nu s-a întâmplat cu vechiul stat comunist totalitar: când a fost vorba despre el, nu mai respecta condiţiile de validitate ale unui titlu. Uite-nu e titlul!...

Noi am făcut aici o aplicaţie particulară a principiului pe care l-a afirmat Curtea Constituţională, dar am mers mai departe decât iniţiatorul şi am spus, noi comisia: legea trebuie să răspundă şi la ipoteza pentru tot trecutul din 1945 încoace, când statul şi-a confecţionat alandala titlurile lui, prin care a jefuit! De aceea, noi am ajuns la alcătuirea celui de al doilea text: "Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil pot fi revendicate de foştii..." Acesta e principiul!

Acest principiu trebuie să fie afirmat expresis verbis într-o lege! Şi tocmai aceasta face acum această lege! Noi nu facem decât să dăm urmare regulilor corecte de gândire în materie de drept civil, în materie de proprietate, pe de o parte, precum şi deciziei Curţii, care deja face parte integrantă din Legea nr. 112.

Prin urmare, în acest context, vă rog respectuos să respingeţi aceste amendamente şi să primiţi textul astfel cum a fost amendat de către comisie şi cum a fost însuşit şi de către inţiator. Noi ne-am consultat îndelung şi articolul, aşa cum este acum redactat, dă satisfacţie tuturor exigenţelor, şi interne, şi internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Szekely.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Numai puţin, vă rog să mă scuzaţi! Propunerile domnului Szekely se regăsesc!

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule vicepreşedinte,

Domnule ministru,

Eu nu contest intenţia legiuitorului şi voinţa politică de a da satisfacţie şi celor care au de revendicat anumite proprietăţi, însă trebuie să observăm că alin. 1 al art. 6 se referă la "domeniul public al statutului", iar alin. 2 la "dreptul foştilor proprietari de a revendica proprietăţile". Şi atunci, mi se pare că este mult mai la locul ei în alin. 1 menţiunea: "…dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie", pentru că, atunci, sfera aceasta a "domeniului public al statutului" se restrânge şi, într-adevăr, în alin. 2 deja se dă posibilitatea foştilor proprietari de a revendica, pe baza unor legi speciale, bunurile confiscate. De aceea am insistat.

Bineînţeles, eu ştiu că intenţia legiuitorului a fost corectă şi sunt de acord cu această intenţie, dar mă tem că în această formă ea este interpretabilă şi, de aceea, ar fi mai bine aşezată această sintagmă în alin. 1.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Înainte de a încerca să tranşăm aceste chestiuni, vă rog să fiţi de acord să rezolvăm o problemă care este mult mai simplă. Vă rog să observaţi că în amendamentul comisiei se foloseşte sintagma: "...a convenţilor internaţionale, a tratatelor internaţionale la care România era parte."

Vreau să vă precizez că în Convenţia de la Viena din 1968 privind dreptul tratatelor, denumirea de "tratat" este folosită ca denumire generică pentru toate actele internaţionale. Deci, practic, trebuie renunţat la formularea "convenţii internaţionale" şi păstrată numai formularea "tratate internaţionale".

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, de acord!

Domnul Adrian Năstase:

Că, altfel, puteam să introducem: "Acorduri, pacte"...

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Este riguros exact, respectul pe care l-am avut, însă, pentru Comisia juridică, acest amendament aparţinându-i, m-a împiedicat să fac atunci această observaţie pe care aţi făcut-o dumneavoastră astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Înţeleg că şi comisia este de acord să-şi revadă propunerea care este aici şi atunci când o vom discuta ea să fie considerată în această lumină.

Acum, urmează să tranşăm, pe de o parte, amendamentul propus de domnul Bara şi, pe de altă parte, amendamentul domnului Szekely. În privinţa primului, aţi ascultat argumentele pentru care se doreşte menţinerea formulei "titlu valabil", nu numai "titlu". În funcţie de opţiunea pe care o aveţi, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Bara.

Cine este pentru? 9 voturi pentru, insuficiente pentru aprobare.

Urmează acum să decidem dacă preferăm formularea comisiei sau formularea domnului Szekely, pentru cele două alineate. Pe fond, lucrurile sunt foarte asemănătoare, este vorba mai curând de o amenajare a textului. Comisia merge pe varianta pe are o aveţi conţinută în succesiunea celor două alineate, iar domnul Szekely dorea să rescrie aceste două alineate, pentru a pune accentul pe alte aspecte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Noi am spus că se regăsesc ideile dânsului!

Domnul Adrian Năstase:

Lucrul acesta este clar şi îl recunoaşte şi dânsul, problema era dacă, sub aspectul redactării, se preferă una sau alta dintre variante. Şi, din acest punct de vedere, supun votului împreună alin. 1 şi 2, pentru că ele nu pot fi aprobate sau respinse decât împreună, deci, amendamentele domnului Szekely, şi veţi decide dacă preferaţi formularea dânsului sau formulările comisiei.

Supun votulu amendamentele domnulu Szekely.

Cine este pentru? 21 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului alin. 1, deocamdată, al articolului.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Cu precizarea domniei voastre!

Domnul Adrian Năstase:

Cu precizarea pe care înţeleg că a însuşit-o şi comisia, în ceea ce priveşte enumerarea documentelor care sunt vizate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri, alin. 1 a fost aprobat.

Alin. 2, care nu a fost numerotat în raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai este un alineat nou, la pct. 6 din raport. Dacă sunt observaţii în legătură cu acest alineat? Nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supupun votului art. 6, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Ne oprim aici, la Cap. II, şi ne revedem mâine la comisii şi joi în plen.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30.