Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Sorin Bota? În scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Doamnă preşedinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Statul român renunţă, în faţa corporaţiilor, la un atribut al suveranităţii sale".

Doamnă prim-ministru,

În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetre petroliere offshore.

Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrări la sondele marine, autorităţile competente, diverse proceduri şi o lungă serie de dispoziţii derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietăţii private, al mediului şi altele.

Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă.

La art. 18 se prevede mai întâi că: "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază pe toată perioada derulării acestora de niveluri de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va exista un strop de petrol şi/sau gaz în perimetrul pe care îl exploatează, corporaţiile americane, austriece, ruseşti mari - Exonn Mobil, OMV, Lukoil - vor beneficia de niveluri de redevenţe şi impozite stabilite la nivelul anului 2018, ştiut fiind că la acest moment avem redevenţe şi impozite la niveluri infime, faţă de toate ţările producătoare de petrol şi gaze din Uniunea Europeană.

Să luăm redevenţa la gaze care, în România, în anul 2018, este stabilită la nivelul preţului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevenţă, în medie, de 7% - între 3,5% şi 13,5% -, calculată la nivelul unui preţ neactualizat de şase ani, respectiv 45,71 lei/MWh.

Asta în condiţiile în care la data la care vorbim producătorii vând gazul la preţul pieţei, respectiv cu 89 de lei/MWh. Or, preţul pieţei fiind de două ori mai mare decât cel de referinţă, rezultă că la această dată România atinge o redevenţă situată între 1,75% şi 6,75%, în medie 3% din preţul gazelor extrase de la noi.

Cu alte cuvinte, statul renunţă în faţa corporaţiilor la un atribut al suveranităţii sale, acela de a legifera şi de a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, ştiut fiind că, la nivelul Uniunii Europene, reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, în funcţie de necesitatea de resurse a acestuia.

Mai mult, în acelaşi art. 18 se prevede şi că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute, vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Am depăşit!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... să încheiaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Prezentul proiect de lege, la data de 12 februarie, a fost adoptat de Senatul României.

Cu alte cuvinte, corporaţiilor care extrag zăcămintele româneşti de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în anul viitor, dar şi în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile.

În această formă, doamnă prim-ministru, vă rog să luaţi măsurile necesare, legale, prin care să corectaţi acest prejudiciu major adus statului român şi cetăţenilor săi.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.