Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, are de dat patru răspunsuri şi v-aş ruga să le daţi pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor şi dumneavoastră le dezvoltaţi pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informaţiei; a doua - la funcţionarea sistemului electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional; a treia - la rezultatele liberalizării pieţei comunicaţiilor; şi a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul preşedinte Dorneanu şi vă rog să-mi daţi voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, şi să-mi îngăduiţi să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenţii la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru această iniţiativă.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informaţiei, din acest motiv a fost nevoie de o acţiune extrem de dinamică şi de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam faţă de ţările membre şi chiar faţă de unele ţări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că şi-a îndeplinit angajamentele pe care le avea faţă de Uniunea Europeană şi de la acel calificativ înjositor de ţară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de ţară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu şi acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât şi de directorul general al Direcţiei pentru societatea informaţională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obţinut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susţinut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziţii publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic naţional, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînţeles, au menirea să elimine birocraţia şi corupţia.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte ţări, majoritatea ţărilor candidate ne devansează doar 3 ţări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte ţări care au fost candidate ca şi noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de ţări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informaţională să fie considerat domeniul de succes şi domeniul de reuşită, de referinţă pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulţi dintre cetăţenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ţi plăteşti taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauţi formulare, să iei formulare şi chiar să-ţi trimiţi diferite declaraţii on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituţii de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menţionez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, faţă de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi daţi voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane şi mult mai multe cereri de transport decât autorizaţii care le dau alte ţări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane şi există, conform numărului de autorizaţii pe care România le-a primit de la ţările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinţei europene a miniştrilor transporturilor, practic, cu o singură ieşire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puţin şi pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizaţii, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociaţia profesională împreună cu noi.

Astăzi toţi operatorii de transport internaţional de marfă din România îşi obţin autorizaţii de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, şi m-am uitat pe o cifră ca să vă dau şi o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizaţii. Ţinând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie şi câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită şi vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internaţională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulţumiţi toţi, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizaţii de transport este mai mare decât câte autorizaţii are România în acest moment şi în special pe relaţia Ungaria, Serbia Serbia-Croaţia şi Ucraina care sunt principalele ieşiri spre vest ale României, unde numărul de autorizaţii este foarte mic şi ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, şi cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reuşit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Şi acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană şi România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aştepta să avem o reacţie atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de ţări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenţie.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piaţă liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiţiei? Din păcate, în 1998, România a avut o şansă unică, să deschidă competiţia şi această şansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicaţiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operaţiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima ţară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicaţiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deşi numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am aşteptat noi, mă refer la operatorii naţionali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiţie care este benefică şi mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internaţională, preţul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăseşte în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicaţiilor naţionale şi locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră şi că cine are bani să investească şi nu are nevoie de nici un fel de licenţă de la guvern sau de la orice altă instituţie a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu şi, în permanenţă, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiţiei în comunicaţii, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Şi-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicaţii electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienţi în serviciile de telefonie fixă şi mobilă. E un număr impresionant şi vă aduc aminte că cifrele, acum câţiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment faţă de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse şi acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet şi am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, şi din acest motiv am şi luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toţi cei care utilizează acest gen de infracţionalitate şi care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naţionale, pentru că sunt unii care creează viruşi, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alţii care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulţi ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalităţii şi infracţionalităţii, pentru că aici este inclusă şi pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislaţii în domeniul pedepsirii criminalităţii informatice, am reuşit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA şi uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a şi făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerţ electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situaţie periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minţi înfierbântate care nu ştiu şi nu înţeleg ce înseamnă să respecţi legea şi să respecţi concetăţenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toţi îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliţia, cu ceilalţi, Parchetul, cei are au atribuţii în acest domeniu, şi vrem să fim siguri că toţi cei care fură intră în puşcărie şi până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noştri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză şi răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro şi vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie şi protejaţi şi avertizaţi din timp.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-aţi adresat şi vă dau răspunsurile complete.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriţi să comentaţi aceste răspunsuri?

Domnul Ioan Andrei:

În primul şi în primul rând îi mulţumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizaţiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluţie şi pentru cei care nu au un număr destul de mare de maşini, pentru că am înţeles că se face o medie în funcţie de numărul de autorizaţii, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizaţii. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că ştiu că foarte mulţi sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Ştiu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicaţiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva şi acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să răspundeţi acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca şi data trecută.

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizaţiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizaţiile proporţional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv şi mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizaţii de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreţi cifra exactă, îi revine 5 autorizaţii de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de o autorizaţie la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizaţii de transport auto.

Sigur că am introdus şi o corecţie, pentru că nu toţi pleacă în acelaşi timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria şi atunci am introdus preferinţele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcţioneze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradiţional, respectând în acelaşi timp acest criteriu obiectiv şi transparent al parcului auto pe care îl deţine fiecare companie de transport internaţional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamaţie, am avut doar întrebări, oameni care nu înţelegeau de ce nu au voie să iasă din ţară sau să obţină autorizaţie de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficienţa numărului de autorizaţii de transport. Sunt 50 de mii de autorizaţii de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia şi la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu ştiu câte autorizaţii. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Şi o să mă întrebaţi, bine, şi asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult şi sunt oameni care se chinuiesc, se duc, îşi pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent şi extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizaţii, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existenţa unui contract de transport internaţional de marfă şi apoi, în funcţie de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizaţii.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuţiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming şi celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural şi aceasta fără a institui obligaţii în privinţa unor operatori care, sigur, l-ar face cu toţii ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligaţii de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiţie, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenţie este similar celui care există în Franţa şi Italia, ţările care şi la ora actuală, deşi sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe şi şi-au păstrat totuşi acest mecanism, pentru că şi ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari şi, atunci şi nici ei nu-şi permit să-şi oblige proprii operatori să desfăşoare activităţi nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.