Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994; PL-x 566/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

206 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 20 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De ce noi, Grupul AUR, am votat împotriva încetării ieşirii din acest Tratat, Carta Energiei, de la Lisabona, emis şi ratificat între 1994 şi 1998? Pentru că prin această schimbare de politică intempestivă, statul român ajunge să plătească până la sute de milioane de euro despăgubiri. De ce? Pentru că în acest tratat, cum era şi normal, toate resursele energetice şi, în mod explicit, inclusiv cărbunele, petrolul, gazele naturale, erau puse pe picior de calitate cu celelalte forme de energie, fiind asumată o protecţie juridică pentru eventualele schimbări legislative care ar fi afectat investiţiile pe termen lung în extracţie, în transport, în rafinării, în mine, în centrale - lucru pe care România nu l-a respectat prin Tratatul de la Paris, care, ideologic - doar ideologic, şi nu tehnic - a interzis exploatarea cărbunelui şi a taxat, prin celebrele certificate pentru emisii de dioxid de carbon, a taxat exploatările pe gaz, petrol şi cele asociate.

Deci, prin această politică dezastruoasă, România ajunge să plătească nu doar sute de milioane de euro investitorilor pe care s-a angajat să-i respecte prin Tratatul de la Lisabona, ci a dezechilibrat întreaga industrie, creând nişte probleme sociale extrem de grave.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Noi, Grupul parlamentar SOS România, ne-am abţinut la acest proiect de lege, fiindcă am considerat că retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei, care a fost conceput într-un alt context istoric, imediat după anii '90, când, bineînţeles, priorităţi erau deschiderea pieţelor energetice şi protejarea investiţiilor străine, dar realităţile economice, juridice şi geopolitice s-au schimbat profund, iar menţinerea României într-un mecanism tot mai contestat şi tot mai puţin compatibil cu noile obiective energetice nu mai serveşte interesului naţional.

Iar din păcate, acest tratat a creat vulnerabilităţi serioase, inclusiv prin posibilitatea ca politici publice legitime din domeniul energiei să fie atacate de investitori în arbitraje costisitoare.

Ne-am abţinut, fiindcă acest proiect a venit târziu şi fără suficiente clarificări pentru etapa următoare.

Guvernul trebuia să vină în faţa Parlamentului nu doar cu argumentul retragerii, ci şi cu o strategie clară: cum protejează investiţiile serioase, cum asigură stabilitatea legislativă în sectorul energetic şi cum foloseşte această decizie pentru a proteja producţia internă, resursele naţionale, consumatorii români şi competitivitatea economiei.

Într-un domeniu atât de sensibil cum este energia, Parlamentul trebuia să primească şi o evaluare mai clară a riscurilor tranzitorii şi a efectelor asupra investiţiilor existente.

Avem mari rezerve faţă de modul în care Guvernul a prezentat proiectul, cu prea puţină viziune naţională şi prea puţină claritate privind următorii paşi de făcut.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Există o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privitoare la acest tratat, la Carta Energiei: atât timp cât suntem membri ai Uniunii Europene - şi nu cred că cineva îşi doreşte să ieşim din UE -trebuie să respectăm asta.

În acelaşi timp, să ştiţi că România a avut de plată la tribunalele internaţionale de arbitraj sute de milioane de euro din cauza faptului că era semnatară a acestui tratat.

În al treilea rând, de acord că ordinea de prioritate pe sursele de energie trebuie să fie securitatea energetică, costul energiei, competitivitatea sau preţul - cât de... cât ne permitem energia în ţara noastră şi, în al treilea rând, partea de energie verde sau curată, şi acesta este un lucru pe care România ar trebui să-l susţină şi la Bruxelles.

Dar, în sine, retragerea din Carta Energiei este un lucru corect şi Partidul Naţional Liberal îl susţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Tratatul din care ieşim în acest moment, ca ţară, viza o chestiune ce ne-a ajutat în trecut. În anii '90 aveam nevoie de investiţii serioase în acest domeniu.

Şi să ştiţi că aceste clauze de arbitraj sunt prezente în toate tratatele în care sunt încurajate investiţiile, tocmai ca o formă de protecţie împotriva unor eventuale abuzuri pe care le-ar face ţările.

Deci, fără astfel de clauze de arbitraj, ar fi fost imposibile investiţiile de care am beneficiat în acea perioadă.

În acest moment post factum, după intrarea în Uniunea Europeană, evident, au început să existe contradicţii între politica europeană şi obligaţiile şi drepturile pe care le generau astfel de tratate. Şi da, după cum s-a mai spus de la acest microfon, Uniunea Europeană, prin Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a stabilit că este incompatibil acest tratat cu dreptul Uniunii Europene şi da, trebuie să ieşim din acest tratat.

Dar să vii la acest microfon şi să spui că votezi împotrivă înseamnă - o dată, să încalci Constituţia, pentru că ai art. 148 din Constituţie care stabileşte prioritatea dreptului Uniunii Europene, inclusiv a hotărârilor CJUE în faţa dreptului intern, şi, doi la mână, să îţi doreşti ca în continuare să plăteşti despăgubiri în cazurile de arbitraj.

Or, aşa ceva nu înţeleg cum are legătură cu acest pretins "suveranism" pe care îl afirmaţi. (Aplauze.)