Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu propunerea legislativă privind unele măsuri pentru valorificarea producţiei agricole de grâu şi orz din anul 1997.

Această propunere a fost iniţiată de un număr de colegi de la Grupul parlamentar PDSR şi Comisia pentru agricultură. O să îl rog să vină pe domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură pentru a susţine raportul sau altcineva din partea comisiei.

Din partea stângă a sălii:

Să vină preşedintele Comisiei!

Preşedintele este la ulei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Cristea...

Domnul Marţian Dan: (din sală):

Este coadă mare la ulei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Până când vine domnul deputat Cristea,... Data trecută s-a cerut să fie de faţă şi cineva de la Ministerul Agriculturii, pentru a da o serie de explicaţii care s-au cerut, legate de valorificarea producţiei agricole de grâu şi orz din anul 1997. Eu aştept, totuşi, să vină domnul deputat Cristea sau cineva din partea comisiei şi o să-l rog pe domnul ministru al agriculturii, până când vine domnul Cristea, să prezinte explicaţiile cerute la şedinţa precedentă.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dinu Gavrilescu:

Deci propunerea legislativă are un raport de respingere, motivat de aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.46 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii a fondului pentru preluarea grâului.

Vreau să argumentez că în plus faţă de acest fond al grâului de 500 de miliarde de lei, deci cu o dobândă redusă, destinat cumpărării grâului pentru producţia internă de pâine, acestei culturi, cât şi orzului, i s-au adresat intervenţii legate, în primul rând, de prefinanţări, prin încurajarea amânării la plată a TVA-ului şi a accizelor pentru cei care livrează îngrăşăminte şi, în general, cele trebuincioase, cu plata la sfârşitul recoltei. Deci a fost o ordonanţă în primăvară, în acest sens, care a direcţionat înspre cultura grâului circa 350 de miliarde de lei, în grâu şi orz, după calculele noastre, deci cifra nu este riguros exactă. Acestor 500 de miliarde pentru fondul grâului, li s-au adăugat aproximativ 600 de miliarde care au fost oferite de bănci, cu dobânzi relativ reduse şi, în plus, s-a instituit fondul pentru depozitarea gratuită a grâului pe o perioadă de 8 luni, în valoare de 120 de miliarde, în acest an şi în valoare de 30 de miliarde în anul următor.

Cred că, cu această argumentaţie, raportul poate fi convenabil completat şi, în acest fel, această iniţiativă cred că trebuie respinsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpuşan, unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative.

Dumneavoastră, dacă nu mă înşel, aţi cerut o serie de explicaţii, data trecută.

Vă rog.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Eu vreau să vă spun, de la început, că, în grupul nostru parlamentar, am discutat şi eu, în momentul acesta, sunt unul din susţinătorii dumneavoastră şi consider că nu este bine ca Ministerul Agriculturii să fie remaniat sau nu ştiu cum îi spune. Şi spun aceasta pentru că există riscul ca în fruntea Ministerului Agriculturii, să vină oareşce profesor de socialism ştiinţific multilateral dezvoltat şi înaintare a României spre comunism, care ar face mult mai mult rău decât ceea ce puteţi dumneavoastră să faceţi în momentul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, am o rugăminte, să nu faceţi aprecieri la ce se va întâmpla în minister, să ne referim doar la propunerile legislative, pentru că, dacă încercaţi să duceţi discuţia pe alte tărâmuri, vor apărea, automat, drepturi la replică şi, în loc să fie discuţii la o propunere legislativă, o să fie declaraţii politice, ceea ce nu este acceptabil.

Dacă aveţi de făcut declaraţii politice, săptămâna viitoare.

Vă rog referiţi-vă strict la această propunere legislativă.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Deci, domnule preşedinte, totdeauna, vedeţi dumneavoastră că orice expunere - compunere, are o introducere. Aceasta a fost introducerea mea şi acum intru în subiect. (Rumoare în partea dreaptă a sălii.)

Domnule preşedinte, ceea ce aş fi dorit eu şi am fi dorit noi de la domnul ministru al agriculturii, era următorul aspect: să ne clarifice dânsul, care sigur că are datele suficiente şi necesare pentru a ne clarifica, şi noi avem receptivitatea corespunzătoare pentru a-l înţelege, dacă dânsul o va face. Şi anume, prin ordonanţa aceea de urgenţă se stabilea o cifră, un plafon de 500 de miliarde de lei credite cu dobândă subvenţionată. Nu discutăm acum cât de mult sau cât de puţin reprezintă acest plafon de 500 de miliarde, nu discutăm cât de mult sau puţin reprezintă procentul de subvenţie, ci faptul că doar 350 de miliarde, din acest plafon, au fost folosite.

Oare de ce, atât timp cât în momentul de faţă societăţile comerciale ale ROMPAN, care asigură mai mult de jumătate din necesarul de pâine, din consumul de pâine din ţară şi aproape 75 - 80% din consumul de pâine, în mediul urban, nu au reuşit să beneficieze nici măcar în proporţie de 25% de banii necesari pentru achiziţionarea cantităţilor de grâu necesare până la noua recoltă.

Ştim că am avut o recoltă bună şi era normal ca, în momentul acesta, în România să existe stocuri asiguratorii până la noua recoltă de grâu românesc. Sigur că aceste stocuri puteau fi constituite la agenţii economici de stat, la agenţii privaţi, la societăţile comerciale care au rezultat din divizarea ROMCEREAL sau Agenţiei Naţionale a Cerealelor. Deci problema pe care domnul ministru ar trebui să ne-o spună aici, şi sunt convins că dânsul poate şi doreşte să facă acest lucru, să ne spună dacă noi şi cei care nu sunt în Parlament, românii au, în momentul acesta, asigurat grâul pentru pâine până la noua recoltă. Unde se află grâul acesta, cu ce credite s-au constituit aceste stocuri, dacă Ministerul Agriculturii, Guvernul doreşte să continue, nu numai până la 31 decembrie, politica aceasta, nu prin sume revolving, să dea cineva înapoi şi să ia, ci stocul constituit să fie subvenţionat atât timp cât există el, până la o dată limită, în momentul în care poate să intre noua recoltă în mori, în panificaţie.

Deci această clarificare ne trebuia nouă: unde este cantitatea de grâu, cine a stocat-o, în ce condiţii este ea stocată, care sunt influenţele asupra preţului făinii şi al pâinii, în momentul acesta, dacă protecţia la graniţă, pentru făină, produse de panificaţie, este suficientă, în condiţiile în care randamentul şi costurile de producţie în România sunt cele pe care le cunoaştem, pentru a vedea dacă această iniţiativă mai este sau nu oportună, pentru că, în cazul în care nu avem grâul asigurat, cred că iniţiativa aceasta legislativă este, în continuare, oportună, trebuie să o discutăm foarte serios şi, eventual, s-o aprobăm, pentru a se asigura, repet, cantitatea necesară de grâu până la noua recoltă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, o să vă rog să răspundeţi la această întrebare. Şi, după aceasta, voi sista dezbaterile.

Aţi venit şi dumneavoastră? (Se adresează domnului deputat Gheorghe Cristea) Domnului ministru i s-a cerut să răspundă. O să vă rog şi pe dumneavoastră să răspundeţi, pentru că, neavând 172 de colegi în sală, nu pot să supun, în primul rând, propunerea comisiei, de respingere şi, fiind un vot echivalent votului final, trebuie să fim minimum 172, ca să vă pot supune, voi muta, oricum, votul în legătură cu propunerea comisiei, tot pentru marţi, odată cu celelalte două voturi stabilite, de astăzi.

Deci, domnule ministru, răspundeţi dumneavoastră sau domnul Cristea va susţine punctul de vedere al comisiei?

Vă rog.

Domnul Dinu Gavrilescu:

Deci, nu am cifrele cu zecimale la îndemână, însă, în esenţă, balanţa grâului, în acest an, se prezintă în felul următor. Deci sunt peste 3 milioane de tone de grâu depozitate în silozurile COMCEREAL, ROMCEREAL, CEREALCOM, întreprinderilor de morărit şi panificaţie, precum şi unităţilor foste FNC, sunt peste 3 milioane depozitate la producători, deci acestea sunt cele două posturi mari importante. Din aceste cantităţi, sunt deja achiziţionate 1.650 mii de tone de grâu. Deci grâul cumpărat de către intreprinderile de morărit şi panificaţie, de către alţi agenţi economici, practic, nu asigură, dintr-o privire, în acest moment, pe balanţă, consumul de pâine pentru la anul. Există, însă, următorul proces: agenţii economici din industria de morărit şi panificaţie îşi consumă, cu prioritate, grâul propriu, urmând ca, după această perioadă care începe la jumătatea lunii decembrie, să intervină, pe piaţa grâului, cumpărând de la COMCEREAL. Deci este un proces firesc de decalaj.

În legătură cu pericolul penetrării la frontieră, într-adevăr, în zonele de vest, se înregistrează un aflux important, în special de făină de provenienţă maghiară, care se oferă sub preţurile pe care le oferă producătorii români. Acesta este un prim val al Acordului CEFTA.

Personal, am semnale că producătorii români încep să se alinieze la preţ, fiindcă practicau preţuri, adaosuri de preţ faţă de preţul de achiziţie al grâului, insuportabil de mari pentru o competiţie reală.

În altă ordine de idei, deci discutând pe balanţă, vreau să asigur această onorabilă Cameră a Deputaţilor că nu sunt, cel puţin în percepţia mea, probleme deosebite în gestionarea grâului şi a pâinii pentru populaţie. Noi am descentralizat, la nivel de judeţe, această decizie, deci balanţele, - de fapt, directorii generali ai direcţiilor agricole de la judeţ -, şi noi intervenim numai în măsura în care se profilează nişte disfuncţionalităţi sau nişte posibile semnale de criză.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Cristea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, care a raportat pe fond acest proiect de lege.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu trebuie să susţin, în faţa dumneavoastră, raportul propus de comisie, acela de respingere a acestei iniţiative legislative. Motivele au fost discutate şi în comisie, dacă nu mă înşel, am mai prezentat o dată, în plen, faptul că Guvernul a adoptat exact o astfel de măsură. Ea este în funcţiune, îşi produce efectele, iar, conform procedurii, dumneavoastră urmează să supuneţi la vot acest proiect de lege. Dacă nu există cvorum acum, o supunem la vot marţi, în condiţii de cvorum normal, deci propunerea de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Pentru intervenţie, acum, sigur, suntem exact în aceeaşi situaţie ca şi cu proiectul anterior, am spus. Deci votul pentru respingere trebuie să fie dat în prezenţa a 172. Ca atare, votul pentru respingere va fi făcut marţi, după care, dacă nu se respinge, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.