Parliamentary debates

(După pauză, şedinţa este condusă de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa dedicată răspunsurilor la interpelări.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării este legat de strategiile privind încurajarea cetăţenilor români pentru a face mai mult sport. Cu toate că astăzi, luând...

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să faceţi totuşi linişte în sală, şi sesiunea de interpelări este la fel de importantă ca şi şedinţele de dezbatere.

Poftiţi!

Domnul Vasile Filip Soporan:

Având în vedere faptul că problema sportului este o problemă importantă, astăzi poate sunt probleme mult mai importante legate de finanţarea unor activităţi deosebit de importante, având în vedere şi analizele care s-au făcut la nivelul Comisiei Europene, analizele făcute la nivelul Parlamentului European, punctele de vedere exprimate de diverşi parlamentari şi faptul că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, sportul ar trebui să se constituie într-o formă importantă de activitate pentru cetăţenii europeni, acest lucru legat de dezvoltarea infrastructurii şi de finanţarea activităţilor legate de sport în şcoli, la nivelul mediului rural, după această prezentare generală a situaţiei am pus câteva întrebări în care am solicitat domnului ministru următoarele răspunsuri şi o analiză a situaţiei referitoare la frecvenţa activităţilor sportive a cetăţenilor români, o prezentare a măsurilor pe care le ia România referitor la promovarea activităţilor sportive în rândul populaţiei şi o informare legată de propunerile pe care România le are la nivelul Uniunii Europene pentru promovarea sportului şi armonizarea acestora cu cele existente la nivelul altor state europene.

Aştept răspunsul domnului ministru.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul secretar de stat Kiraly. Vă rog.

Domnul Kiraly Gheorghe Andrei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domn deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: cel mai recent studiu referitor la frecvenţa activităţilor sportive a cetăţenilor români realizat de către Comisia Europeană în rândul a 26.788 cetăţeni europeni precizează că 8% dintre cetăţenii români fac exerciţii sau sport în mod regulat, 13% cu oarecare regularitate, 28% rar, iar 49% niciodată.

Prin Strategia naţională în domeniul sportului pentru perioada 2010-2020, aflată în dezbatere publică, se preconizează următoarele: lansarea unor programe adresate cu precădere mediului rural, precum programul "Fiecare comună, un club sportiv" prin care să se înfiinţeze în fiecare comună cel puţin un club sau asociaţie sportivă; programul "Fiecare localitate, o bază sportivă" în cadrul căruia pe componenta rurală se prevede înfiinţarea în fiecare sat a cel puţin unui teren în aer liber sau a unor săli la preţuri accesibile, iar în fiecare reşedinţă de comună câte o sală de sport cu tribună, optimă practicării mai multor ramuri sportive; programe de finanţare destinate exclusiv activităţilor sportive din mediul rural; oferirea unor premii stimulative în cadrul concursurilor de masă prin atragerea unor sponsori; armonizarea legislaţiei în vederea recunoaşterii sociale a calităţii de voluntar sportiv; stimularea descoperirilor de talente prin revizuirea sistemului de recompensare; reluarea organizării concursurilor de selecţie şi a competiţiilor de masă în sistem eliminatoriu, programate anual; întărirea rolului şi independenţei structurilor sportive, dar mai cu seamă asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport; adoptarea măsurilor de stimulare familială prin derularea acţiunilor de sensibilizare a părinţilor în scopul îndrumării copiilor spre sport; organizarea de competiţii sportive între familii sau cu participarea familiilor; dezvoltarea programului "Sport - familie" prin federaţia română "Sportul pentru toţi"; adoptarea legislaţiei care să restricţioneze construcţia sălilor de sport fără tribune pentru ca părinţii, familia, prietenii să poată asista la activităţile sportive, stimulându-se astfel atractivitatea interesului şi spiritul de competiţie.

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret derulează prin direcţiile pentru sport judeţene programul "Sportul pentru toţi" destinat atragerii, stimulării şi încurajării participării la activităţile fizice şi sportive a tuturor categoriilor de cetăţeni, fără nici o discriminare, independent sau în cadru organizat, într-un mediu curat şi sigur şi în vederea menţinerii unei bune stări de sănătate şi şcolarizării cetăţenilor.

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret salută şi susţine toate preocupările şi propunerile de măsuri de sprijinire a sportului românesc, sens în care-şi prezintă disponibilitatea de a colabora cu toţi factorii interesaţi în vederea identificării cât mai multor modalităţi de susţinere şi dezvoltare a activităţii sportive şi de promovare a sportului.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi întrebări sau comentarii sau sunteţi mulţumit de răspuns.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Aş dori să mulţumesc domnului ministru, domnului secretar de stat.

Într-adevăr, problema sportului este o problemă importantă. M-aş fi aşteptat din partea ministerului la o analiză nu numai de prezentare a activităţilor care urmează a fi desfăşurate, ci o analiză asupra cheltuielilor necesare pentru realizarea obiectivelor respective.

Modul în care ele pot fi trecute în bugetul de stat, în bugetele multianuale, în aşa fel încât aceste dorinţe, pentru că, după părerea mea, ministerul a prezentat anumite dorinţe, să devină realitate, o realitate românească, în context european.

Încă o dată vă mulţumesc şi cred că, în perspectivă, gândirea ministerului trebuie să se facă împreună cu asigurarea resurselor financiare. Altfel, vom aduna foarte multe gânduri, foarte multe obiective pe care ni le propunem, fără să avem siguranţa că obiectivele respective vor deveni realitate.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din bancă):

Aştept răspunsul.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu transmisă Ministerul Finanţelor Publice, prin care se solicită raportat la dispoziţiile Legii nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi prin prisma unor indicii că drepturile stabilite prin acest act normativ nu sunt acordate, este necesar să se ofere informaţii cu privire la numărul de hotărâri judecătoreşti puse în aplicare şi cuantumul despăgubirilor acordate până în prezent, precum şi numărul de cereri adresate de persoanele îndreptăţite instanţelor de judecată.

În conformitate cu punctul 81 din Hotărârea de Guvern nr.34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Finanţelor Publice, acesta reprezintă statul, ca subiect de drepturi şi obligaţii în faţa instanţelor, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ.

În cazul supus atenţiei, ne aflăm într-o astfel de situaţie, când reprezentarea statului român este asigurată de Ministerul Finanţelor Publice şi tot în sarcina acestei instituţii legiuitorul a instituit obligaţia de a pune în executare hotărârile judecătoreşti prin care se constituie drepturi în favoarea persoanelor îndreptăţite.

În virtutea plenitudinii de competenţă şi jurisdicţie, instanţele de judecată, cu respectarea art.129 din Codul de procedură civilă, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părţile se împotrivesc.

Astfel, stabilirea dreptului de despăgubiri este atributul exclusiv al instanţei de judecată, iar Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului român, iar ministerului nu i se poate imputa durata de timp în care se soluţionează aceste litigii, deoarece acestea au ca obiect pretenţii decurgând din aplicarea Legii nr.221/2009.

Sub aspect procedural, punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti presupune îndeplinirea unor condiţii stabilite în mod imperativ de legiuitor.

Executarea presupune existenţa unui titlu executoriu care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris căruia legiuitorul îi recunoaşte acest atribut. Conform art.374, Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art.269 alin.(1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizorii şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formulă executorie.

În concordanţă cu cele de mai sus, art.376, Codul de procedură civilă, prevede că se învestesc cu formulă executorie prevăzută de art.269 alin.(1) hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri pentru ca acestea să devină executorii în cazurile anume prevăzute de lege.

Rezumând, menţionăm faptul că pentru a se trece la executare, este necesar ca acela care a obţinut un drept în instanţă să fie în posesia unei hotărâri judecătoreşti definitive şi învestită cu formulă executorie în temeiul căreia să se poată solicita plata sumelor acordate cu titlul de despăgubire.

Referitor la primele două întrebări adresate de dumneavoastră, domnule deputat, precizăm faptul că Ministerul Finanţelor Publice îşi exprimă disponibilitatea ca de îndată ce va fi învestit cu soluţionarea unor cereri de acordare a drepturilor stabilite ca atare de instanţă, să iniţieze procedurile pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în temeiul Legii nr.221/2009.

Cu privire la numărul de cereri adresate de persoanele îndreptăţite instanţelor de judecată, vă putem preciza că până la data de 10 martie 2010, data ultimei centralizări la nivel de ţară, era înregistrat pe rolul instanţelor de judecată un număr de 3321 de acţiuni prin care se solicita acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin condamnările penale cu caracter politic şi măsurile administrative cu caracter politic, iar numărul acestora ne putem aştepta să crească.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Permiteţi-mi să adresez Ministerul Finanţelor următoarea întrebare lămuritoare: fără îndoială că despăgubirile nu pot fi acordate şi hotărârile judecătoreşti nu pot fi puse în aplicare decât dacă ele sunt definitive şi învestite cu titluri executorii. Şi aş fi vrut să ştiu acest lucru la prima întrebare pe care am pus-o: câte hotărâri judecătoreşti au fost puse în aplicare până în prezent.

Din răspunsul doamnei secretar de stat înţeleg următorul lucru: că nu există până în prezent nicio hotărâre judecătorească definitivă şi învestită cu titlu executoriu. Şi vreau să îmi confirmaţi sau să îmi infirmaţi acest lucru.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Bineînţeles că punctul 2 se corelează cu punctul 1, valoarea totală a despăgubirilor acordate până în prezent va exista dacă există şi astfel de hotărâri. Şi vă mulţumesc pentru răspunsul la punctul 3 referitor la cele 3321 de acţiuni înregistrate.

Dacă aveţi cumva un răspuns să-mi furnizaţi acum, aş fi recunoscător. Dacă nu, sigur că pot să accept să-mi trimiteţi un răspuns chiar numai pe cale scrisă şi aş dori şi răspunsul pe care l-aţi prezentat astăzi să mi-l puneţi la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mai aveţi vreun comentariu de făcut, doamna secretar de stat? Nu.

Domnul deputat Riviş-Tipei Lucian a adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Nu este în sală. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Justiţiei.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Aşteptaţi răspunsul.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, vă rog să-i oferiţi domnului deputat un răspuns la interpelare.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Urmarea interpelării pe care domnia voastră aţi adresat-o ministrului justiţiei, care a fost înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1715 din 11 mai 2010, referitoare la strategia privind crearea Ombudsman-ului românesc, vă comunicăm următoarele.

În România, instituţia Ombudsman-ului funcţionează sub denumirea de "Avocatul Poporului", este reglementată prin art.58 - 60 din Constituţia României, republicată.

Atribuţiile, precum şi modul de organizare şi funcţionare a instituţiei sunt detaliate în Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului poporului, republicată în Monitorul Oficial al României nr.884 din 15.IX.2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Instituţia Avocatului poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă, în condiţiile legii, faţă de orice altă autoritate publică, inclusiv Ministerul Justiţiei, al cărei scop constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Aceasta face parte din reţeaua Ombudsman-lor europeni, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte comunicarea unei analize a petiţiilor adresate de cetăţenii români Ombudsman-ului european şi celui naţional, vă informăm respectuos că această analiză excede competenţelor Ministerului Justiţiei, întrucât, potrivit art.2 din Hotărârea Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, instituţia noastră are numai acele competenţe care se circumscriu scopului fundamental al asigurărilor condiţiilor necesare bunei funcţionări a sistemului judiciar şi înfăptuirii justiţiei ca serviciu public.

Analiza petiţiilor adresate de cetăţenii români Avocatului Poporului se regăseşte în raportul anual de activitate pe care instituţia are obligaţia să-l prezinte celor două Camere ale Parlamentului în şedinţă comună.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule preşedinte,

Doamna secretar de stat,

Aş dori să vă mulţumesc pentru precizările pe care le-aţi făcut. Ele sunt în conformitate cu legislaţia care funcţionează la nivel naţional.

Vreau să vă spun că, la nivel european, a existat o discuţie importantă asupra acestei instituţii. S-au dat şi anumite date pe care aş dori să le regăsesc şi în practica românească, în sensul că aproximativ 70% din deciziile instituţiei europene au fost duse la îndeplinire fără să fie confirmate de o decizie judecătorească. Nu ştiu dacă acest lucru este prezent în practica instituţiei naţionale. Acest raport anual al Uniunii Europene pentru anul 2009 a fost prezentat de către preşedintele instituţiei la 4 mai 2010 în care preşedintele instituţiei făcea referiri la modul într-un fel necorespunzător în care există această relaţie de comunicare între instituţia europeană şi instituţiile naţionale, fără să facă o referire directă la situaţia României.

consider că experienţa instituţiei europene, care a soluţionat de-a lungul timpului peste 35.000 de solicitări din partea cetăţenilor, ar trebui să se suprapună cu experienţa instituţiei naţionale, chiar dacă nu există o relaţie de subordonare între cele două instituţii: Avocatul Poporului şi Ministerul Justiţiei.

Cred că sub auspiciile Parlamentului ar putea fi făcută o analiză asupra modului în care există o colaborare între cele două instituţii, având în vedere că ambele se ocupă cu nemulţumirile cetăţenilor şi cu raportul cetăţeanului faţă de lege şi faţă de instituţii.

Şi, chiar dacă nu suntem în plen, suntem doar câţiva parlamentari, cred că, în cadrul Parlamentului, la nivelul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ar fi importantă o analiză asupra modului în care există colaborarea între Avocatul Poporului şi instituţia europeană.

Încă o dată, doresc să vă mulţumesc pentru informaţiile pe care mi le-aţi dat şi să-i transmiteţi mulţumiri şi domnului ministru al justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Constantin Chirilă.

Nu este în sală.

Vă rog să reprogramaţi.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar, din păcate, văd că domnul Rădulescu era prin sală, pe aici, se tot agita, nu ştiu ce făcea, dar nu este prezent la... Poate apare acum, nu ştiu. Da, ştiu că transporturile, dar îl căutam pe domnul Rădulescu, care se agita prin sală, de mama focului, mai acum o jumătate de oră.

Secretariatul tehnic, vă rog să întocmiţi o scrisoare şi să atrageţi atenţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale că nu sunt prezenţi la răspunsul pentru interpelări, mai ales că mai există o interpelare adresată tot Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Dan Morega, la fel, a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Gheorghe Ana a adresat o interpelare Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

În ultimii ani, traficul de călători, dar şi marfă s-a redus dramatic. În aceste condiţii, o serie de trasee de călători a fost desfiinţată complet, infrastructura, atât calea ferată, cât şi clădirile aferente, în care funcţionau staţiile CFR, degradându-se, fără ca autorităţile locale să poată interveni într-un fel.

Aproape în toate judeţele ţării, fără excepţie, sub privirile tuturor, clădiri altădată impunătoare, au ajuns un pericol public, fiind un adăpost pentru câinii fără stăpân.

În această situaţie, în judeţul Dâmboviţa se află tronsoanele de cale ferată Bucureşti-Pietroşiţa, Târgovişte-Ploieşti, Târgovişte-Moreni şi alte trasee.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are o strategie de valorificare a clădirilor abandonate de pe tronsoanele de cale ferată a căror activitate a încetat, şi în ce constă această strategie.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule secretar de stat Anton, aveţi cuvântul.

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Reparaţiile curente şi întreţinerea infrastructurii feroviare din România se asigură din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A.

În condiţiile scăderii traficului de mărfuri şi călători, care generează, prin taxele de utilizare a infrastructurii feroviare, resursele financiare proprii ale Companiei "CFR" S.A., acestea s-au diminuat semnificativ, astfel încât nu s-au mai putut realiza lucrările de întreţinere, în special la clădirile din staţiile CF de mai mică importanţă.

Pe secţiile de circulaţie nominalizate în interpelare se desfăşoară activitate feroviară, astfel încât construcţiile existente pe aceste tronsoane nu pot fi înstrăinate. Funcţie de resursele financiare ale Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A., se va avea în vedere efectuarea de reparaţii la clădirile care sunt într-o stare necorespunzătoare.

Pentru liniile de cale ferată pe care Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. nu mai desfăşoară activitate, în conformitate cu prevederile HG nr.1.409/2007, compania a organizat licitaţii pentru închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabilă. În contractele de închiriere încheiate sunt incluse clauze care obligă locatarii să realizeze lucrări de întreţinere a tuturor elementelor de infrastructură feroviară, inclusiv a clădirilor de pe secţia închiriată.

Până în prezent, au fost închiriate 48 de secţii de circulaţie neinteroperabile, din cele 92 menţionate în Anexa nr.3 la HG nr.1409/2007, desfăşurându-se, în continuare, licitaţii pentru închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi de făcut vreun comentariu sau sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulţumesc pentru răspuns, dar el nu este complet. Aş dori să faceţi referire la locaţiile care sunt abandonate de pe aceste trasee. Mă refer la fostele staţii (gări, halte ş.a.m.d.). Ele sunt abandonate şi se degradează în fiecare zi. Eu la acestea m-am referit.

Şi, ca o completare, poate vă gândiţi la o strategie, inclusiv la traseele care nu mai pot fi închiriate - mă refer la traseele de cale ferată - pentru că nu mai există infrastructura. Calea ferată a fost deja furată şi traversele.

Deci, eu la acestea m-am referit. Sigur, cele care sunt închiriate vor fi reparate şi întreţinute de cei care au închiriat, asta este altceva. Dar, ce facem cu clădirile care nu mai au nicio folosinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule secretar de stat,

Dacă doriţi să mai faceţi vreo mică precizare? Nu.

Domnul deputat Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

am rugat Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să analizeze cu multă atenţie problema judeţului Vâlcea, care este pe locul întâi în ţară la alunecările de teren: 47 de comunităţi locale au această problemă destul de gravă cu care se confruntă. sunt în pericol câteva mii de locuinţe, şi am solicitat să realizăm un program concret şi coerent pentru combaterea eroziunii solului în această zonă, împreună şi cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru că este un program complex, pe care l-am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul secretar de stat Apetrei.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1.724B/2010, prin care solicitaţi un punct de vedere cu privire la refacerea infrastructurii şi a unor locuinţe şi anexe gospodăreşti, calamitate, din judeţul Vâlcea, în valoare de circa 12 milioane de lei, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut în atenţia permanentă problemele cu care se confruntă locuitorii din acest judeţ, aprobând şi asigurând finanţarea, în ultimii 15 ani, a proiectelor cuprinse în programul de ameliorare a terenurilor agricole.

Realizarea obiectivelor strategiei în domeniul îmbunătăţirilor funciare se face cu consultarea şi, după caz, implicarea beneficiarilor, organizaţiilor nonguvernamentale şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile, în luarea deciziilor, în scopul promovării adoptării raţionale, eficiente şi transparente a acestor decizii.

În cadrul acestui program, în judeţul Vâlcea s-au realizat sau sunt în curs de execuţie, ca urmare a solicitării comisiilor de specialişti, constituite conform legislaţiei în vigoare, lucrări de îmbunătăţiri funciare, astfel încât să se asigure prevenirea şi înlăturarea factorilor de risc, şi anume excesul de apă, eroziunea solului, astfel încât să se ţină cont de protecţia mediului în următoarele zone: Slătioara, Guşoieni-Bălceşti, Mitrofani, Pârâul Cetăţuia, Valea Plaiului, Văidăieni (sau Vaideieni) Ştirbei-Prundeni, Goranu-Malul Alb, Ciolpani, şirineasa, Roieşti-Băjenari, Şuteşti-Pietroasa, Milcoiu-Tepşenari, Stoeneşti, Zmeurătu cu o valoare aproximativă de 67,5 miliarde de lei.

Pentru anul 2010, conform prevederilor Legii nr.11/2010 privind bugetul de stat, programul cuprinde numai finalizarea lucrărilor la obiectivele începute în anii anteriori. Astfel, pentru judeţul Vâlcea sunt prevederi pentru finalizarea lucrărilor din următoarele zone: Dealul Mialci-Orzişte, Scăuieni, Berislăveşti, Scărişoara-Plăieţu, Dăroaie-Horezu, Bazinul hidrografic Dealul-Viilor Drăgăşani şi Dealul Oltului, cu o valoare de circa 2,6 milioane lei/an.

La solicitarea autorităţilor locale, au fost elaborate studii de fezabilitate pentru alte cinci amplasamente pentru zonele Guşoieni, Galicea, Ploştina, Nicolae Bălcescu, Dăieşti, care se vor introduce la finanţare, în funcţie de prevederile Legii bugetului de stat, cu alte cuvinte, în funcţie de resursele financiare.

În ceea ce priveşte eroziunile de maluri produse infrastructurii localităţilor de pâraiele inferioare nominalizate în interpelare, acestea nu se regăsesc în obiectul de activitate al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, acesta din urmă ţinându-şi deschiderea faţă de solicitările şi ale autorităţilor locale şi ale dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Mulţumesc domnului ministru pentru modul în care a prezentat răspunsul la interpelarea mea.

Vreau să adaug că sunt autorităţi locale care nu au o sursă de finanţare, şi aici se mai adaugă, dar cred că sunt în derulare proiectele, este vorba de Păuşeşti, Maglaşi şi Olăneşti, staţiune foarte importantă, pe care toată lumea o cunoaşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă doriţi să mai faceţi vreo precizare, domnule secretar de stat?

Dacă nu, mai am eu, tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: domnul deputat Constantin Chirilă adresase o interpelare. Nu este în sală.

Vă rog să i-o transmiteţi în scris.

Şi mai era tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul deputat Dan Morega. Nu este în sală.

Vă rog să-i transmiteţi în scris.

Şi, pentru stenogramă, legat de scrisoarea care spuneam s-o întocmiţi, prin care să atenţionaţi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale că nu este prezent la răspunsul la interpelări, vă rog o anulaţi, pentru că, totuşi, domnul ministru este prezent.

Cu aceasta, declar şedinţa închisă şi vă doresc o seară bună.

Reluăm dimineaţă, la ora 8,30, cu declaraţiile politice.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,31.