Parliamentary debates

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Urmează interpelarea adresată de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind "Mediul de securitate al porturilor româneşti", interpelare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sunteţi prezent, domnule deputat? Da. Doriţi să ascultaţi răspunsul, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii referitoare la poziţia Ministrului Administraţiei şi Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile în ceea ce priveşte controlul în porturile româneşti, cu recomandările internaţionale aplicabile în această materie, vă comunicăm următoarele: dispoziţiile în temeiul cărora se efectuează controlul la frontieră la navele maritime angajate în voiaje internaţionale sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele metodologice de aplicarea acestui act normativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.445 din 2002.

De asemenea, evidenţiem faptul că poliţia de frontieră efectuează controlul de frontieră în punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse în Normele metodologice de punere în aplicare a Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional - FAL.

Echipele de control sunt constituite în funcţie de specificul navei din personal al autorităţilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecerea frontierei şi au competenţe pe linia controlului de frontieră, poliţiei de frontieră, vamă, autorităţi publice cu atribuţii pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fito-sanitar şi pentru protecţia mediului.

Din echipele de control fac parte şi reprezentanţi ai căpităniilor porturilor. De asemenea, o dată cu echipele de control la navele de mărfuri au acces şi reprezentanţi ai agenţiei de navlosire care reprezintă interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control amănunţit, se stabilesc în urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare, pe linia combaterii migraţiei şi a infracţionalităţii transfrontaliere şi a informaţiilor deţinute cu privire la fiecare situaţie în parte.

În ceea ce priveşte numărul poliţiştilor de frontieră care fac parte din echipa de control, menţionăm că acesta se stabileşte în funcţie de mărimea navei, numărul membrilor echipajului, conţinutul informărilor cu privire la navă, destinaţia navei, alte informaţii rezultate din analiza de risc, astfel încât timpul de desfăşurare a controlului să fie rezonabil şi favorabil actului comercial.

Durata medie de efectuare a controlului amănunţit este de 75-90 de minute din momentul acordării liberei practici, iar a controlului minim, de 30-35 de minute. Apreciem că timpul alocat controlului efectuat de poliţiştii de frontieră se înscrie în practica controalelor realizate la frontierele externe ale Uniunii Europene, efectuându-se în conformitate cu recomandările şi bunele practici din catalogul Schengen, în care se stipulează situaţiile în care este necesară efectuarea controlului fizic al navei sau verificarea faţă în faţă a persoanelor îmbarcate pe navă.

Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că pentru implementarea unor facilităţi din Convenţia FAL la controlul navelor trebuie să avem în vedere interesele statelor în materie de securitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să completaţi interpelarea.

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat. Aş vrea să-l completez într-o anumită măsură şi poate să vă mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu să semnalez în interpelare.

Industria portuară este o industrie destul de riguroasă în ceea ce priveşte procedurile şi se desfăşoară sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Naţiunilor Unite care se numeşte Organizaţia Maritimă Internaţională.

El, din 2001 şi 2002, din momentul în care au fost elaborate legile de care aţi pomenit dumneavoastră, a mai suportat nişte amendamente, chiar unele extrem de categorice - mă refer la completarea Convenţiei SOLAS cu Cap.XI/2, care este cunoscută în lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul internaţional pentru asigurarea securităţii la bordul navelor şi al facilităţilor maritime, care presupune nişte norme explicite procedurale vizavi de ceea ce înseamnă escala unei nave în port, norme care sunt în totală neconcordanţă de fază cu se întâmplă în portul Constanţa şi în porturile româneşti, în general.

Nu pot să vă spun că eu, ca un observator, oarecum obiectiv al fenomenului, îmi place să cred, nu pot să vă spun că toată prestaţia autorităţilor din porturile maritime româneşti ar veni cumva în sprijinul actului comercial.

Trebuie să înţeleagă toată lumea că prestaţia autorităţilor româneşti contribuie într-un mod deosebit de categoric la ceea ce înseamnă atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt într-o competiţie nemiloasă cu ceea ce se întâmplă în nordul Europei.

Mi-ar face mare plăcere să mai discutăm pe tema asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Doriţi să mai completaţi, domnule secretar de stat?

Domnul Alexandru Mircea:

Absolut că trebuie sau putem să mai discutăm în legătură cu această chestiune, ceea ce spunea şi domnul deputat şi ceea ce spun şi eu, înseamnă că trebuie, într-adevăr, să găsim acel echilibru necesar, încât să se asigure pe de o parte fluenţa tranzitului de mărfuri, dar, pe de altă parte, şi securitatea acestui tranzit de mărfuri.

Aceasta problemă este una preocupantă, în special şi pentru autorităţi şi pentru observatori din porturi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.