Parliamentary debates

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

224 de colege şi colegi, prezenţi. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate anumite probleme. Nu.

Începem.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 13/2026.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

254 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - O strategie digitală internaţională pentru Uniunea Europeană JOIN (2025) 140; PHCD 88/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

253 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 10 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare, adoptată la Paris, la 15 septembrie 2023, deschisă spre semnare la 2 octombrie 2023 şi semnată de România la Paris la 19 septembrie 2024; PL-x 5/2026; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

263 de voturi pentru, 14 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 10 septembrie ca Ziua Ţării Moţilor; PL-x 512/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

263 de voturi pentru, un vot împotrivă, 20 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Moţii ne-au arătat de-a lungul timpului că valorile reale se demonstrează în momentele cu adevărat importante. Lupta pentru libertate, viaţa bazată pe principii corecte şi, mai ales, curajul de a nu capitula atunci când provocările se arată - aceasta este forţa care le-a păstrat mereu amintirea vie şi care ar trebui să ne ghideze şi pe noi. Principii pe care ar trebui să ne bazăm şi acum, asumându-ne cu responsabilitate prezentul şi ghidându-ne de aceste principii, precum asumarea prezentului cu responsabilitate şi seriozitate, dar şi cu curaj şi onestitate, pentru deciziile pe care le luăm în viitor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul SOS România a votat pentru acest proiect de lege, deoarece considerăm că instituirea Zilei Ţării Moţilor reprezintă un act firesc de respect faţă de o zonă cu o importanţă aparte în istoria naţională, în memoria luptei pentru libertate şi în păstrarea identităţii româneşti.

Ţara Moţilor nu este doar o zonă a României, este o rană vie, o vatră de jertfă şi de demnitate românească, locul din care s-a ridicat Crăişorul Munţilor, Avram Iancu, unul dintre cele mai curate simboluri ale luptei pentru neam, pentru libertate şi pentru dreptate. Avram Iancu nu a fost omul compromisului ruşinos, nu a fost omul plecăciunii, ci omul verticalităţii absolute, care spunea: "Unicul dor al vieţii mele este să îmi văd naţiunea mea fericită". Iar acest dor al lui trebuie să rămână şi astăzi un legământ pentru noi toţi, dacă mai avem conştiinţă naţională şi, bineînţeles, respect pentru istoria acestui popor.

Noi, cei din Partidul SOS România, am votat acest proiect şi dintr-un alt motiv, pentru că nu am aşteptat să ne oblige vreo lege să-l cinstim pe Avram Iancu. Suntem partidul care în fiecare an, prin preşedintele nostru, Diana Iovanovici-Şoşoacă, organizăm ample manifestări pentru Avram Iancu. Şi am făcut-o din respect real pentru memoria lui şi pentru moştenirea lăsată de moţi întregii Românii. Pentru asta nu ne-a trebuit vreo lege, ne-a trebuit inimă românească, asumare şi implicare.

Memoria eroilor se apără prin prezenţă, prin curaj, prin fapte, prin continuitate. Se apără, aşa cum şi noi am făcut-o, mergând acolo unde trebuie să fie orice român care îşi iubeşte istoria.

Prin această lege putem spune cu mândrie: "Am scuturat Gorunul, Crăişorule!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994; PL-x 566/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

206 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 20 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De ce noi, Grupul AUR, am votat împotriva încetării ieşirii din acest Tratat, Carta Energiei, de la Lisabona, emis şi ratificat între 1994 şi 1998? Pentru că prin această schimbare de politică intempestivă, statul român ajunge să plătească până la sute de milioane de euro despăgubiri. De ce? Pentru că în acest tratat, cum era şi normal, toate resursele energetice şi, în mod explicit, inclusiv cărbunele, petrolul, gazele naturale, erau puse pe picior de calitate cu celelalte forme de energie, fiind asumată o protecţie juridică pentru eventualele schimbări legislative care ar fi afectat investiţiile pe termen lung în extracţie, în transport, în rafinării, în mine, în centrale - lucru pe care România nu l-a respectat prin Tratatul de la Paris, care, ideologic - doar ideologic, şi nu tehnic - a interzis exploatarea cărbunelui şi a taxat, prin celebrele certificate pentru emisii de dioxid de carbon, a taxat exploatările pe gaz, petrol şi cele asociate.

Deci, prin această politică dezastruoasă, România ajunge să plătească nu doar sute de milioane de euro investitorilor pe care s-a angajat să-i respecte prin Tratatul de la Lisabona, ci a dezechilibrat întreaga industrie, creând nişte probleme sociale extrem de grave.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Noi, Grupul parlamentar SOS România, ne-am abţinut la acest proiect de lege, fiindcă am considerat că retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei, care a fost conceput într-un alt context istoric, imediat după anii '90, când, bineînţeles, priorităţi erau deschiderea pieţelor energetice şi protejarea investiţiilor străine, dar realităţile economice, juridice şi geopolitice s-au schimbat profund, iar menţinerea României într-un mecanism tot mai contestat şi tot mai puţin compatibil cu noile obiective energetice nu mai serveşte interesului naţional.

Iar din păcate, acest tratat a creat vulnerabilităţi serioase, inclusiv prin posibilitatea ca politici publice legitime din domeniul energiei să fie atacate de investitori în arbitraje costisitoare.

Ne-am abţinut, fiindcă acest proiect a venit târziu şi fără suficiente clarificări pentru etapa următoare.

Guvernul trebuia să vină în faţa Parlamentului nu doar cu argumentul retragerii, ci şi cu o strategie clară: cum protejează investiţiile serioase, cum asigură stabilitatea legislativă în sectorul energetic şi cum foloseşte această decizie pentru a proteja producţia internă, resursele naţionale, consumatorii români şi competitivitatea economiei.

Într-un domeniu atât de sensibil cum este energia, Parlamentul trebuia să primească şi o evaluare mai clară a riscurilor tranzitorii şi a efectelor asupra investiţiilor existente.

Avem mari rezerve faţă de modul în care Guvernul a prezentat proiectul, cu prea puţină viziune naţională şi prea puţină claritate privind următorii paşi de făcut.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Există o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privitoare la acest tratat, la Carta Energiei: atât timp cât suntem membri ai Uniunii Europene - şi nu cred că cineva îşi doreşte să ieşim din UE -trebuie să respectăm asta.

În acelaşi timp, să ştiţi că România a avut de plată la tribunalele internaţionale de arbitraj sute de milioane de euro din cauza faptului că era semnatară a acestui tratat.

În al treilea rând, de acord că ordinea de prioritate pe sursele de energie trebuie să fie securitatea energetică, costul energiei, competitivitatea sau preţul - cât de... cât ne permitem energia în ţara noastră şi, în al treilea rând, partea de energie verde sau curată, şi acesta este un lucru pe care România ar trebui să-l susţină şi la Bruxelles.

Dar, în sine, retragerea din Carta Energiei este un lucru corect şi Partidul Naţional Liberal îl susţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Tratatul din care ieşim în acest moment, ca ţară, viza o chestiune ce ne-a ajutat în trecut. În anii '90 aveam nevoie de investiţii serioase în acest domeniu.

Şi să ştiţi că aceste clauze de arbitraj sunt prezente în toate tratatele în care sunt încurajate investiţiile, tocmai ca o formă de protecţie împotriva unor eventuale abuzuri pe care le-ar face ţările.

Deci, fără astfel de clauze de arbitraj, ar fi fost imposibile investiţiile de care am beneficiat în acea perioadă.

În acest moment post factum, după intrarea în Uniunea Europeană, evident, au început să existe contradicţii între politica europeană şi obligaţiile şi drepturile pe care le generau astfel de tratate. Şi da, după cum s-a mai spus de la acest microfon, Uniunea Europeană, prin Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a stabilit că este incompatibil acest tratat cu dreptul Uniunii Europene şi da, trebuie să ieşim din acest tratat.

Dar să vii la acest microfon şi să spui că votezi împotrivă înseamnă - o dată, să încalci Constituţia, pentru că ai art. 148 din Constituţie care stabileşte prioritatea dreptului Uniunii Europene, inclusiv a hotărârilor CJUE în faţa dreptului intern, şi, doi la mână, să îţi doreşti ca în continuare să plăteşti despăgubiri în cazurile de arbitraj.

Or, aşa ceva nu înţeleg cum are legătură cu acest pretins "suveranism" pe care îl afirmaţi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi pentru abrogarea unor dispoziţii din acte normative; PL-x 137/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

203 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 19 abţineri, 54 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În 2023 s-a întâmplat o mare eroare, aş spune, pentru bugetul public şi pentru ceea ce înseamnă economia românească - s-a înfiinţat această agenţie, superagenţie, pe numele ei, "AMEPIP", care are aproape 100 de angajaţi plătiţi cu 50% în plus faţă de orice funcţionar public pe acelaşi rol din statul român. Şi apoi, prin ordonanţă de urgenţă mai venim şi mai adăugăm o virgulă, mai reglementăm nu ştiu ce studii trebuie să aibă membrii din consiliile de administraţie, de supraveghere.

Dar să ştiţi că n-ar trebui să ne minţim, pentru că o astfel de agenţie nu rezolvă problema companiilor de stat din România.

Avem trei tipuri de companii, în mare:

- unele care sunt falimentare de ani de zile şi care mănâncă resurse publice, adică taxele şi impozitele oamenilor, pentru că ele sunt "capitalizate", chipurile, an de an; acelea ar trebui închise;

- avem nişte companii, a doua categorie, care sunt companii privatizabile; şi statul român ar putea să lase aceste companii să se dezvolte cu capital privat, dacă ele ar fi privatizate transparent, prin licitaţie, astfel încât să mai creeze valoare în economie;

- şi al treilea tip de companii sunt companiile care poate sunt deja listate la bursă sau care ar trebui listate, pentru că nu sunt încă listate, unde statul îşi mai doreşte să mai păstreze o parte din ele, da.

Deci asta ar trebui să facă statul, asta este soluţia corectă, să nu mai avem acele pierderi generate de companiile de stat şi, până la urmă, să creăm valoare în economie, aşa cum ne dorim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andruşcă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În spatele multor decizii legislative nu stau formule complicate, ci un principiu simplu - buna administrare a lucrurilor care aparţin tuturor.

Companiile în care statul este acţionar gestionează resurse importante şi au o influenţă reală în economie. Tocmai de aceea, modul în care sunt conduse trebuie să fie guvernat de reguli clare, de transparenţă şi de criterii autentice de performanţă.

Legea adoptată astăzi consolidează acest cadru şi întăreşte responsabilitatea în procesul de selecţie şi evaluarea conducerii acestor companii.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

7. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 354/2025/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

235 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri, 57 de colegi care nu votează.

Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea... (Vociferări.)

Explicarea votului, doamna Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Naţional Liberal a votat pentru acest proiect de lege, pentru că instituie mecanismul corect în context bugetar dificil, pentru finanţarea unor măsuri sociale sau pentru finanţarea unor domenii sensibile.

Prin acest proiect de lege, Guvernul Bolojan a propus o ordonanţă de urgenţă, pe care o aprobăm astăzi, prin care măsuri sociale să fie finanţate prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială. Vorbim despre tichete sociale pentru alimente sau mese calde pentru vârstnicii de peste 65 de ani, pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri sub 2.000 lei. De asemenea, vorbim de părinţi cu copii cu dizabilităţi, care au venituri sub 2.000 lei.

Tot prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială se finanţează tichetele pentru elevii care provin din medii defavorizate. Astfel, va fi în continuare alocată suma de 500 de lei pentru un număr mai mare de copii din medii defavorizate şi această sumă se va primi o singură dată.

Nu în ultimul rând, acest proiect de lege permite finanţarea până la finalul semestrului II din 2026 a schemelor de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi, de asemenea, componenta REPowerEU care să meargă la finanţare până în iunie 2026. Acesta este mecanismul corect - când ai dificultăţi financiare, fondurile europene trebuie să fie valorificate la maximum. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna vicepreşedinte Gianina Şerban.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, mecanismul corect este ca un stat democratic să fie condus prin legi; ordonanţele să fie date atunci când este o stare de urgenţă.

Normal ar fi ca românii să primească ceea ce li se cuvine. Adică studenţii să primească bursele de merit, nu tichete sociale.

Normal ar fi ca persoanele cu dizabilităţi să beneficieze de indemnizaţii indexate, şi nu de tichete sociale.

Normal ar fi ca să avem alocaţii indexate pentru copiii noştri.

Ce face Guvernul Bolojan? Transformă România într-o ţară de asistaţi social.

Nu, domnule Bolojan! Românii merită să primească ce li se cuvine. Să indexaţi pensiile, să indexaţi alocaţiile, să indexaţi indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi şi copiilor care merită bursă de merit să le-o daţi, şi nu tichete sociale! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Am votat pentru, dar aş vrea să fac o corecţie, ca să nu creaţi eroi acolo unde creaţi probleme - Guvernul Bolojan.

Aceste fonduri pentru copiii noştri, pentru persoanele care au nevoie de sprijin au fost stabilite de către Guvernul Ciolacu şi se puteau acorda atât din fonduri europene, cât şi din fonduri naţionale.

Ceea ce dumneavoastră aţi lăudat, doamnă colegă - nu puteţi să-l lăudaţi pe Bolojan, care spune că doar dacă se decontează integral din fonduri europene, pentru preşcolari, pentru pensionari. Ştiţi ce înseamnă asta? Cofinanţarea la POIDS, stimată doamnă deputat, este 50% din bugetul de stat. Asta înseamnă că nu le mai daţi aceşti bani.

Nu mai lăudaţi când se fac lucruri proaste!

Din punctul meu de vedere, vom veni cu un alt proiect de lege care va întoarce lucrurile aşa cum erau în 2023 şi 2024, pentru că românii au dus-o mai bine atunci.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2025 privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii şi al asigurării funcţionării structurii de coordonare în domeniul drogurilor şi al adicţiilor pentru anul 2025; PL-x 144/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

211 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, o abţinere, 52 de colegi care nu votează.

Adoptat.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice; Pl-x 49/2026; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

267 de voturi pentru, 13 colegi se abţin, 2 colegi care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Stimaţi colegi,

Apreciez că acest proiect a trecut cu o majoritate covârşitoare de voturi.

Mă bucur că fiecare dintre noi înţelegem că dezvoltarea comunităţilor înseamnă dezvoltarea fiecărei persoane şi bunăstarea fiecărui român.

Prin urmare, acest proiect va impacta în jur de 40.000-50.000 de persoane, direct şi indirect.

În numele acestor români, vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Adoptări

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii în domeniul securităţii naţionale prin asigurarea unor condiţii optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare; PL-x 59/2026; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie şi art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Suntem prima Cameră sesizată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 27 alin. (2³) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 22/2026; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

208 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 64 de abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptată.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 22/2025; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, o abţinere, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Grupul USR a votat a pentru această iniţiativă a fostului nostru coleg senator, pentru că orice demers care repară nedreptăţile şi sprijină tinerii merită susţinut.

Dar dacă tot vorbim despre susţinerea tinerilor, vă reamintesc că Legea tineretului este blocată la comisiile parlamentare încă din 2024.

Programe de sănătate mintală, măsuri de sprijin pentru tinerii antreprenori sau finanţare pentru tinerii din mediul rural sunt doar câteva dintre măsurile bune care se regăsesc în această lege blocată la comisiile parlamentare.

Tocmai de aceea vă cer să vă gândiţi la viitorul acestei ţări, să deblocăm şi să votăm această lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.02.