Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare COM (2025) 85; PHCD 61/2025.

Să înceapă votul!

Din 279 de colegi prezenţi, 194 de voturi pentru, contra - un vot, abţineri - 84. Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor COM (2025) 95; PHCD 62/2025.

(Domnul deputat Valeriu Munteanu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi explicarea votului?

Domnul Valeriu Munteanu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun. Vă rog.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, de la AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

A fost supusă votului opinia Camerei Deputaţilor privind Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare.

Este un document care trasează o direcţie de ansamblu, la nivel european, pentru industrie şi energie.

Din perspectiva AUR este evident că obiectivele de reindustrializare şi de inovare trebuie urmate cu seriozitate, însă trebuie să fim atenţi ca aceste obiective de decarbonizare să nu fie transformate în termene nerealiste şi presiuni disproporţionate asupra statelor membre mai puţin dezvoltate, cum, din păcate, este ţara noastră.

România are astăzi cel mai mic nivel de emisii pe cap de locuitor, dar şi una dintre cele mai fragile baze industriale.

În aceste condiţii, orice accelerare galopantă a decarbonizării, fără a ţine cont de particularităţile economiei noastre şi de nevoia de a susţine industriile energointensive riscă să ducă nu la reindustrializare, ci la dezindustrializare.

Trebuie să spunem răspicat: preţul energiei electrice este principala povară pentru industria românească.

Fără o strategie clară pentru reducerea acestui cost şi fără investiţii serioase în capacităţi de producţie reale, reţele şi interconectări, România nu va fi un hub energetic, ci va rămâne captivă importurilor.

Din aceste motive, AUR a votat prin abţinere acest document, un vot care nu respinge necesitatea acestei tranziţii, dar care atrage atenţia că România are nevoie de o voce mai puternică şi mai prudentă, în faţa unor obiective ambiţioase, dar adesea rupte de realitatea economică a ţărilor din Europa de Est.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor COM (2025) 95; PHCD 62/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Adoptat cu 206 voturi pentru, contra - 3, 79 de abţineri.

Explicarea votului. Avem două solicitări.

Domnul Coliban Allen, USR.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Pentru că nu înţeleg cum vă puteţi abţine la o astfel de propunere, am zis să fac câteva referiri la textul propunerii pe care aţi votat-o şi la care dumneavoastră v-aţi abţinut.

Sunteţi împotriva alocării a 1,8 miliarde de euro din fondul de inovare.

Sunteţi:

- împotriva îmbunătăţirii competenţelor şi abordării dimensiunii sociale, prin pregătirea forţei de muncă pentru noile tehnologii;

- împotriva dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi;

- împotriva studierii şi cercetării unor metode alternative de producere a combustibililor surogat şi combustibili din hidrocarburi lichide, prin hidrogenarea cărbunelui bituminos;

- sunteţi împotriva cercetării, sunteţi împotriva fondurilor disponibile pentru acest sector;

- sunteţi împotriva unor oportunităţi de dezvoltare a României.

Noi, normal, am votat pentru această propunere.

Sunt foarte curios cum justificaţi retorica asta goală, antieuropeană, în acest domeniu. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

E timpul să vă uitaţi la adevăr.

Toată civilizaţia europeană occidentală, după începutul revoluţiei industriale, se bazează pe motoarele cu combustie internă.

Nu vă mai ascundeţi după deget!

Bun, o să aduceţi alte... să înlocuiţi benzina sau motorina! Dar adevărul este că fără motoare cu combustie internă nu există civilizaţie! Că n-o să pui baterii pe un camion de 50 de tone!

Dumneavoastră, însă, puneţi o limită de timp. Care este limita de timp?

Dumneavoastră spuneţi aşa: până în 2030 şi până în 2035. La aceea ne opunem!

Pentru că este absurd să-ţi închipui că poţi să scazi şi să îngropi industria de motoare cu combustie internă, pentru că ai să inventezi tu ceva sau ai să înlocuieşti tu cu ceva!

Iar chestiunea aceasta cu energia verde... Păi, nu produce energie în bandă! Ce vreţi să faceţi, să ne băgaţi în black out?! Asta e?!

Deci, noi nu ne opunem la inovaţie, noi ne opunem la phase out!

Ceea ce vreţi voi să faceţi este să puneţi o limită şi să închideţi fabricile pentru combustie internă.

Aşa ceva nu se poate!

Asta este absurditatea acestui COM! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune european privind oţelul şi metalele COM (2025) 125; PHCD 63/2025.

Să înceapă votul!

Cu 218 voturi pentru, contra - două voturi, abţineri - 69, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Burduja Sebastian-Ioan, PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc mult, doamnnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

De multe ori asist la anumite lucruri care se spun de la tribuna Parlamentului privitoare la sectorul energetic.

Şi m-aş bucura ca cei care sunt interesaţi de subiect să vină măcar să discutăm, ca să le pot explica situaţia, cum stă ea, de fapt, şi adevărul.

După 17 ani România are, începând de anul trecut, o strategie energetică naţională şi acolo, dacă o veţi citi, dacă vă veţi preocupa, veţi vedea că ordinea de prioritate este: energie sigură, energie ieftină şi energie curată. În ordinea asta de priorităţi.

Cei care vorbesc de lipsa investiţiilor în energie habar nu au! În doi ani de zile am atras 14 miliarde de euro din fonduri europene şi sunt în lucru undeva la 10.000, spre 15.000 de megawaţi putere instalată, inclusiv capacităţi de stocare, că tot e un subiect la modă.

Deci, vă rog frumos, ca să aveţi toate datele pe masă, mă găsiţi oricând şi cu mare plăcere stăm de vorbă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Coleşa Ilie-Alin, AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Apreciez cuvintele domnului ministru, însă reamintesc că faptele ne arată următorul lucru. Prioritatea Guvernului este de a avea facturi tot mai mari. Asta este realitatea pe care o avem în ultimii 5, 10, 17 ani.

Uitaţi-vă pe grafice! Facturile la energie cresc cel puţin în progresie geometrică! Iar noi nu suntem împotriva cercetării, inovării, bineînţeles. Suntem împotriva unor ţinte total absurde.

Fit for 55! Adică reducerea cu 55% până în 2030 a emisiilor de dioxid de carbon, cu 90% până în 2040, şi cu 100% până în 2050.

Interzicerea, reducerea producţiei de vehicule cu ardere internă - benzină, motorină, GPL - cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035.

Filosofia taxării emisiilor de dioxid de carbon şi mecanisme prin care preţul la energie electrică este speculativ, aşa cum este mecanismul de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare, acel Pay-as-Clear, în loc de Pay-as-Bid. Acestea sunt chestiuni absolut punctuale împotriva cărora suntem noi şi al căror efect îl poate verifica oricine, în facturi şi în date industriale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Faptul că s-a invocat aici, ca pe un merit extraordinar, că avem pentru prima dată o strategie în domeniul electricităţii sau al energiei, sau cum vreţi să-i spuneţi, dragii mei, pe mine nu mă impresionează cu nimic şi nici pe românii care plătesc cele mai mari preţuri pe energie din Europa.

Din 1990 facem strategii. Strategii pe toate domeniile! Suntem plini de strategii! Iar ţara cade pe noi!

Domeniile esenţiale ale existenţei sociale sunt la ultimul nivel, inclusiv cel energetic.

Facem strategii care se adoptă sau se aprobă de către Guvern, prin hotărâri de Guvern, deşi în mod firesc strategiile ar trebui aprobate de către Parlament. Că Parlamentul e organul reprezentativ suprem, nu este Guvernul!

De aceea, dragii mei, faptul că avem strategii... Oare în strategia aia s-a introdus ca noi, românii, să plătim cel mai mare preţ la energie din Europa?!

Oare în strategia aia s-a scris că românii nu mai pot să supravieţuiască, din cauza preţurilor exorbitante la toate serviciile esenţiale pentru viaţa lor?!

Eu nu cred!

Aceasta este explicaţia votului nostru.

Vă mulţumesc, domnilor colegi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Eu nu m-am abţinut, eu am votat contra.

Am votat contra majorării preţului la energie, am votat contra majorării preţului la gaze naturale, am votat contra majorării preţului la combustibili, am votat contra dezindustrializării României, am votat contra acestor măsuri aberante, pe care dumneavoastră, de 5 ani le implementaţi, sau de 10 ani, iar România este în colaps, este într-o cădere totală, din perspectivă economică.

Şi pentru domnul Burduja, ca să discutăm cu datele pe masă.

În 5 ani de zile, de la 12.000 de megawaţi, cât producea România, acum avem 5.000 de megawaţi.

Cum explicaţi lucrul ăsta?!

Care sunt mecanismele pe care le-aţi pus în practică, de am scăzut cu 7.000 de megawaţi, în 5 ani de zile?

Uitaţi-vă pe harta Transelectrica şi aveţi răspunsul.

O să închideţi şi zona de cărbune, care astăzi produce 800 de megawaţi. Practic ne băgaţi într-un colaps energetic.

Am votat contra şi voi vota contra intereselor dumneavoastră!

Voi vota pentru poporul român!

Voi vota pentru cei care m-au trimis în Parlament, nu pentru voi, care sunteţi trimişi aici să distrugeţi!

Să ştiţi că, până la urmă, trădarea este cea mai mare teză pe care aţi încercat s-o introduceţi la nivel de lege în România.

Aţi înrobit poporul român, prin trădare!

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am rugămintea să încercaţi să nu mai pronunţaţi numele colegilor, pentru a nu genera drept la replică.

Vă rog, domnule Burduja, drept la replică.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Profit de asta.

Constat că sunt mulţi specialişti în energie - cu tot respectul - şi constat că pe o simplă comunicare a Comisiei există foarte multă efervescenţă. (Vociferări.) Probabil că dacă era o comunicare a Comunităţii Statelor Independente sau de pe la Kremlin era mai mult consens. (Aplauze. Vociferări.)

Dar, vreau să vă spun un singur lucru.

În primul rând, producţia se măsoară în megawaţi-oră, eventual, nu în megawaţi, dar putem discuta ce s-a întâmplat.

Şi pot să vă spun că anul trecut, domnule Coarnă, România a pus în funcţiune - reţineţi! - 1.251 de megawaţi noi în sistem, inclusiv Grupul 5 de la Rovinari, pe cărbune, terminat după 10 ani. Aceşti 1.251 de megawaţi sunt cât în 8 ani anteriori, într-unul singur.

Şi pentru toţi românii care ţin la adevăr, inclusiv pentru dumneavoastră, şi ştiţi bine lucrul ăsta, singura soluţie pentru facturi mai mici sunt investiţiile - grupuri noi, creşterea capacităţii de producţie de energie românească.

Alte mecanisme - şi cu tot respectul -, dacă nu vreţi să ieşim din UE, este Pay-as-Clear. Acesta este principiul la care am agreat, aşa e în toate ţările europene.

Dar România are resurse, trebuie să finalizăm investiţiile începute.

Şi încă o dată, apropo de ce spuneaţi cu preţurile la energie.

Vă rog eu frumos, uitaţi-vă pe datele Eurostat, nu mai spuneţi că România plăteşte nu ştiu ce preţuri exorbitante faţă de alte state... (Vociferări.)

Uitaţi-vă, vă rog...

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Aţi primit factura?

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Uitaţi-vă în tot...

Da, sunt furnizori în piaţă care au preţuri de un leu per kilowatt-oră, ceea ce este mai puţin decât 1,3 lei per kilowatt-oră, cât era plafonul pentru consumul de peste 300 de kilowaţi oră - că ştiţi despre ce vorbesc -, deci unele facturi chiar s-au ieftinit, iar cei care erau la 0,68 de lei per kilowatt-oră, dacă sunt vulnerabili primesc 50 de lei, deci nu le-a crescut factura, dacă nu sunt vulnerabili nu mai discutaţi de facturi duble sau triple, că e pur şi simplu fals.

Faceţi un calcul matematic între... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La explicarea votului câte un coleg de la fiecare grup parlamentar.

De la grupul parlamentar al USR nu a vorbit, până în momentul de faţă... (Vociferări.)

Imediat! Imediat!

De la Grupul parlamentar al USR avem două persoane care au solicitat.

Doamna Stoica Diana sau domnul Coliban Allen.

Care dintre dumneavoastră doriţi să veniţi?

Allen Coliban.

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că ar fi bine în timpul transmisiunii acesteia să fie undeva afişat, pentru cei care ne urmăresc, şi textul pe care-l discutăm, pe care îl votăm, pentru că din nou mi se pare că veniţi la explicaţia votului cu totul altceva decât scrie în COM.

Vreţi să vă citesc din COM? Vă citesc, nu e nicio problemă: "Susţine măsurile de apărare a locurilor de muncă industriale de calitate şi recomandă sprijinirea corespunzătoare a zonelor geografice concentrate pe activităţi din sectoarele oţelului şi metalelor şi acordarea unei atenţii deosebite efectelor de ordin social ale transformării acestor sectoare, în particular cu referire la reconversia profesională, alături de sprijinirea adecvată a inovaţiei".

Împotriva ăsteia aţi votat dumneavoastră, domnilor!

Sunteţi penibili!

Veniţi şi vorbiţi de date legate de energie de pe vremea lui Ceauşescu, aşa cum a făcut domnul miliţian Coarnă, care ne zice de 40.000 de gigawaţi-oră pe an, capacitatea suplimentară de producţie pe care o putem amenaja în strategia naţională, pe care dumneavoastră nici măcar n-o citiţi, este de 10,5 terawaţi-oră anual, suplimentar faţă de ce avem acum.

Producţia este de 18,3 terawaţi-oră anual.

În 2023 am exportat 2,4 terawaţi-oră anual.

Acestea sunt datele reale!

Restul, e retorica Kremlinului, care nu ne-a dat niciodată bani pentru energie, doar ne-a furat Tezaurul! (Vociferări.) Cu ăştia sunteţi voi! (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Domnul Coarnă, drept la replică, cu rugămintea de a nu mai pronunţa numele colegilor.

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu mai pronunţ niciun nume.

Sigur că eu am lucrat un pic în sistemul energetic pentru domnul prim-ministru şi ştiu exact că vorbim de megawaţi-oră. Dumneavoastră trebuia să înţelegeţi că eu vorbeam despre megawaţi-oră.

Dar văd că aveţi o problemă. Nu Kremlinul a distrus România, nu Călin Georgescu, ci voi aţi distrus România, pas cu pas! (Aplauze.)

Şi vă mai repet o dată cifrele.

1989 - că am spus-o de câteva ori - putere instalată 25.000 de megawaţi-oră. Produceam 20.000. Aveam o centură de 5.000 de megawaţi.

Şi ca să nu ne mai comparăm cu Ceauşescu, vă duc la Viorica Dăncilă.

Noiembrie 2019... Octombrie, că în noiembrie aţi demis-o! Aveam o producţie de 12.000 de megawaţi-oră, un consum de 9.000 de megawaţi-oră, exportam 3.000.

Ce aţi făcut dumneavoastră, de la Orban până la Bolojan? Aţi distrus energia românească, aţi închis 7.000 de megawaţi-oră. Astăzi producem 5.000 şi avem importuri masive, importăm la preţuri mari, exportăm la preţuri mici în Moldova, avem cele mai mari preţuri la energie din Europa. Sunt date, sunt lucruri pe care le puteţi consulta. Dar sunteţi trimişi aici să distrugeţi România. Noi nu o să vă lăsăm, indiferent de câte jigniri şi câte, ştiu eu, încercări de tipul ăsta...

Când n-aveţi soluţii veniţi şi jigniţi! Ăsta e nivelul vostru, nu puteţi mai mult!

Dumnezeu şi România n-o să vă ierte! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Murad Mohammad, de la AUR, dar vorbeşte pe timpul alocat Grupului parlamentar POT. (Aplauze.)

Domnul Mohammad Murad:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă spun un singur lucru: nu sunt specialist în energie. Dar pot să vă spun că plătim foarte scump. Deci, energia, în Bulgaria, e la jumătate de preţ. Forţa de muncă şi impozitul pe salariu este la jumătatea impozitului din România, aproape. Produsele le aducem din Bulgaria, ca să le facem la Caracal conserve.

Şi atunci întrebarea: oare mai merită să stăm în ţară?!

Vorbiţi şi concuraţi cât de mult ştiţi ce înseamnă megawaţi şi cât producem.

Important e un singur lucru.

Oameni buni, plătim mai mult!

Din primele 50 de companii din România care fac cele mai mari profituri în România, sunt 13 pe energie, din care 7 au sediul în apartamente şi cu mai puţin de 10 angajaţi.

Păi, eu muncesc cu aproape 3.000 de salariaţi.

Domnule, eu nu fac profit cât face o companie care are 8 angajaţi! (Aplauze. Vociferări.)

De ce, prieteni?

Suntem penibili dacă arătăm cu degetul! E o problemă! Trebuie rezolvată! Eu, dacă produc energie la distanţă de un kilometru, nu pot să o bag în sistem, cu toate că o consum.

Deci, nu mai putem face concurenţă ţărilor vecine, pentru că producem energie foarte scumpă.

Ştiţi că jumătate din ce produce Cernavodă ziua, din păcate se pierde?

N-a fost în stare, de 35 de ani, statul român, să facă un parc industrial unde să avem energie ieftină!

Asta este o normalitate?! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

Nu putem vorbi şi generaliza...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

... că tot timpul AUR n-are soluţie.

Aş vrea... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultimul coleg care va interveni, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, de la Grupul parlamentar al PSD.

(Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Dragi colegi,

Cred că ar trebui să fim mai serioşi şi înainte de a veni la acest microfon să punem mâna pe un manual de energie şi să citim ce înseamnă energia.

Am văzut foarte mulţi amatori aici, la microfonul acesta, şi cred că ar trebui să ne trezim şi să ne gândim că suntem în Parlamentul României, cel mai important for al României.

Deci, România este pe locul 15, din 43, la nivel european, ca şi preţ! Deci, m-am săturat să aud cea mai mare minciună spusă aici! (Aplauze.)

Deci, nu avem cel mai mare preţ la energie!

Când spuneţi aşa ceva minţiţi de tună microfoanele! (Aplauze.)

Mi-e şi ruşine de dumneavoastră cum puteţi să spuneţi asemenea inepţii!

Deci, odată că nu avem cea mai scumpă energie din Europa... Şi, dacă vreţi să ştiţi, cea mai scumpă energie din Europa este în Germania, care are preţ dublu faţă de România. (Vociferări. Gălăgie.)

În al doilea rând, i-aş ruga pe colegii noştri din Coaliţia guvernamentală să facem tot ce trebuie ca să finalizăm lucrările la hidrocentrala de la Răstoliţa şi atunci, cu siguranţă că o să avem mai mulţi megawaţi-oră produşi şi o să fiţi mai mulţumiţi şi dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul Dimitriu Alexandru, de la USR. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Doamnă preşedinte,

V-aş ruga, pe viitor, să nu mai daţi timpii de la un partid la altul, pentru că este vorba despre explicarea votului. N-are cum cineva de la un partid să explice votul cu privire la celălalt partid! Că aşa, o să ajung şi eu să explic votul celor de la AUR, şi nu cred că doriţi asta! (Râsete. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor şi a furnizorilor de servicii medicale COM (2025) 10; PHCD 66/2025.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate, 272 de voturi pentru, adoptat.

Nu avem cereri pentru explicarea votului.

Punctul 5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind competenţele de bază COM (2025) 88; PHCD 67/2025.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, o abţinere, un vot "nu votez". Adoptat.

Punctul 6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea competenţelor COM (2025) 90; PHCD 68/2025.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate, 284 de voturi pentru, adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 576/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate de voturi, 287, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Explicarea votului era pentru PHCD 67, însă nu aţi observat intervenţia mea.

Înţeleg că şi PHCD 63 a fost important, însă nu era vorba despre energie.

Ştim cu toţii, curentul este scump în România, însă haideţi să vă explic votul nostru pentru.

Grupul POT votează pentru viitorul educaţiei din România şi pentru creşterea competitivităţii elevilor şi a adulţilor noştri pe piaţa de muncă europeană.

De ce am votat pentru la acest proiect? Pentru că stopăm analfabetismul funcţional. Susţinem adoptarea de măsuri naţionale care să abordeze cauzele profunde ale scăderii nivelului de competenţe de bază.

Obiectivul strategic este alfabetizarea funcţională, care este esenţială pentru succesul personal şi profesional.

Dezvoltarea gândirii critice. Promovăm o educaţie modernă care depăşeşte simpla memorare.

Recomandăm consolidarea competenţelor cetăţeneşti, dezvoltarea gândirii logice şi abstracte şi oferirea de instrumente pentru combaterea dezinformării şi informării greşite, adaptarea la era digitală. (Vociferări.)

Susţinem alfabetizarea şi educaţia digitală...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vorbim de...

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Dragi colegi,

Eu am apăsat pe butonul de a vorbi şi aţi sărit două puncte pe ordinea de zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Numai puţin!

Este un proiect de lege, de fapt l-am votat, pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Am înţeles! Şi la proiectul de lege care trebuia dezbătut, pe educaţie?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trebuia să solicitaţi să luaţi cuvântul în timp util!

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Eu am solicitat, am apăsat de două ori! A cui este vina?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din păcate, nu aţi solicitat!

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Este vina mea?!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu aţi solicitat!

Eu vă dau cuvântul în momentul în care apare pe display numele persoanei care solicită.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Deci, să înţeleg că doar la anumite subiecte putem interveni noi, cei de la POT...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu, puteţi să interveniţi la absolut toate subiectele.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

... şi la alte subiecte nu putem interveni. (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos să fiţi atent şi să solicitaţi în timp util.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Eu am solicitat, am apăsat, am apăsat, am apăsat şi nu mi s-a dat cuvântul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am două colege, secretari de şedinţă, care mă ajută, şi nu au văzut solicitarea dumneavoastră nici măcar ele. Deci, suntem trei persoane!

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 136/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, două persoane s-au abţinut. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională; Pl-x 471/2024; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, un vot contra şi o persoană care nu votează. Adoptată.

Domnul deputat Grofu Daniel, Grupul parlamentar POT.

Vă rog.

Explicarea votului.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul legislativ supus astăzi dezbaterii aduce o îmbunătăţire necesară cadrului de finanţare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, un sistem de finanţare adecvat, susţine modernizarea infrastructurii educaţionale, dotările tehnologice şi cercetarea şi se reflectă direct în nivelul de pregătire al viitorilor ofiţeri, subofiţeri şi agenţi.

Investind în educaţia cadrelor din armată, poliţie, servicii de informaţii şi alte structuri de siguranţă publică, întărim capacitatea statului de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare şi mă bucur că acest proiect de lege a trecut cu o majoritate mare de voturi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 604/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

284 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

III. Legi organice. Adoptări

Punctul 12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2¹) şi (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 180/2025; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

272 de voturi pentru, contra - 3, abţineri - 7. Adoptat.

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna secretar Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru acest vot pentru digitalizarea justiţiei.

În mai am fost în delegaţie oficială în Letonia, merg întotdeauna în instanţe să văd care este situaţia sistemului judiciar. Procesele se desfăşoară prin videoconferinţă, ca regulă.

Anul trecut, tot în delegaţie oficială, în New York, un avocat pe un ecran, un avocat pe celălalt ecran şi mă gândeam când o să ajungem şi noi la acest nivel de digitalizare a justiţiei.

Ei, bine, prin acest proiect aducem primul tip de proces, în care, ca regulă, procedurile se vor desfăşura prin videoconferinţă, deci un mare pas pentru digitalizare şi vă mulţumesc pentru vot. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru acest proiect, iniţiat de Partidul Naţional Liberal.

Ţin să-l felicit pe colegul meu Ovidiu Jitaru pentru această iniţiativă care aduce digitalizarea mai aproape în administraţie, în sistemul judiciar, în acest caz, pentru că era necesar să aducem normalitatea de a nu mai pune oameni pe drumuri, de a nu mai aloca resurse pentru plimbări ale unora şi ale altora şi astfel să avem digitalizarea în mai multe sectoare ale statului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

III. Legi organice. Respingeri

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;Pl-x 124/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

Din 280 de voturi, pentru - 168, contra - 36, 76 de abţineri. Propunerea a fost adoptată.

Explicarea votului, doamna secretar Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Cred că rezultatul acestui vot este o greşeală.

Colegii din Comisia juridică ştiu foarte bine că de 4 ani şi ceva, prin fiecare intervenţie, fiecare dintre noi încercăm să îmbunătăţim sistemul judiciar, dar în contextul actual, în care avem proteste ale magistraţilor, pentru că grevă nu pot face, dar îi spunem altfel, îi spunem protest, şi se amână procesele cetăţenilor pe care îi reprezentăm şi practic un sistem judiciar întreg îşi bate joc de cetăţenii României, noi să respingem un vot prin care mai tăiam un privilegiu şi să păstrăm o lipsă a evaluării magistraţilor, nu ştiu dacă este oportun. Eu cred că e o greşeală. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi punctul 14, ultimul punct, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 291/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Cu 276 de voturi pentru, contra - două voturi, o persoană care nu votează, şi această propunere de respingere a fost adoptată.

Declar închisă şedinţa de vot final şi invit membrii Biroului permanent în sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.16.