Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, USR. Aveţi o interpelare? Nu este.

George Şişcu, PNL. O interpelare. Nu este.

Anamaria Gavrilă. O interpelare. Nu este.

Nicolae Roman. O interpelare. Nu este.

Gabriel-Valer Zetea nu este. 5 interpelări.

Alexandra Huţu, PSD. O interpelare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, domnului ministru Lucian Nicolae Bode.

Stimate domnule ministru,

Cu toţii avem pretenţia ca poliţiştii de frontieră să-şi desfăşoare activitatea în cel mai profesionist mod, pentru ca noi, cetăţenii, să ne simţim ocrotiţi şi în siguranţă în interiorul graniţelor României. De asemenea, suntem dependenţi de activitatea Poliţiei de Frontieră în ceea ce priveşte dezideratul României de a adera la spaţiul Schengen, obiectiv pe care fiecare dintre noi l-a înţeles şi îl doreşte realizat cât mai curând posibil, şi, nu în ultimul rând, în contextul conflictului armat dintre Ucraina şi Rusia, Poliţia de Frontieră a devenit prima linie de apărare a României, a graniţei de est a Uniunii Europene şi a NATO.

Aşa cum este menţionat pe site-ul Poliţiei de Frontieră, aceasta are în responsabilitate aproximativ 3.150 de kilometri de graniţă, iar la Botoşani, aceasta, Poliţia de Frontieră, apără 243 de km. de graniţă, din care aproximativ 70 reprezintă frontieră cu Ucraina, iar 173 de km. - graniţă cu Republica Moldova.

De asemenea, din discuţiile pe care le-am purtat cu mai mulţi poliţişti de frontieră din judeţul Botoşani, am înţeles că ei se confruntă cu mai multe probleme, şi anume - 80% din autospeciale şi tehnica de supraveghere sunt extrem de degradate, iar banii alocaţi pentru mentenanţă nu sunt suficienţi. Totodată, am înţeles că există cel mult o patrulă la 15 km. de frontieră, când în mod normal şi eficient ar trebui să existe o patrulă la 2-3 km. de graniţă. De cele mai multe ori această patrulă se deplasează pe jos şi fără dotări corespunzătoare, iar patrulele care folosesc autoturismele se confruntă deseori cu probleme tehnice ale acestora, de la anvelope uzate, la funcţionarea defectuoasă a sistemelor speciale acustice şi luminoase, până la ore suplimentare neplătite sau datorii care se acumulează în service-urile auto.

Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele:

- Care este strategia ministerului în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru dotarea corespunzătoare a Poliţiei de Frontieră?;

- Dacă anul acesta poliţiştii de frontieră vor beneficia de echipament nou, adecvat deplasării în teren şi care să facă faţă condiţiilor specifice de graniţă?;

- Care sunt măsurile luate pentru a încuraja angajările în Poliţia de Frontieră?;

- Aţi luat în calcul acordarea unor sporuri pentru acţionarea în zone de risc accentuat pentru poliţiştii de frontieră care acţionează pe linia frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Toma, PSD. O interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc.

Am o interpelare către Compania Naţională Poşta Română, unde, de ceva timp, de vreo două luni de zile, se tot ţin scandalurile, nu se reuşeşte o restructurare obiectivă. Şi, atunci, e nevoie şi normal ca noi, parlamentarii, să ne implicăm în instituţiile statului, pentru o funcţionare cât mai bună.

S-a observat că procesul de modernizare a Companiei Naţionale Poşta Română, care are ca scop final creşterea calităţii serviciilor către clienţi, prin debirocratizare, automatizare şi retehnologizare, a început cu înlocuirea vechilor directori cu alţi directori, fapt care nu rezolvă deloc problemele Poştei Române. Angajaţii, salariile, condiţiile de lucru, flota auto, dotarea cu echipamente informatice, creşterea calităţii serviciilor pentru clienţi şi multe altele nu par a fi o prioritate, fapt care este resimţit de cei care folosesc serviciile Poştei Române. Înlocuirea directorilor cu alţi directori, da, se pare că aceasta este soluţia care este găsită, de moment, dar nu cu cei care ar trebui să rezolve cu adevărat problemele.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsurile la următoarele întrebări:

- Punctual, care sunt obiectivele strategiei de digitalizare, automatizare şi dezvoltare a Companiei Naţionale Poşta Română şi, tot punctual, care sunt obiectivele îndeplinite?

- Care este orizontul de timp estimat până la digitalizarea integrală a Companiei Naţionale Poşta Română S.A.?

- Detaliat pe capitole, care sunt investiţiile ce urmează a se realiza în Compania Naţională Poşta Română S.A. şi termenele asumate?

- Care este numărul necesar de salariaţi la nivelul Companiei Naţionale Poşta Română, inclusiv în zona de curierat, şi câţi sunt în prezent?

- Câte sedii în care se desfăşoară activităţi poştale vor fi renovate pe parcursul anului 2023, care sunt acestea şi câte urmează a fi închise sau deschise?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Radu-Vicenţiu Grădinaru, AUR. O interpelare. Nu este.

Raisa Enachi, AUR. Două interpelări.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, cu subiectul - "Ce afectează mai mult românii, vaccinarea sau dezinformarea?".

Stimate domnule prim-ministru,

Vaccinul a adus multe controverse, încă din primele zile ale apariţiei acestuia. Deşi, la început, specialiştii erau criticaţi că nu reuşesc să producă o soluţie pentru ca pandemia să ia sfârşit, în momentul apariţiei vaccinului, românii s-au împărţit în mai multe tabere, pro şi contra campaniei de vaccinare. Odată cu apariţia virusului COVID-19, au luat naştere şi speculaţii despre natura lui, ce presupune şi cum te poţi vindeca de acest virus care se răspândeşte cu uşurinţă de la o persoană la alta. Astfel, au apărut diverse teorii care au afectat percepţiile persoanelor în ceea ce priveşte vaccinarea şi distanţarea socială, care au determinat persoanele să recurgă la alternative în locul medicinei, cu ajutorul "leacurilor-minune", şi, de asemenea, aceste teorii au dus la o creştere a potenţialului de acţiune violentă. Aceste teorii sunt menţinute şi în prezent, foarte multe persoane căzând pradă ştirilor false.

Întregul proces de vaccinare a fost mediatizat şi s-a încercat prin multe metode informarea românilor cu privire la acest proces. Şi anume - crearea de pagini de socializare, crearea de site-uri, crearea de tombole.

Cu toate acestea, românii au refuzat şi încă refuză să se informeze din surse sigure, să întrebe specialiştii. Printre aceste teorii, enumerăm - infertilitatea, decesul şi multe altele. Şi totuşi românii aleg să le ignore.

Ascunderea adevărului în privinţa efectelor adverse, punerea într-o statistică secretă a celor care au suferit grav din cauza vaccinului şi despre care nici acum nu se ştie în ce stare se află, s-a dovedit a fi o tactică în favoarea curentului antivaccinist.

În Raportul Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea se spune că "toate acţiunile au fost implementate fără un buget alocat acţiunilor campaniei de informare şi de educare a populaţiei", dar din datele publice rezultă că Guvernul a oferit pentru mass-media cel puţin 50 de milioane de euro pentru campania de informare.

Domnule prim-ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a proteja şi apăra interesele românilor. În această ordine de idei, vă rog să precizaţi:

1. Ce s-a întâmplat cu aceşti bani publici?

2. Aveţi statistici despre câţi oameni au fost convinşi prin campaniile de presă plătite că vaccinarea îi poate salva?

3. Până la urmă, avem astăzi un audit de cheltuieli făcute în perioada "pandemiei"?

Şi nu în ultimul rând, şi dincolo de raport, Ministerul Sănătăţii a cerut un audit independent în ceea ce priveşte Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Vă solicit să-mi fie pus la dispoziţie acest raport de audit.

Fără o astfel de sinteză, nimeni nu poate afla dacă banii statului au fost cheltuiţi cu eficacitate.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, AUR. O interpelare.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Ioan-Marcel Boloş.

Obiectul interpelării - "Clarificări asupra decontării cheltuielilor de sprijinire a persoanelor refugiate".

Stimate domnule ministru,

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, pe 6 februarie anul curent, apelul pentru decontarea cheltuielilor efectuate în vederea sprijinirii persoanelor refugiate, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene în cuantum de 100 de milioane de euro. Cuantumul sprijinului este de 100 de euro/săptămână, pentru maximum 26 de săptămâni, iar conform informaţiilor oficiale se are în vedere sprijinul pentru cetăţenii ucraineni, străinii sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fiind finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman, pentru decontarea cheltuielilor efectuate de statul român pentru sprijinirea persoanelor refugiate din conflictul militar din Ucraina. Mai exact, se finanţează măsurile de sprijin acordate de statul român refugiaţilor intraţi în România prin punctele de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova, fie ei cetăţeni ucraineni, străini sau apatrizi, pe bază de cost unitar, pentru acoperirea nevoilor de bază imediate.

În acest context, în decursul timpului au existat suspiciuni rezonabile că o parte semnificativă a beneficiarilor acestor decontări, cu concursul funcţionarilor publici din mai multe unităţi administrativ-teritoriale, au obţinut pe nedrept sume care ar fi reprezentat contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni refugiaţi, depunând la unităţile administrativ-teritoriale unde sunt arondaţi un număr destul de mare de cereri de decontare, urmând să obţină ilegal o sumă consistentă din bugetul Fondului de Rezervă Bugetară.

Ţinând cont de cele mai expuse mai sus, vă solicit să îmi transmiteţi un răspuns ce vizează următoarele aspecte:

- Care este procedura de organizare şi desfăşurare a acestui program?

- Care sunt entităţile care gestionează această întreagă procedură, şi anume - beneficiari eligibili, întocmire liste etc.?

- Cum se distribuie aceste fonduri şi, efectiv, care sunt persoanele care primesc aceşti bani?

- Cine este responsabil, în situaţia în care apar decontări fictive, şi cum va răspunde entitatea care se face vinovată de posibila cauzare a unor astfel de incidente?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, deputat, Circumscripţia nr. 29 Neamţ, Mitrea Dumitrina.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasilică Toma, PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Dan Şlincu, PSD, o interpelare.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului finanţelor, domnului Adrian Câciu.

Stimate domnule ministru,

Regulamentul Uniunii Europene 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar pentru firmele care activează în domeniul extracţiei ţiţeiului, extracţiei gazelor naturale, extracţiei huilei şi fabricarea produselor obţinute din petrol are un caracter obligatoriu şi trebuie transpus ca atare în legislaţiile naţionale ale statelor membre.

România a transpus Regulamentul menţionat în legislaţia românească prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022.

Ţinând cont de controversele apărute în spaţiul public privind aplicarea acestei taxe de solidaritate în cazul unor companii importante din România, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat o clarificare din partea Comisiei Europene cu privire la acurateţea reflectării în legislaţia naţională a Regulamentului în cauză.

Răspunsul Comisiei Europene a fost fără echivoc. Statele membre nu pot reglementa un prag mai mic de 75% din cifra de afaceri, care să fie realizat din activităţile specifice menţionate în Regulament.

Comisia Europeană a cerut însă date suplimentare referitoare la modul în care autorităţile din România intenţionează să stabilească îndeplinirea condiţiei de 75% pentru aplicarea taxei de solidaritate.

Având în vedere că aplicarea legislaţiei primare în această chestiune intră în răspunderea directă a ANAF, vă rog să precizaţi dacă, în opinia dumneavoastră, veniturile obţinute din activitatea de comercializare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului intră sau nu în calculul pentru stabilirea pragului de 75% din cifra de afaceri pentru care se aplică taxa de solidaritate reglementată prin Regulamentul european menţionat mai sus.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi. O interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017".

Stimată doamnă ministru,

Un sistem educaţional performant are implicaţii multiple, începând cu dezvoltarea personală şi continuând cu prosperitatea economică, culturală şi socială a fiecărui individ în parte, a fiecărei comunităţi, a fiecărei naţiuni, motiv pentru care acesta trebuie să fie în permanenţă în atenţia tuturor decidenţilor.

Din păcate, nu de puţine ori, din varii motive, angajaţii sistemului educaţional au avut de pierdut din cauza implementării deficitare a unor prevederi legislative menite să sprijine acest sector, pentru a-l face mai atractiv pentru tânăra generaţie.

Această temă s-a aflat pe ordinea de zi a dezbaterilor organizate recent de Instituţia Prefectului judeţului Maramureş, la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor şi parlamentari din judeţul Maramureş.

Astfel, în cadrul dezbaterilor, am fost informaţi cu privire la întârzierea aplicării integrale a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevedea creşteri salariale şi pentru angajaţii din sectorul educaţional.

Neaplicarea la timp a prevederilor acestui act normativ, în raport cu creşterea inflaţiei, începând cu anul 2020, a condus la creşterea deficitului de personal nedidactic, ajungându-se la supranormarea angajaţilor, în timp ce beneficiile, precum sporul pentru munca suplimentară, plata zilelor libere, decontarea cheltuielilor de transport, nu se acordă din 2010.

Conform datelor furnizate de sindicatele din domeniul educaţional, peste 30.000 de salariaţi din categoria personalului nedidactic beneficiază de salarii nete situate între 1.700 şi 2.200 de lei, în timp ce coeficientul maxim pentru funcţiile didactice din Anexa nr. 1 este de 2,21, iar raportul salarial este de 1 la 12.

În astfel de situaţii, majorarea de 10% prevăzută a se acorda de la 1 ianuarie 2023, potrivit O.U.G. nr. 168/2022, nu va conduce la atingerea salariului de bază prevăzut în Anexa nr. 8.

Mai mult, inaplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 34/2018 şi Hotărârii Guvernului nr. 569/2017, ca urmare a menţinerii sporurilor de care beneficiau anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, a condus la situaţia în care personalul din învăţământ a rămas singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiţiile de muncă.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei cu privire la întârzierile aplicării integrale a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din sistemul educaţional, precum şi măsurile care vor fi adoptate pentru a elimina aceste inechităţi generate de neaplicarea integrală a prevederilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă, PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, domnul deputat Lucian-Florin Puşcaş, AUR. Două interpelări. Nu sunt.

Daniela Oteşanu, PSD. O interpelare. Nu este.

Adrian Alda?

Vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei, Ligia Deca.

Obiectul interpelării - "Necesitatea extinderii Programului «Masă caldă» în şcoli".

Doamnă ministru,

Aplicarea Programului "Masă caldă" în şcoli a fost extinsă, la finalul anului trecut, pentru încă 100 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat de la nivel naţional. Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022 se prevede că se va acorda, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care gustarea încălzită nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. În acest sens, a fost alocată suma de 266.510.000 de lei pentru anul în curs. Însă, având în vedere că acest program s-a dovedit a fi unul benefic pentru copii, ar fi necesară extinderea succesivă a sa în toate şcolile de pe teritoriul ţării.

Vă rog să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere o strategie pentru a transforma toate unităţile şcolare în beneficiarele acestui program, pe viitor.

De asemenea, vreau să-mi explicaţi care este criteriul aplicării sale în anumite şcoli, dar şi să-mi prezentaţi unităţile de învăţământ destinatare.

Mulţumesc frumos.

Solicit răspuns în scris.

Adrian Alda, deputat al PSD, Arad.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.23.