Parliamentary debates

(Pauză de la ora 18,00 la 18,05)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Ştefan Baban, de la Grupul parlamentar al P.R.M., este prezent. Dacă mai doriţi să prezentaţi interpelarea sau ascultaţi răspunsul, după care interveniţi. (Domnul deputat Ştefan Baban doreşte să audă răspunsul la interpelare.)

Domnule ministru şi deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule deputat Ştefan Baban,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră este următorul: conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr.1044 din anul 2006, specialitatea oncologie medicală, ca şi celelalte specialităţi, şi vă rog să reţineţi, nu a fost desfiinţată, ci s-a modificat numai modul de formare al specialiştilor. Art.2 din Ordin spune: "Specialităţile obţinute anterior prezentului Ordin, precum şi cele în curs de derulare, rămân valabile". Specialitatea Oncologie este prevăzută în continuare la poziţia 23 a grupei medicale a specialităţilor clinice din cadrul Anexei 1 a normei sus-menţionată, intitulată "Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală."

Procedura de includerea Oncologiei medicale în cadrul formării în specialitatea Medicină internă va avea ca rezultat aprofundarea şi creşterea volumului de cunoştinţe în medicina internă a viitorilor oncologi, ceea ce duce la creşterea calităţii serviciilor medicale, prin posibilitatea depistării precoce a formelor de neoplazie.

Pentru aprofundarea ulterioară a cunoştinţelor, se organizează pregătire specifică suplimentară, conform art.11 din acelaşi ordin. "Ministerul Sănătăţii Publice va organiza programe de studii complementare, în vederea obţinerii de atestate în domeniul specialităţilor pentru care, conform prezentului Ordin, se sistează accesul la formare".

De asemenea, mărirea numărului de specialişti cu competenţă în domeniul oncologiei medicale creşte accesibilitatea pacienţilor la diagnostic şi tratament.

Direcţiile strategice ale Ministerului Sănătăţii Publice în domeniul oncologiei vizează: dezvoltarea reţelei de specialitate, prin înfiinţarea de noi institute oncologice, suplimentarea de circa zece ori a fondurilor alocate programului de prevenţie şi control al bolilor oncologice.

Toate aceste măsuri vor facilita accesul populaţiei la specialişti cu pregătire în domeniul oncologiei, conducând la creşterea capacităţii de depistare precoce, supraveghere şi tratament a bolnavilor de cancer, precum şi la sporirea ofertei de medici specialişti în domeniu.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Sănătăţii Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniu, are obligaţia de a oferi medicilor, cetăţeni români, premisele necesare facilitării exercitării profesiei pe teritoriul Uniunii Europene, cu calificarea însuşită în România.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Directivei Comunităţilor Europene 2005/36 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în luna septembrie 2005, dovezile de medic specialist oncologie medicală nu sunt supuse procedurii recunoaşterii mutuale de către statele membre U.E., această procedură fiind valabilă pentru specialitatea medicină internă, care include formarea în oncologie medicală.

Din acest punct de vedere, măsurile adoptate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.1044/2006 permit medicilor confirmaţi rezidenţi, specialişti sau primari, dobândirea unui certificat de medic specialist, recunoscut automat de către autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, şi nu privesc doar domeniul oncologiei.

Având în vedere cele menţionate, considerăm că prevederile Ordinului nr.1044/2006 respectă drepturile pacientului, prevăzute prin Cartea Europeană a Drepturilor Pacientului şi de Legea nr.46/2003, deoarece răspund necesităţilor de îngrijiri de sănătate ale populaţiei, înlesnind totodată libera circulaţie a medicilor specialişti român în interiorul graniţelor Uniunii Europene.

Totodată, precizăm că aceste argumente au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor dintre Ministerul Sănătăţii Publice, reprezentanţii Societăţii de Oncologie Medicală şi Asociaţia Pacienţilor, în cursul lunii septembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Sigur că eu am făcut interpelarea pe data de 9.X., m-am mai informat şi eu, cele spuse de dumneavoastră sunt reale şi s-ar părea că alarma doctorilor oncologi pe care îi are judeţul Botoşani a fost...cum să vă spun, nu falsă, dar oricum, a fost o temere.

Să dea Bunul Dumnezeu ca ceea ce vreţi să faceţi prin Ordinul nr.1044 din 2006, prin ordinul dumneavoastră, să meargă în sens pozitiv, adică spre bine bolnavului.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Mai doriţi, domnule ministru? Nu. Am înţeles.

Domnul Emilian Frâncu nu este prezent şi a primit răspunsul în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, interpelare pentru Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor, doriţi răspunsul întâi, după care interveniţi? Da.

Rog pe domnul secretar de stat să vă prezinte răspunsul ministerului.

Domnule secretar de stat Attila Korodi, aveţi cuvântul.

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind depozitul ecologic de deşeuri Feţeni, vă comunicăm următoarele: locaţia pentru depozitul Feţeni a fost supusă dezbaterii publice în anul 2000. La această dezbatere publică au participat reprezentanţi ai Agenţiei pentru protecţia mediului Vâlcea, Direcţiei de sănătate publică, Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ocolului Silvic Vâlcea, reprezentanţi ai Ministerului, angajaţi ai primăriei, membri ai Consiliului local, reprezentanţi ai mass-mediei locale şi, desigur, cetăţeni ai Feţeniului, alţi cetăţeni din Râmnicu-Vâlcea.

Totodată, publicul a fost informat cu privire la această investiţie periodic, prin organizarea de dezbateri publice pe data de 24 mai 2000, 14 mai 2002 şi 8 octombrie 2004.

Raportul studiului de impact asupra mediului întocmit de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi depus la A.P.M. Vâlcea la data de 24 august 2004 şi la care publicul a avut acces, indică foarte clar faptul că depozitul se află la o distanţă de doi kilometri de piramidele de pământ din Valea Stăncioiului.

Studiul de impact arată că nu sunt afectate aceste locaţii prin construirea depozitului. Suprafaţa de teren situată la Feţeni nu a făcut obiectul legilor restituirii proprietăţii funciare şi este înregistrat în patrimoniul privat al municipiului, ca teren, păşune degradată, deci nu se află în zona protejată Valea Stăncioiului.

Ţinând cont de elementele expuse, modificarea din acest moment a amplasamentului actual, stabilit totuşi în urma analizării a şapte locaţii diferite, poate conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanţare semnat de Guvernul României şi ratificat prin Legea nr.126/2003 din data de 11 aprilie 2003. Prin neîndeplinirea obiectivelor, toate costurile aferente lucrărilor executate până în acest moment devin neeligibile şi ca urmare vor trebui rambursate Uniunii Europene de către beneficiarul final. Iar lucrările pentru noul amplasament vor implica susţinere financiară numai din partea beneficiarului final.

Domnule deputat,

În răspunsul nostru scris avem un răspuns mult mai larg şi aduc în atenţia dumneavoastră răspunsul nostru scris formulat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Am trei observaţii la răspunsul pe care l-am primit. Unul este faptul că terenul este supus eroziunii solului şi, după părerea mea, nu este cel mai potrivit. Doi, constructorul nu şi-a onorat contractul. Valoarea este de 14 milioane de euro, dintre care Uniunea Europeană vine cu 12 milioane şi suntem în pericol să pierdem aceşti bani şi eu am solicitat să facem o analiză atentă la faţa locului, împreună cu constructorul, cu primăria şi cu toţi ceilalţi. Ministerul are un rol important la această groapă ecologică.

Şi, în final, dacă nu găsim o soluţie, să apelăm chiar la un alt amplasament care este mai potrivit pentru această groapă ecologică din municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Mai doriţi să mai completaţi răspunsul? Nu.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să rămâneţi pentru că următoarea interpelare este de asemenea adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, de domnul deputat Florin Iordache, referitoare la poluarea cu produse petroliere a Dunării.

Doriţi să interveniţi acum sau după răspuns? După răspuns.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi răspunsul.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii cu privire la situaţia creată pe Dunăre datorită poluării cu produse petroliere, vă comunicăm următoarele: în data de 9 octombrie 2006 au fost finalizate operaţiunile de intervenţie pentru diminuarea efectelor poluării fluviului Dunărea produsă în data de 2 octombrie 2006 şi având drept sursă terminalul petrolier Prahovo, situat pe teritoriul Republicii Serbia.

Cheltuielile pentru măsurile întreprinse de autorităţile române pe parcursul acestor operaţiuni au atins valoarea totală de 790.540 lei, la aceasta adăugându-se şi suma de 197.680 lei, corespunzătoare ajutorului acordat Guvernului Republicii Bulgaria de către Guvernul României constând, în 6,5 tone material absorbant şi 200 metri liniari baraj flotant.

În data de 11 octombrie 2006, la invitaţia doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, a avut loc vizita la Bucureşti a domnului Şakarov, ministrul mediului şi apelor al Republicii Bulgaria. Cu această ocazie, s-a convenit ca problematica evaluării efectelor poluării fluviului Dunărea din data de 2 octombrie 2006 să fie realizată de către o comisie alcătuită din experţii români şi bulgari, la care urmează să fie invitaţi experţi din Serbia şi din cadrul Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a comunicat Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor al Republicii Bulgaria numele reprezentantului său în comisia mixtă şi a propus stabilirea cât mai urgent posibil a perioadei pentru realizarea primei întâlniri.

Totodată, Ambasada Republicii Serbia la Bucureşti a fost informată asupra hotărârii miniştrilor mediului şi apelor din România şi Bulgaria privind stabilirea comisiei, fiind solicitat sprijinul acesteia în nominalizarea expertului sârb care să participe la întâlnirile comisiei respective.

Domnule deputat,

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Aş avea câteva observaţii vizavi de răspunsul pe care l-am primit de la doamna ministru Sulfina Barbu.

În interpelarea mea solicitam informaţii vizavi de valoarea pagubelor provocate de poluarea Dunării şi eventualele imputări şi constatarea către vinovaţi şi imputarea sumelor de către cei vinovaţi. Aşa cum se constată în răspunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, în întâlnirile care au avut loc între reprezentanţii Ministerului Mediului din România şi din Bulgaria, pentru că noi am fost cei poluaţi, nici noi, nici bulgarii nu am poluat într-un fel Dunărea, mi se pare că nu s-au făcut suficiente demersuri din partea Ministerului Mediului din România pentru că toate pagubele, practic, au fost plătite până la această dată de către România, în timp ce reprezentanţii Serbiei nu au venit nici măcar la o întâlnire să constate ceea ce s-a întâmplat. Noi am susţinut financiar, şi reprezentanţii din Bulgaria, împreună au fost reduse efectele poluării, dar cred că nu s-a făcut nimic pentru a recupera aceşti bani de la cei care au poluat, respectiv de la uzinele de pe teritoriul Republicii Serbia.

Om fi noi şi bulgarii în Uniunea Europeană, dar mi se pare că, tratând în acest fel şi nerecuperând banii de la cei care poluează, dăm un semnal că de fapt ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului nu tratează corespunzător problemele cu care se confruntă, că până la urmă sunt bani publici, bani din bugetul României şi este anormal ca din bugetul general consolidat al României să suportăm o pagubă care nici măcar nu e a României. Este o pagubă produsă de un agent economic din Serbia.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să completaţi, domnule secretar de stat? Vă rog, în limita celor trei minute prevăzute de regulament.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Vroiam numai să precizez, acea comisie alcătuită din reprezentanţii celor două ţări şi ai Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea tocmai a fost stabilită ca să evalueze exact toate pagubele produse pe această zonă geografică, şi partea sârbă este invitată să participe la această comisie ca datele să fie corecte, ca, după aceea, să fie toate aceste pagube înaintate spre soluţionare părţii sârbe.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, şi dumneavoastră, şi domnului deputat.

Urmează interpelarea adresată de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind "Mediul de securitate al porturilor româneşti", interpelare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sunteţi prezent, domnule deputat? Da. Doriţi să ascultaţi răspunsul, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii referitoare la poziţia Ministrului Administraţiei şi Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile în ceea ce priveşte controlul în porturile româneşti, cu recomandările internaţionale aplicabile în această materie, vă comunicăm următoarele: dispoziţiile în temeiul cărora se efectuează controlul la frontieră la navele maritime angajate în voiaje internaţionale sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele metodologice de aplicarea acestui act normativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.445 din 2002.

De asemenea, evidenţiem faptul că poliţia de frontieră efectuează controlul de frontieră în punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse în Normele metodologice de punere în aplicare a Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional - FAL.

Echipele de control sunt constituite în funcţie de specificul navei din personal al autorităţilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecerea frontierei şi au competenţe pe linia controlului de frontieră, poliţiei de frontieră, vamă, autorităţi publice cu atribuţii pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fito-sanitar şi pentru protecţia mediului.

Din echipele de control fac parte şi reprezentanţi ai căpităniilor porturilor. De asemenea, o dată cu echipele de control la navele de mărfuri au acces şi reprezentanţi ai agenţiei de navlosire care reprezintă interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control amănunţit, se stabilesc în urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare, pe linia combaterii migraţiei şi a infracţionalităţii transfrontaliere şi a informaţiilor deţinute cu privire la fiecare situaţie în parte.

În ceea ce priveşte numărul poliţiştilor de frontieră care fac parte din echipa de control, menţionăm că acesta se stabileşte în funcţie de mărimea navei, numărul membrilor echipajului, conţinutul informărilor cu privire la navă, destinaţia navei, alte informaţii rezultate din analiza de risc, astfel încât timpul de desfăşurare a controlului să fie rezonabil şi favorabil actului comercial.

Durata medie de efectuare a controlului amănunţit este de 75-90 de minute din momentul acordării liberei practici, iar a controlului minim, de 30-35 de minute. Apreciem că timpul alocat controlului efectuat de poliţiştii de frontieră se înscrie în practica controalelor realizate la frontierele externe ale Uniunii Europene, efectuându-se în conformitate cu recomandările şi bunele practici din catalogul Schengen, în care se stipulează situaţiile în care este necesară efectuarea controlului fizic al navei sau verificarea faţă în faţă a persoanelor îmbarcate pe navă.

Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că pentru implementarea unor facilităţi din Convenţia FAL la controlul navelor trebuie să avem în vedere interesele statelor în materie de securitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să completaţi interpelarea.

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat. Aş vrea să-l completez într-o anumită măsură şi poate să vă mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu să semnalez în interpelare.

Industria portuară este o industrie destul de riguroasă în ceea ce priveşte procedurile şi se desfăşoară sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Naţiunilor Unite care se numeşte Organizaţia Maritimă Internaţională.

El, din 2001 şi 2002, din momentul în care au fost elaborate legile de care aţi pomenit dumneavoastră, a mai suportat nişte amendamente, chiar unele extrem de categorice - mă refer la completarea Convenţiei SOLAS cu Cap.XI/2, care este cunoscută în lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul internaţional pentru asigurarea securităţii la bordul navelor şi al facilităţilor maritime, care presupune nişte norme explicite procedurale vizavi de ceea ce înseamnă escala unei nave în port, norme care sunt în totală neconcordanţă de fază cu se întâmplă în portul Constanţa şi în porturile româneşti, în general.

Nu pot să vă spun că eu, ca un observator, oarecum obiectiv al fenomenului, îmi place să cred, nu pot să vă spun că toată prestaţia autorităţilor din porturile maritime româneşti ar veni cumva în sprijinul actului comercial.

Trebuie să înţeleagă toată lumea că prestaţia autorităţilor româneşti contribuie într-un mod deosebit de categoric la ceea ce înseamnă atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt într-o competiţie nemiloasă cu ceea ce se întâmplă în nordul Europei.

Mi-ar face mare plăcere să mai discutăm pe tema asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Doriţi să mai completaţi, domnule secretar de stat?

Domnul Alexandru Mircea:

Absolut că trebuie sau putem să mai discutăm în legătură cu această chestiune, ceea ce spunea şi domnul deputat şi ceea ce spun şi eu, înseamnă că trebuie, într-adevăr, să găsim acel echilibru necesar, încât să se asigure pe de o parte fluenţa tranzitului de mărfuri, dar, pe de altă parte, şi securitatea acestui tranzit de mărfuri.

Aceasta problemă este una preocupantă, în special şi pentru autorităţi şi pentru observatori din porturi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, de asemenea, să rămâneţi în apropierea microfonului, pentru că următoarea interpelare este adresată de către domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului conservator, tot Ministerului Administraţiei şi Internelor, referitoare la abuzul în activitate a primarului din comuna Jucu, judeţul Cluj.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să răspundeţi, după care, probabil domnul deputat va dori să revină cu precizări.

Domnul Alexandru Mircea:

Doresc, domnule preşedinte, să răspund la fiecare dintre întrebările sau interpelările care ne sunt adresate.

Vă mulţumesc, aşadar.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să verifice modul de soluţionare a unui litigiu de fond funciar, în care este implicat primarul comunei Jucu, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile Legii fondului funciar nr.18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită, prin ordin al prefectului, o comisie locală condusă de primar.

Comisia este o autoritate publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

În context, menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.890, preluarea şi analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr.18/1991, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei şi aşa mai departe, sunt atribuţii ale comisiei locale.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că, potrivit aceleiaşi Legi nr.18, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Împotriva hotărârilor comisiei, se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate au obligaţia de a efectua operaţiunile de punere în posesie, întocmind, în acest scop, proces-verbal, pe care-l vor înainta comisiilor judeţene.

În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, ca în cazul prezentat, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispoziţiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i competenţe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Verificările efectuate la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj au relevat, cu privire la cazul supus atenţiei de către dumneavoastră, faptul că domnul Miron Lazăr a depus la Postul de Poliţie Jucu două plângeri penale împotriva unei persoane care foloseşte terenul ce face obiectul diferendului, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii de către persoana respectivă a infracţiunilor de tulburare de posesie, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Cercetările au fost definitivate de către lucrătorii postului de poliţie încă din luna mai, respectiv din luna septembrie a anului curent, dosarele în discuţie fiind înaintate, de altfel, imediat, pentru dispunerea soluţiilor legale, Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petru Călian, pentru precizări.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca de obicei, din partea domnului ministru secretar de stat primesc un răspuns tehnic, un răspuns care tot la instanţă mă duce până la urmă. Însă nu rezultă absolut deloc răspunsul concret la întrebarea mea: dacă poate fi sau nu poate fi vorba de abuz din partea primarului comunei Jucu, mai ales de când domnia sa, din primar roşu s-a transformat în primar portocaliu. Dar, din momentul în care este primar portocaliu, sigur că răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, este evident favorabil domniei sale.

Nu pot decât să vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai precizaţi ceva, domnule secretar de stat? Aveţi cuvântul.

Referitor la culorile primarilor, sper că nu vă referiţi dumneavoastră.

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu culorile primarilor, pe mine, personal, mă interesează foarte puţin şi cred că în general această chestiune trebuie să fie una periferică.

Este treaba primarilor ce culoare politică îşi aleg până la urmă şi este treaba electoratului să critice, să sancţioneze sau să ia măsuri în legătură cu activitatea primarului.

În speţă, însă, este vorba de un litigiu de fond funciar. Vreau să fac această precizare.

În fond, persoana în cauză - este vorba de domnul Miron Lazăr - este nemulţumită de punerea în posesie. Sunt două situaţii conjunctural diferite. Într-o primă măsură, domnul Miron Lazăr a fost pus în posesie cu întreaga suprafaţă, apoi, nu ştiu dacă domnul deputat este în detaliu lămurit cu speţa şi cunoaşte detaliile acestui litigiu, dânsul este nemulţumit de faptul că soţia sa a primit o porţiune mai mică de teren sau i s-a părut că are o porţiune mai mică de teren.

Pe de altă parte, pe terenul care face obiectul restituirii se află un drum prevăzut în planul cadastral şi toată discuţia există în legătură cu natura juridică a acestui teren, a acestei restituiri.

Ministrul administraţiei şi internelor - am spus-o mereu de aici, o spun şi acum, o s-o spun tot timpul, conform Constituţiei, conform actului de organizare, Ordonanţa nr.63, ministrul administraţiei şi internelor nu face dreptatea. Dreptatea o fac instanţele de judecată. Orice trimitere la ministrul administraţiei şi internelor - să-l sancţioneze pe primar că n-aplică bine Legea nr.18 sau altă lege, este o trimitere care, practic, îi cere ministrului să facă altceva decât îl abilitează legea.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat pentru aceste precizări extrem de importante.

Aş dori, în continuare, de asemenea, următoarea interpelare este adresată tot ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentaţi - Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Este interpelarea adresată de doamna deputat Ionica Constanţa Popescu, tot din Grupul conservator, având titlul "În această iarnă, mii de locuitori ai Văii Jiului pot să rămână fără căldură în locuinţe".

Vă rog să prezentaţi răspunsul, după care voi da cuvântul doamnei deputat, pentru precizări.

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor acordarea unei derogări de la aplicarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.1043/2004, astfel încât, în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investiţiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize şi acorduri de acces la sistem, vă comunicăm următoarele.

În reglementările semnificative adoptate în ultimii ani cu privire la sectorul de gaze naturale, în vederea asigurării premiselor necesare pentru funcţionarea sectorului şi a pieţei gazelor naturale în condiţii cât mai bune, se află şi Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, prin care au fost aprobate Regulamentul privind accesul la sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale.

La acest moment, accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, accesul la sistemul naţional de transport al gazelor şi, implicit, realizarea reţelei de distribuţie şi a branşamentelor - proiectare şi execuţie, se pot face doar cu respectarea procedurilor stabilite în actul normativ la care aţi făcut referire anterior - şi noi am făcut referire anterior.

Acest act normativ, respectiv Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, a fost iniţiat de Ministerul Economiei şi Comerţului, care este autoritate de reglementare în materie.

Raportat la aspectele supuse atenţiei de dumneavoastră, evidenţiem că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate interveni în sensul modificării Hotărârii Guvernului nr.1043, întrucât sectorul gazelor naturale nu se află în competenţa instituţiei noastre. Atribuţii specifice cu privire la materia de referinţă exercită Ministerul Economiei şi Comerţului şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

În aceste condiţii, menţionăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu se poate pronunţa nici cu privire la oportunitatea materializării dezideratului exprimat de dumneavoastră, în sensul acordării unei derogări de la aplicarea dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr.1043/2004, astfel încât în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investiţiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize şi acorduri de acces la sistem, întrucât Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are instrumentele necesare pentru a efectua o documentare şi o analiză ştiinţifică cu privire la problema pusă în discuţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu - Grupul conservator, aveţi cuvântul.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Să înţeleg că statul nu poate interveni să ajute nişte oameni. O să mă adresez şi Ministerului Economiei, dar cred că ar trebui ca cele două ministere să se hotărască, pentru că cei de la Ministerul Economiei au aruncat pisica în curtea dumneavoastră. Este motivul pentru care eu m-am adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor.

O să văd ce fac şi cu răspunsul de la dânşii şi, apoi, vă rog frumos să vă hotărâţi cine se ocupă de oamenii ăia care rămân fără căldură în iarna asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Nu mai doriţi să adăugaţi altceva.

Următoarele trei interpelări, domnul deputat Marian Sorin Paveliu nu este prezent, urmează să primească răspunsul în scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, de asemenea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu şi domnul deputat Mircea Costache au făcut solicitare de reprogramare a răspunsului oral, urmează să primească răspunsul la următoarea sesiune.

Vă mulţumesc.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.