Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2025
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.74/2025
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2025 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2025
![]() |
11. | Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului. | |||
![]() | |||||
| ................................................ | |||||
|
|
Acum trecem la prezentarea interpelărilor şi dau cuvântul colegilor aflaţi în sală, cu menţiunea şi rugămintea ca intervenţia dumneavoastră să nu depăşească 3 minute. Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului AUR. Doriţi să citiţi interpelarea? Nu. Domnul Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului AUR? Nu este în sală. Domnul Eduard Koler? Doamna Veronica Grosu? Domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu? |
||||
|
|
|
Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ? Doriţi să citiţi interpelarea? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, domnul Daniel David. Stimate domnule ministru, În contextul reglementărilor actuale, care guvernează activitatea instituţiilor de învăţământ superior din România, entităţi precum Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - CNATDCU - şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior - CNFIS - joacă un rol esenţial în evaluarea performanţelor academice, respectiv în finanţarea instituţională şi pe criterii de calitate. Aceste structuri sunt fundamentale pentru asigurarea excelenţei în învăţământul superior, stabilind standarde riguroase şi mecanisme de validare care contribuie la recunoaşterea valorii ştiinţifice şi educaţionale la nivel naţional şi internaţional. Cu toate acestea, în practică, există o disonanţă între criteriile stabilite de CNATDCU, pentru promovare academică, şi cele utilizate de CNFIS, în alocarea finanţărilor pe baza performanţei. Această lipsă de armonizare conduce la o suprasolicitare a cadrelor didactice universitare, care trebuie să îşi organizeze activitatea ştiinţifică şi didactică pentru a răspunde simultan la două seturi diferite de cerinţe, adesea necorelate. Practic, un cadru didactic ajunge să "muncească de două ori" pentru a-şi atinge obiectivele de promovare şi pentru a contribui la finanţarea instituţiei, în condiţiile în care aceste două procese ar trebui să fie convergente şi complementare, nu divergente. În acest sens, vă supun atenţiei următoarele puncte, care, în opinia mea, ar trebui să constituie teme utile pentru o eventuală analiză sau iniţiativă la nivelul ministerului: - Oportunitatea armonizării criteriilor de evaluare stabilite de CNATDCU şi CNFIS, astfel încât activitatea didactică şi de cercetare să fie evaluată pe baza unui set unitar, clar şi coerent de standarde; - Clarificarea şi simplificarea cadrului legal actual, în vederea reducerii riscului de interpretări multiple şi a suprapunerilor dintre criteriile de promovare profesională şi cele aferente finanţării instituţionale; - Construirea unui cadru predictibil şi echilibrat, care să sprijine performanţa academică, să asigure echitate pentru toţi actorii implicaţi şi să reducă din povara administrativă, acolo unde aceasta nu aduce valoare adăugată. Printr-o abordare integrată, transparentă şi bazată pe consultare cu mediul universitar, sunt convins că aceste demersuri pot consolida în mod durabil sistemul de învăţământ superior din România. În acest context, vă întreb: are Ministerul Educaţiei în vedere iniţierea unui proces de armonizare a criteriilor de evaluare aplicate de CNATDCU şi CNFIS, astfel încât eforturile cadrelor didactice să fie canalizate unitar, eficient şi valoros pentru întreg sistemul universitar? Vă mulţumesc. Paul Cotîrleţ, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Rodica Plopeanu, din partea Grupului SOS? Doriţi să citiţi interpelarea? Domnul deputat Florin Caragaţă, din partea Grupului SOS? Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului SOS? Domnul deputat Adrian-Miroslav Merka, din partea Grupului minorităţilor? Nu. Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, din partea Grupului SOS România? Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu? Domnul deputat Călin-Florin Groza, din partea neafiliaţilor? Nu. |
||||
|
|
|
Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Doamna Patricia-Simina-Arina Moş: Mulţumesc frumos. Stimate domnule ministru, Turismul este un pilon esenţial al economiei judeţului Bihor. Prin activitatea Agenţiei de Management al Destinaţiei Bihor promovăm dezvoltarea durabilă a judeţului nostru, a destinaţiei turistice Bihor. Totuşi, am fost informată despre o problemă tot mai des întâlnită în sectorul turistic, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional - creşterea unităţilor de cazare care funcţionează fără autorizare din partea Ministerului Educaţiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Acest fenomen afectează negativ standardele de calitate în turism şi alimentează economia subterană. Este esenţial să susţinem un cadru corect, reglementat şi transparent pentru toţi actorii din industrie, pentru ca turismul românesc să-şi atingă potenţialul şi să contribuie durabil la dezvoltarea regiunii. Stimate domnule ministru, vă întreb: - Câte unităţi turistice sunt autorizate sau au solicitat certificat de clasificare, din judeţul Bihor, de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului? - Câte controale au fost realizate în judeţul Bihor în ultimul an? - Şi care sunt măsurile pe care le aveţi în vedere pentru a reduce turismul la negru? Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Domnul deputat Alexandru Muraru, din partea Grupului PNL? Nu. |
||||
|
|
|
Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Am o interpelare adresată domnului ministru interimar al sănătăţii, Alexandru Rafila - "Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi". Domnule ministru, Având în vedere importanţa strategică a Spitalului Regional de Urgenţă din Iaşi pentru întreaga regiune de nord-est a României, vă adresez următoarea interpelare: Precizez că, în cadrul procedurii de atribuire pentru Pachetul 2 al proiectului, care include lucrările principale de construcţie, a fost depusă o contestaţie de către un consorţiu de firme turceşti. Aceasta a întârziat procesul de contractare, însă Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv contestaţia în luna aprilie, deschizând astfel calea pentru continuarea proiectului în condiţii legale. Am trei întrebări pentru dumneavoastră: 1. Care este stadiul actual al lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi? 2. Care sunt etapele următoare planificate şi termenele estimate pentru finalizarea acestora? 3. Ce măsuri sunt luate pentru a asigura respectarea termenului de finalizare a spitalului până în 2027? Solicit răspuns scris şi oral. Cu stimă, deputat Maricel Popa. Deoarece mai am un pic, mai pot să mai pun o interpelare? Scurtă. |
||||
|
|
Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
|
Mai am o interpelare, adresată domnului ministru interimar al economiei, digitalizării, antreprenoratului şi turismului, Bogdan-Gruia Ivan. Obiectul interpelării - "Susţinerea turismului în România şi promovarea Platformei «România Atractivă»". Domnule ministru, Având în vedere potenţialul turistic important al României, cu diversitate bogată de atracţii naturale, culturale şi istorice, este esenţial să consolidăm şi să dezvoltăm infrastructura şi serviciile turistice, astfel încât să creştem atractivitatea ţării noastre atât pentru turiştii naţionali, cât şi pentru turiştii internaţionali. Consider că o strategie coerentă şi susţinută în domeniul turismului poate aduce beneficii semnificative economiei naţionale, creând locuri de muncă şi contribuind la promovarea imaginii României în lume. Ca exemplu, Platforma "România Atractivă", în care a fost inclus şi judeţul Iaşi, reprezintă un punct de plecare şi un instrument important de promovare şi informare, putând fi un punct de referinţă pentru cei care doresc să descopere frumuseţile şi oportunităţile turistice ale ţării. Totuşi, pentru a maximiza impactul acestei platforme, este necesară o susţinere mai amplă, prin finanţare, de campanii de promovare eficientă şi actualizarea constantă a conţinutului. Prin urmare, vă rog să-mi comunicaţi: - Care sunt măsurile concrete pe care ministerul le are în vedere pentru susţinerea şi dezvoltarea turismului în România în următorii ani? - Ce strategii şi resurse vor fi alocate pentru promovarea şi îmbunătăţirea Platformei "România Atractivă? Solicit răspuns scris şi oral. Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Lăzăroi, din partea Grupului SOS? Nu. Domnul deputat Sergiu-Lucian Matei, din partea Grupului POT. Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat. Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului PSD. |
||||
|
|
|
Doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Bună seara! Mulţumesc frumos. Interpelare adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării - "Clarificări privind procedurile legale de prelevare, transport şi depozitare a probelor biologice". Stimate domnule ministru, Având în vedere interesul public major legat de respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, solicit clarificări privind cadrul legal şi modul concret de aplicare a procedurilor de prelevare, transport şi conservare a probelor biologice de sânge, în special în situaţiile legate de controale rutiere şi cercetări penale referitoare la conducerea sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise. În spaţiul public au fost semnalate mai multe disfuncţionalităţi grave, nereguli ce pun sub semnul întrebării integritatea probelor, afectează dreptul la un proces echitabil şi pot compromite legalitatea procedurilor penale sau contravenţionale. Aşadar, solicit, domnule Predoiu, răspuns detaliat la următoarele întrebări: 1. Care este procedura legală completă de recoltare a probelor biologice de sânge, conform normelor metodologice în vigoare? 2. Este legală reţinerea temporară a probelor de către agenţi ai Poliţiei Rutiere, în afara instituţiilor medico-legale? Dacă da, care sunt condiţiile referitoare la durată, temperatură şi spaţii de depozitare? 3. Ce norme reglementează condiţiile de păstrare şi transport? 4. Poate o probă de sânge să fie transportată şi analizată într-un alt judeţ decât cel în care a fost recoltată? În ce condiţii legale este permis acest transfer? 5. Care sunt responsabilităţile poliţiştilor rutieri în manipularea, păstrarea şi transportul acestor probe? Este legal ca probele să rămână în posesia echipajului mai multe zile? 6. Există un protocol unitar naţional care să asigure respectarea lanţului de custodie? Dacă da, ce acte normative îl reglementează? 7. Care sunt condiţiile obligatorii pentru garantarea integrităţii probelor biologice şi menţinerea validităţii rezultatelor? 8. Ce sancţiuni administrative sau penale sunt prevăzute în caz de nerespectare a procedurilor de recoltare, manipulare şi transport? 9. În cazul în care o probă este compromisă, ce consecinţe legale se aplică personalului responsabil şi ce impact are asupra validităţii probatoriului? Stimate domnule ministru, Integritatea procesului de recoltare şi analiză nu este doar o chestiune tehnică, ci una de drept fundamental. Aştept răspuns în scris. Vă mulţumesc. Deputat de Vaslui, Raisa Enachi. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamnă deputat. |
||||
|
|
|
Domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul interpelării mele este "Anularea sesiunii Programului «Rabla pentru tractoare»: impact, legalitate şi soluţii". Este adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor. Stimate domnule ministru, Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat anularea sesiunii de înscriere destinată persoanelor fizice în cadrul Programului "Rabla pentru tractoare" în data de 12 mai 2025. Sesiunea a fost lansată în aceeaşi dată, la ora 10.00. Decizia a venit la mai puţin de o oră de la închiderea aplicaţiei informatice, în condiţiile în care 2.394 de fermieri au reuşit să finalizeze înscrierea în cele 25 de minute şi 52 de secunde în care aplicaţia a funcţionat şi a generat numere de înregistrare valide. Din datele pe care le-am analizat, decizia a fost luată fără o analiză tehnică publică, fără publicarea unui raport IT detaliat şi fără consultarea celor afectaţi, contrar principiilor transparenţei şi ale legalităţii administrative. Mai mult, temeiul invocat de AFM - "probleme de funcţionare a aplicaţiei" - nu justifică legal anularea unei sesiuni deja încheiate, în condiţiile în care Ghidul de finanţare aprobat prin Ordinul nr. 1149/2025 prevede că în astfel de situaţii singura măsură legală este prelungirea termenelor de depunere, nu anularea retroactivă. Beneficiarii afectaţi au dobândit un drept procedural odată cu generarea numărului de înregistrare, conform art. 14 alin. (3) din acelaşi Ghid, iar decizia AFM echivalează cu anularea unui drept dobândit legal. În plus, răspunsurile transmise până acum de instituţie, în baza contestaţiilor individuale, sunt evazive, neclare şi repetă aproape identic conţinutul comunicatului iniţial, fără dovezi tehnice suplimentare sau argumente juridice solide. Tocmai de aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care este temeiul legal în baza căruia s-a dispus anularea sesiunii de înscrieri din 12 mai 2025, în condiţiile în care nici Ghidul de finanţare, nici Ordinul nr. 1149/2025 nu prevăd o asemenea posibilitate? 2. A fost realizat un raport tehnic detaliat cu privire la disfuncţionalităţile aplicaţiei informatice? Dacă da, vă solicit să mi-l puneţi la dispoziţie. 3. Cine a semnat, efectiv, Dispoziţia nr. 344 din 12.05.2025 privind anularea sesiunii şi care este baza legală a atribuţiilor persoanelor în cauză pentru a decide o astfel de măsură? 4. De ce nu s-a aplicat prevederea legală referitoare la prelungirea termenelor, în locul anulării sesiunii? 5. Care sunt măsurile urgente pe care Ministerul Mediului şi AFM le au în vedere pentru remedierea situaţiei, inclusiv prin reluarea procesării dosarelor înregistrate valid? 6. Ce măsuri aveţi în vedere pentru ca asemenea disfuncţionalităţi să nu mai ducă, în viitor, la anularea arbitrară a accesului legal la programele finanţate de stat? Aştept răspunsul dumneavoastră în scris şi verbal, în termenul prevăzut de lege. Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul SOS? Nu. |
||||
|
|
|
Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul AUR. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Doamna Ramona-Ioana Bruynseels: Vă mulţumesc. Interpelarea este adresată domnului Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării - "Corelaţia dintre suspendarea lansărilor de rachete antigrindină şi revenirea precipitaţiilor în judeţele afectate - cazul Vrancea". Stimate domnule ministru, După ani de nemulţumiri, avertismente şi suspiciuni, agricultorii din câteva judeţe ale ţării ne semnalează, recent, o evoluţie îmbucurătoare, şi anume revenirea precipitaţiilor în zonele afectate de-a lungul timpului de secetă, exact în perioada în care lansările de rachete antigrindină au fost suspendate. Un caz elocvent este cel al judeţului Vrancea, unde agricultorii raportează cantităţi semnificative de ploaie şi culturi înfloritoare după perioade de secetă severă. Această schimbare coincide direct cu oprirea intervenţiilor antigrindină, care - în opinia agricultorilor - ar fi contribuit la dispersarea norilor şi împiedicarea formării precipitaţiilor. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: 1. A fost realizată o analiză, care să compare nivelul de precipitaţii din zonele în care lansările antigrindină au fost suspendate, cu anii anteriori? În caz afirmativ, care sunt concluziile? 2. Care este poziţia oficială a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la suspiciunea că rachetele antigrindină pot influenţa negativ precipitaţiile şi induce seceta? 3. Există colaborări active între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi instituţii de cercetare, precum Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, institute agronomice şi aşa mai departe pentru evaluarea impactului sistemului antigrindină asupra mediului? 4. Aveţi în vedere extinderea suspendării lansărilor şi în alte judeţe, pentru a observa dacă această tendinţă pozitivă a precipitaţiilor se confirmă şi în alte zone afectate de secetă? 5. Când va fi finalizată evaluarea, aşteptată de agricultori, privind eficienţa Sistemului Naţional Antigrindină şi ce măsuri veţi lua în funcţie de rezultatele acesteia? Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul dumneavoastră, în scris, în termenul legal. Cu mulţumiri, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13, judeţul Cluj. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamnă deputat. Nemaifiind colegi deputaţi înscrişi pentru a prezenta interpelări, nici în online, declar şedinţa închisă. Seară frumoasă tuturor!
|
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 17.25. |
|||||
![]() |





