Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 22 noiembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da citire din tabel numelui fiecărui deputat înscris pentru primirea răspunsului la întrebare, ministerul sau organul administraţiei publice care a formulat răspunsul, numărul şi tema întrebării înscrise în tabel, după care voi da cuvântul deputatului care a formulat întrebarea orală, pentru a o expune sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul sau secretarul de stat competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute.

Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute.

Ministrul sau secretarul de stat poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp.

De asemenea, nicio altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc.

Dacă deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se află în sala de şedinţă, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la preşedintele de şedinţă care se află la prezidiu.

Intrăm în lista de întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului.

Pentru că am primit o solicitare din partea domnului secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, de a începe cu întrebările adresate Ministerului Finanţelor, întreb dacă doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, de la Grupul PSD, este în sală. Da.

Aveţi o întrebare cu tema "Situaţia scutirilor de taxe din domeniul IT şi din cel al construcţiilor".

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat pentru citirea răspunsului.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Stimată doamnă deputat,

Angajamentul asumat de către Guvernul României, prin componenta de reformă fiscală din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are ca obiectiv revizuirea cadrului fiscal, precum şi creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat.

De asemenea, precizăm că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are în vedere eliminarea stimulentelor fiscale excesive şi asigurarea unui sistem fiscal mai echitabil, eficient, simplu şi transparent.

În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor se desfăşoară o serie de analize în vederea identificării distorsiunilor şi lacunelor în domeniile în care legislaţia fiscală ar trebui ajustată, în special în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, care au ca obiect implementarea măsurilor care vizează reducerea treptată a stimulentelor fiscale excesive.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Întreb dacă doamna deputat doreşte precizări suplimentare. Da.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Apreciez răspunsul, în sensul în care a fost cât se poate de laconic, dată fiind perioada de tranziţie.

Voiam să subliniez că cele două scutiri în domeniul IT-ului şi în domeniul cercetării, şi respectiv în domeniul construcţiilor, au fost acordate în timpul guvernărilor PSD, în 2002, prima dată, şi în 2018, în construcţii, a doua oară.

Şi, având în vedere că vom prelua conducerea Ministerului de Finanţe, am primit răspunsul, în sensul în care vor fi menţinute, indiferent de ceea ce s-a prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă doreşte să mai aducă precizări suplimentare. Nu doreşte.

Atunci, continuăm lista întrebărilor cu Ministerul Sănătăţii.

Avem o întrebare din partea domnului deputat Dămureanu Ringo cu tema "Cheltuielile de promovare şi implementare a vaccinurilor SARS-CoV-2.

Întreb dacă domnul deputat este în sală. Este.

De la Ministerul Sănătăţii îi dau cuvântul domnului secretar de stat Vass Levente pentru formularea răspunsului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Un moment, doamnă preşedinte, că am foarte multe.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aşa este, sunt foarte multe interpelări din partea domnului deputat.

Vă reamintesc tema - "Cheltuielile de promovare şi implementare a vaccinurilor SARS-CoV-2"- 2740A.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Am găsit.

Până la data de 11 noiembrie 2021, domnule deputat, Ministerul Sănătăţii a dispus achitarea sumei de 981.345.976,39 de lei, reprezentând contravaloarea vaccinurilor anti-COVID, după cum urmează: 7.855.380 doze Pfizer; 3.162.200 doze AstraZeneca; 1.238.400 doze Moderna; 5.155.515 doze Johnson.

Pentru plata personalului medico-sanitar şi a registratorilor din centrele de vaccinare organizate în alte localităţi decât unităţile sanitare, până la data de 30 septembrie 2021, Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, a finanţat suma de 337.156.000 de lei, urmare solicitărilor transmise de unităţile administrativ-teritoriale.

Pentru luna octombrie urmează să fie achitate aproximativ 25-30 de milioane de lei, după centralizarea tuturor datelor trimise de dumnealor.

Precizăm că Ministerul Sănătăţii manifestă preocupare continuă pentru îmbunătăţirea gradului de sănătate a populaţiei, şi pentru aceasta sunt analizate şi dezbătute cele mai bune soluţii care, implementate în societate prin intermediul instituţiilor şi autorităţilor publice, cu concursul nemijlocit al cadrelor medicale, sperăm că îşi produc efectele benefice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întreb dacă domnul deputat are intervenţie. Nu are.

Aşa cum vă spuneam, mai avem încă patru interpelări din partea domnului deputat Dămureanu Ringo.

Următoarea întrebare: "Testare şi tratare sau obligatoriu vaccinare contra virusului SARS-CoV-2?".

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Vass Levente:

Legat de această întrebare, domnule deputat, vă comunicăm.

Vaccinurile previn boli care altfel ar putea cauza probleme serioase de sănătate, handicap permanent sau chiar moarte.

Sute de milioane de persoane sunt vaccinate anual, în toată lumea, pentru a fi protejate de boli grave.

Datorită vaccinurilor multe boli infecţioase sunt astăzi foarte rare. Ca urmare, consecinţele negative ale acestor boli sunt uitate uneori.

Dacă omenirea ar înceta să se mai vaccineze, multe din aceste boli şi epidemiile asociate ar putea reveni.

Raţiunea pentru care umanitatea a dezvoltat vaccinurile şi vaccinarea este ca acestea să fie utilizate în vederea imunizării populaţiei în faţa anumitor boli infectocontagioase cu urmări dramatice. Acesta este singurul şi cel mai eficient mijloc descoperit şi utilizat de oameni, în vederea prevenţiilor bolilor infectocontagioase. Testarea nu reprezintă nici prevenţie, nici imunizare în faţa acestor boli.

În urma testării poate fi constatată o stare de fapt la un moment anume, de exemplu poate fi stabilit un diagnostic sau poate fi realizat un studiu de seroprevalenţă care arată ce procent este imunizat din populaţie.

Persoanele nevaccinate, dar testate, rămân în continuare receptive şi susceptibile să contacteze virusul şi să dezvolte o formă gravă a bolii, precum şi să devină contagioase. În acest fel, lanţul contagiozităţii bolii nu poate fi întrerupt.

Riscurile asociate administrării vaccinurilor, ca de altfel şi în cazul administrării oricărui medicament, sunt luate în considerare numai prin prisma ecuaţiei risc - beneficiu. Beneficiile şi riscurile asociate vaccinurilor autorizate împotriva maladiei COVID-19, dar şi alte informaţii, sunt oferite spre informare populaţiei şi pot fi consultate pe platformele pe care le-am enumerat aici - şi o să vă înmânez răspunsul. Astfel, puteţi consulta aceste date, aceste informaţii.

Ca şi concluzie, vaccinarea cu schemă completă scade de 14 ori riscul de deces în urma maladiei COVID-19, scade de 12 ori riscul de spitalizare şi de internare în ATI şi scade de 10 ori riscul de infectare cu SARS-CoV-2.

Nici prin testare, nici prin adoptarea măsurilor restrictive asupra populaţiei nu pot fi obţinute rezultatele care se obţin prin creşterea ratei de vaccinare şi obţinerea imunităţii de turmă.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

O să vă rog să continuaţi cu răspunsul la întrebarea cu tema "Răspunderea asupra efectelor vaccinării contra virusului SARS-CoV-2", întrebare adresată tot de domnul deputat Dămureanu Ringo, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Domnule deputat, o să fie un răspuns puţin mai lung. Cu permisiunea dumneavoastră o să încerc să scurtez, pentru că sunt şase pagini. O să scot câteva elemente.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă rog să vă încadraţi în timpul alocat de trei minute.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este statuat de Constituţia României, la art. 34, astfel: "Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii".

Unul din criteriile discriminării este boala cronică necontagioasă.

Per a contrario, boala contagioasă, care are o importanţă deosebită pentru sănătatea publică, în ansamblu, nu intră în sfera discriminării. Acest lucru reiese din argumentul logico-juridic definit de adagiul: atunci când se afirmă ceva, se neagă contrariul.

Dincolo de argumente, am enumerat toate site-urile care aduc răspunsul pentru întrebarea dumneavoastră. Iar legat de testarea preclinică, permiteţi-mi să vă zic câteva cuvinte. V-am scris aici care sunt studiile clinice de faza 1, studiile clinice de faza 2, de siguranţă, şi studiile clinice de faza 3, de eficacitate la toate medicamentele, inclusiv pentru medicamentul numit vaccin, care se administrează oamenilor.

Am arătat în răspunsul meu cam la ce număr de pacienţi se testează un medicament şi o să vedeţi din răspunsul meu că este un număr mult, mult mai mic decât ceea ce s-a făcut cu ajutorul statelor membre în Uniunea Europeană, de exemplu, la vaccinul anti-COVID, înainte să se înceapă administrarea pentru persoane şi pentru cetăţenii Uniunii Europene.

În concluzie, credeţi-mă, şi pe mine, ca medic, mă satisface răspunsul pe care am onoarea să vi-l înmânez la sfârşitul discursului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

O să vă rog să continuaţi cu răspunsul la întrebarea "Provenienţa virusului SARS-CoV-2", întrebare adresată, de asemenea, de către domnul deputat Dămureanu Ringo.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vass Levente:

Pandemia de COVID-19 a fost declarată în data de 11 martie 2020 de către OMS, iar responsabilii de vârf din cele 27 de ţări membre ale UE s-au consultat pe tema măsurilor ce se impun pentru îngrădirea epidemiei de coronavirus în spaţiul comunitar.

Declaraţia publică a directorului OMS, din data de 11 martie 2020, că situaţia generată de COVID-19 poate fi declarată drept pandemie, este documentul oficial din care fiecare ţară a luat măsuri speciale de pregătire şi de a preveni îmbolnăvirile în masă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii are criterii stricte pentru definirea unei situaţii de pandemie. În general, se ajunge la această situaţie în cazul epidemiilor răspândite pe multe continente şi dacă există un grad mare de răspândire la nivel internaţional şi în comunităţi.

Pandemia se poate produce dacă într-o populaţie apare un microorganism, agent patogen nou, necunoscut anterior, în situaţia actuală virusul SARS-CoV-2, sau dacă microorganismul, agentul patogen, reapare după o absenţă de câteva decenii, întâlnind o receptivitate colectivă generală. În acelaşi timp, transmiterea nu poate fi influenţată în lipsa unei măsuri antiepidemice adecvate, lucru foarte important.

Cercetătorii chinezi au izolat virusul în laborator încă din luna ianuarie 2020, la mai puţin de o lună de la depistarea primelor cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.

Genomul a fost izolat cu ajutorul probelor recoltate de la nouă pacienţi internaţi în Wuhan. Ulterior, secvenţierea ARN-ului viral a fost transmisă către OMS şi pusă astfel la dispoziţia specialiştilor din întreaga lume.

Virusul a reprezentat o similaritate foarte mare cu două coronavirusuri prezente la anumite specii de liliac, unul dintre aceste virusuri fiind SARS-CoV-1, cu care se aseamănă în proporţie de 79,5%. Această similitudine stă la baza denumirii SARS-CoV-2.

De asemenea, noul coronavirus este asemănător, în proporţie de 50%, şi cu cel care cauzează sindromul respirator MERS, identificat pentru prima dată în Orientul Mijlociu, de unde şi denumirea.

Studii comparative ulterioare au contribuit la individualizarea principalelor caracteristici ale noului coronavirus. Astfel, până astăzi, avem peste 3.937 de genomuri prezente în spaţiul european.

Una dintre ţările care au reuşit izolarea virusului în laborator este şi România.

Conform anunţului ministrului sănătăţii din data de 01.01.2021, Institutul de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" a reuşit secvenţierea genomică a unei tulpini de coronavirus similară celei descoperite iniţial în Marea Britanie.

V-am dat, în continuare, mai multe pagini web, de unde puteţi să vă mai completaţi setul de informaţii de care poate aveţi nevoie.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Şi ultima întrebare, tot din partea domnului Dămureanu Ringo, "Conţinutul vaccinului contra virusului SARS-CoV-2".

O să vă rog să daţi un răspuns, să vă încadraţi în trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vass Levente:

Domnule deputat, cu toată stima, o să vă înmânez toate aceste date, tabele, exact ce conţine vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2. Şi aveţi şi paginile web de unde am luat ca bibliografie aceste informaţii.

Cu permisiunea dumneavoastră, şi pentru un medic e greu să citească toate aceste elemente, aşa că nu o să vă răspund mai mult legat de această întrebare. Cu permisiunea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat Dămureanu dacă mai are nevoie de clarificări şi intervenţii. Nu. În regulă.

Vă mulţumesc.

Continuăm cu întrebarea adresată tot Ministerului Sănătăţii, de către domnul deputat Badea Mihai-Alexandru, de la Grupul USR, cu tema "Stadiul redactării şi publicării rapoartelor privind incendiile din spitalele în care sunt trataţi pacienţi cu COVID-19".

Îi dau cuvântul, încă o dată, domnului secretar de stat Vass Levente pentru oferirea răspunsului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vass Levente:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, privind stadiul redactării şi publicării rapoartelor privind incendiile din spitalele în care sunt trataţi pacienţi cu COVID-19, vă comunicăm următoarele.

Rapoartele de control nu pot fi publicate, întrucât aceste documente întocmite conţin date cu caracter personal ce intră sub incidenţa Regulamentului European nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27.04.2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a directivelor care ţin la această aplicabilitate privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului sus-menţionat.

Rapoartele de control nu intră sub incidenţa dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

Rapoartele de control întocmite de corpul de control al ministrului sănătăţii, urmare a acţiunilor de control la nivelul spitalelor, unde au avut loc incendii cu victime, au fost transmise organelor de urmărire penală competente.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat Mihai-Alexandru Badea dacă doreşte să facă precizări sau are comentarii cu privire la răspunsul oferit de domnul secretar de stat.

Da. Vă rog.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În această întrebare am arătat faptul că în ultimele 11 luni au avut loc nu mai puţin de zece incendii în spitalele din România, aşadar, în medie aproximativ unul pe lună. Trei dintre acestea s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti. Am avut nu mai puţin de 42 de decese - asta, cel puţin, la momentul când am transmis acea întrebare.

Într-adevăr, ştiu rigorile la care ne supune GDPR-ul, că nu putem publica ad litteram acele rapoarte, însă sunt convins că putem găsi o formulă să cenzurăm informaţiile confidenţiale şi să le publicăm măcar în această formă sau să publicăm concluziile care au rezultat. Nu m-am referit la o publicare integrală a acestor rapoarte.

Nu am înţeles din răspunsul oferit care este stadiul redactării celor trei rapoarte, dacă toate cele trei au fost finalizate şi comunicate organelor competente şi care sunt măsurile preventive pe care Ministerul Sănătăţii le-a luat sau intenţionează să le ia având în vedere concluziile din aceste rapoarte.

Aşadar, vă rog frumos, dacă puteţi să clarificaţi şi aceste lucruri.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă doreşte să aducă precizări cu privire la chestiunile ridicate de către domnul deputat Badea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Pe lângă problemele de clădiri, să ştiţi, câteodată uităm că un incendiu poate să pornească şi din alte motive, inclusiv umane.

De aceea, vă rog frumos să acceptaţi răspunsul meu, şi, probabil, organele competente, după ce îşi termină cercetările, o să aducă la cunoştinţa celor interesaţi toate datele problemei.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Continuăm cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Avem o întrebare adresată de către domnul deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD, cu tema "Pestă Porcină Africană la ferma S.C. Comsuin SA din Ulmeni, judeţul Călăraşi. DSVSA Călăraşi încalcă legea prin falsificarea probelor recoltate de personalul specializat din cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi".

Înţeleg că răspunsul a fost transmis în scris.

Dacă domnul deputat are nevoie de lămuriri suplimentare, îl invităm să se adreseze ANSVSA.

În ceea ce priveşte întrebarea adresată de domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, de la Grupul PSD, cu tema "Care este situaţia la zi a fondurilor europene pe care le are la dispoziţie România prin toate programele de sprijin", am primit informaţia că domnul secretar de stat Vasile-Cristian Roman nu este astăzi prezent pentru a ne oferi răspunsul de la tribuna Parlamentului, însă acest răspuns va fi trimis în scris.

Continuăm cu o întrebare adresată atât Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cât şi Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, de către domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul USR, cu tema "Lista zonelor cu potenţial turistic ridicat". Se solicită amânare din partea domnului secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

Înţeleg că domnul secretar de stat este în sală.

Şi, de asemenea, aveţi răspunsul la interpelare?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună ziua, domnule deputat!

Referitor la primul punct din întrebarea dumneavoastră, vă pot spune că, prin Legea nr. 190/2009, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, prin care se stabileşte că în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, care au fost identificate pe baza unor criterii obiective şi care sunt enumerate în anexele la prezenta ordonanţă.

Pentru stabilirea obiectivă a potenţialului turistic existent la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale a fost elaborată o metodologie de analiză care a fost utilizată în mod unitar pe tot parcursul elaborării studiilor de fundamentare a secţiunii a VIII-a a Planului de amenajare a teritoriului naţional. Au fost stabilite patru categorii de elemente de analiză, respectiv resursele turistice naturale, resursele turistice antropice, infrastructura specific turistică şi infrastructura tehnică.

Pentru că la nivel local situaţia resurselor turistice înregistrează permanente modificări, art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 prevede ca anexele să fie reactualizate periodic.

În ceea ce priveşte punctul 2 din întrebarea dumneavoastră, precizăm faptul că Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a VIII-a - identifică unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, dar nu stabileşte opţiunile de accesare a programelor de investiţii pentru acestea.

Referitor la întrebarea 3, în stabilirea punctajului necesar pentru includerea în lista UAT-urilor cu resurse naturale şi antropice mari şi foarte mari, conform Metodologiei pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, din cele patru categorii de elemente de analiză, respectiv resursele turistice naturale, resursele turistice antropice, infrastructura specific turistică şi infrastructura tehnică, se ţine cont doar de punctajul resurselor naturale şi antropice.

Vă mulţumesc şi vă pot înmâna şi în scris răspunsul la întrebare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă doreşte să facă precizări sau comentarii cu privire la acest răspuns. Da.

Vă rog frumos.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, două minute la dispoziţie.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru clarificările oferite cu privire la lista zonelor cu potenţial turistic ridicat.

Pentru că este vorba de un subiect extrem de important pentru toţi cei care mai cred în turismul românesc şi doresc să investească în acest domeniu, vă rog să ne oferiţi următoarele informaţii suplimentare în ceea ce priveşte evoluţia zonelor cu potenţial turistic ridicat.

Care a fost evoluţia acestora, identificate în România, în ultimii ani, şi care este numărul zonelor cu potenţial turistic ridicat care şi-au majorat punctajul în ultimii 5 ani şi care au reuşit să promoveze în categoria celor cu resurse turistice foarte mari?

Vă adresez aceste întrebări datorită interesului ridicat din zona, în Circumscripţia Maramureş, din care provin.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu. (Vociferări.)

În regulă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul secretar de stat va oferi un răspuns în scris solicitărilor suplimentare adresate de către domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul USR.

Continuăm cu o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, de către domnul deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD, cu tema "Sesizare la adresa preşedintelui ANFP. Concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de şef serviciu Corp Control I organizat de ANFP".

Întreb dacă domnul deputat Coarnă este. Nu este.

Atunci, răspunsul îi va fi transmis în scris de către domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

De asemenea, tot de la Grupul PSD, domnul deputat Chirilă Virgil Alin are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu tema "Situaţia la zi a Programului de termoficare, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 53 din 25 iunie 2019 şi situaţia solicitării depuse de primăria Drobeta-Turnu Severin în 2019".

Întreb dacă domnul deputat este în sală. Da, este.

Atunci, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci pentru oferirea răspunsului.

Vă rog, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Bună ziua, domnule deputat!

Cu privire la stadiul actual al Programului Termoficare, precizăm că în prezent Ministerul Dezvoltării are încheiate contracte de finanţare cu 13 unităţi administrativ-teritoriale beneficiare, pentru 37 de obiective de investiţii. Toate informaţiile legate de alocările efectuate pe Programul Termoficare, program de investiţii multianual, sunt publice şi pot fi consultate pe site-ul ministerului.

Referitor la situaţia din prezent, cu privire la proiectul şi cererea de finanţare depusă în acest Program de Termoficare de către Primăria municipiului Drobeta-Turnu Severin, precizăm că solicitarea de finanţare depusă a fost incompletă. Drept urmare, au fost cerute anumite clarificări, şi până la această dată nu s-a primit nimic din partea primăriei.

În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră, de a vă transmite dacă în prezent Programul Termoficare, care a fost aprobat prin OUG, mai dispune de un buget propriu, finanţarea Programului Termoficare se realizează din următoarele surse: sume din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; sume din transferuri din bugetul fondului pentru mediu, în limita sumei de 400.000 mii lei; sume din bugetele locale.

Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 3, vă facem cunoscut faptul că la momentul depunerii de către Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin a solicitării de finanţare pentru investiţiile finanţate în cadrul Programului Termoficare erau alocate următoarele sume: 70.000 mii lei, alocate potrivit Legii nr. 50/2019; bugetului fondului pentru mediu i s-au alocat 400 mii lei.

La întrebarea 5 menţionăm că, astfel cum s-a precizat la punctul 1 de mai sus, din anul 2019 şi până în prezent, au fost încheiate 37 de contracte de finanţare, din care 12 obiective de investiţii au fost finalizate.

Răspuns la întrebarea nr. 6.

Precizăm că la nivel central există resursele financiare, fiind decizia exclusivă a unităţilor administrativ-teritoriale de a accesa finanţare în cadrul Programului Termoficare, cu respectarea prevederilor legale, pentru construirea şi modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, în vederea reducerii costurilor şi asigurării continuităţii agentului termic pe perioada sezonului rece.

Vă mulţumesc şi vă pot înmâna şi în scris răspunsul la întrebare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl întreb pe domnul deputat Chirilă Virgil Alin dacă are de făcut precizări suplimentare sau comentarii cu privire la răspunsul primit de la domnul secretar de stat. Da.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Domnule secretar de stat, vreau să vă mulţumesc pentru răspunsurile date. În sfârşit am primit şi eu răspuns la toate întrebările pe care le-am adresat.

Ministerul Dezvoltării se ridică la nivelul aşteptărilor şi vreau să vă şi explic de ce am pus această întrebare, fiindcă din calculul nostru ar fi bine finanţată o centrală de termoficare în Drobeta-Turnu Severin, având în vedere toate subvenţiile care au fost aprobate şi alocate de către Guvernul României, şi pe conducerea Guvernului PSD, şi pe conducerea actuală. Cred că până acum făceam o centrală termică.

Şi vă rog frumos, domnule secretar de stat, să vă îndreptaţi puţin atenţia spre această problemă şi, eventual, să mai trimiteţi o dată o adresă de clarificări la Primăria Drobeta-Turnu Severin.

Vă mulţumesc încă o dată.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt alte comentarii din partea domnului secretar de stat.

Aş dori să dau citire, în continuare, la trei întrebări pentru care se solicită o amânare a răspunsului. Prima, adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, de către domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, de la Grupul minorităţilor naţionale, cu tema "Lipsa materialului lemnos pentru încălzirea locuinţelor".

De asemenea, o întrebare adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, de către doamna deputat Intotero Natalia-Elena, de la Grupul PSD, cu tema "Persoanele vârstnice care trăiesc din ajutorul social".

Şi ultima întrebare, adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, de către doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, de la Grupul PSD, cu tema "Stadiul evaluării dosarelor de pensii şi calendarul măririi punctului de pensie".

Încheiem aici lista întrebărilor.