Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul dat domnului deputat Valeriu Zgonea, din partea Grupului parlamentar al PSD, răspunde domnul Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Răspunsul la interpelarea referitoare la asigurarea ordinii publice. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Voci din sală:

Nu e aici domnul Zgonea!

Doamna Daniela Popa:

Nu este domnul Zgonea în sală? Răspunsul se predă în scris, atunci.

Domnul Vasile Blaga:

L-am predat.

Doamna Daniela Popa:

Tot domnul ministru Vasile Blaga, răspuns la interpelarea domnului Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, este în sală. Poftiţi, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi, în vederea clarificării situaţiei numitei Burjan Maria, din municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, transmiterea în copii xerox a actelor existente în legătură cu acest caz la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului sau constituirea acestuia, pentru atribuirea efectivă a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită prin ordinul prefectului o comisie locală, condusă de către primar. Comisia locală este o autoritate publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordin al prefectului şi condusă de către acesta.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că, potrivit prevederilor aceluiaşi act normativ, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia asupra terenului şi să valideze ori să invalideze prin hotărâre măsurile stabilite de comisiile locale. Menţionăm totodată faptul că împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În ceea ce priveşte actele existente la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, pe care le-aţi solicitat în vederea clarificării situaţiei la care faceţi referire, precizăm faptul că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a comunicat instituţiei noastre faptul că prin Adresa nr. 855 din 9 mai, a Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, v-au fost transmise: copii ale titlurilor de proprietate: nr. 43.450/2001, 46.794/2000, 48.607/2002 şi 74.495/2003, însoţite de copiile anexe care au stat la baza redactării acestora, validate de către Comisia locală Gheorgheni şi Comisia judeţeană Harghita. De asemenea, copii ale documentaţiilor cadastrale nr. 1.535/30.03.2004, nr. 387/20.02.2002, nr. 2.111/13.06.2002 şi nr. 4.779/14.10.2002, care au stat la baza identificării şi înscrierii în cartea funciară a imobilelor din titlurile de proprietate. De asemenea, copii ale încheierilor de carte funciară nr. 414/28.02.2002, nr. 1.408/2.07.2002, nr. 2.104/22.10.2002, nr. 866/20.04.2004, în baza cărora s-au efectuat înscrierile în cartea funciară nr. 7.850 Gheorgheni.

De asemenea, precizăm şi faptul că instituţia prefectului judeţului Harghita ne-a comunicat că atât Comisia locală Gheorgheni, cât şi Comisia judeţeană Harghita au fost chemate în judecată în mai multe dosare referitoare la aspectele menţionate de dumneavoastră în cuprinsul întrebării şi că până la acest moment instanţele de judecată s-au pronunţat în defavoarea reclamanţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat vrea să intervină? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimate domnule ministru,

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Am primit documentele care mi s-au transmis şi conform documentaţiei primite se pot constata abuzurile comisiei locale şi ale celei judeţene. Se vede clar că comisia judeţeană nu vrea clarificarea acestui abuz.

Dar eu vă mulţumesc foarte mult, pentru că mi-aţi trimis această documentaţie şi pentru că persoanele amintite vor putea lupta în continuare pentru drepturile lor legitime. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu, tot din partea domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor prin care solicitaţi completarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 328/2004 şi, respectiv, nr. 321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor, comunelor din zona montană, în sensul introducerii în lista comunelor aflate parţial în zona montană a localităţii Dealul Negru, sat component al comunei Călăţele, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, delimitarea până la nivel de comună, respectiv, sate componente, precum şi lista localităţilor urbane şi rurale din zona montană se stabilesc prin ordinul comun al celor doi miniştri, pe baza propunerilor comune ale direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi ale consiliilor judeţene din judeţele cu zonă montană. Proiectul ordinului menţionat a fost elaborat de Ministerul Agriculturii şi avizat, în calitate de coautor, de ministrul administraţiei şi internelor, întrucât, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 949/2002, în lucrarea de delimitare a zonei montane, respectiv, în lista cu municipiile, oraşele şi comunele din zona montană a fiecărui judeţ, au fost incluse propunerile formulate de specialişti de la nivel local, avizate de prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, directorii executivi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi directorii oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară.

De asemenea, menţionez şi faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agrochimie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", împreună cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

În considerarea celor expuse anterior, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, precizăm că solicitarea dumneavoastră poate fi avută în vedere numai în condiţiile în care autorităţile locale abilitate, invocate anterior, consideră oportun un asemenea demers şi vor proceda la elaborarea şi promovarea unui act normativ cu un astfel de obiect de reglementare.

De asemenea, precizăm şi faptul că întrebarea a fost transmisă de către noi instituţiei prefectului judeţului Cluj, în vederea analizării, împreună cu autorităţile locale competente, a solicitării dumneavoastră, urmând ca în funcţie de decizie acestora noi să iniţiem imediat actul normativ în discuţie. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doirţi să intervenţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Este evident că nu dumneavoastră sunteţi cei vinovaţi de emiterea acestui ordin, fiindcă a fost emis anul trecut, dar vă rog să aveţi în vedere să se rezolve cât mai repede, fiindcă satul Dealul Negru este situat în zona Munţilor Apuseni şi, de jur împrejur, toate localităţile şi satele sunt trecute în zona montană. Şi pot să vă dau câteva exemple, dar, având în vedere faptul că aţi trimis Prefecturii Cluj, o să discutăm cu dânşii şi sperăm să rezolvăm cât mai repede.

Rugămintea este ca dumneavoastră să daţi curs acestei hotărâri, după ce va fi trimisă de la Prefectura Cluj. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai interveniţi?

Domnul Vasile Blaga (din lojă):

Spuneam doar că în prima şedinţă de Guvern, după ce primim normele, o înaintez.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulţumim. Şi mulţumim pentru participare la şedinţa noastră.

Urmează răspunsul pentru doamna deputat Gabriela Creţu, Grupul parlamentar al PSD. Răspunde domnul Ionel Popescu, ministrul finanţelor publice.

Domnul Ionel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

La întrebările formulate de doamna deputat Gabriela Creţu, transmise de dumneavoastră cu Adresa nr. 1.892/14.04.2005, cu referire la finanţarea în anul 2005 a centrelor de îngrijire, asistenţă şi recuperare a persoanelor cu handicap aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Vaslui, precum şi la plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, prezentăm următoarele consideraţii.

Prin Anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004, pentru judeţul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, de 66,2 miliarde de lei. Totodată, prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 511/2004 s-au aprobat pentru judeţul Vaslui sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, în valoare de 259,2 miliarde lei.

Menţionăm că potrivit art. 26 alin. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti a sumelor aprobate prin Anexele nr. 4 şi 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor judeţene, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Din datele de execuţie a sumelor defalcate din impozitul de venit pentru ajutor social şi pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, la data de 19.04.2005, rezultă că acestea au fost utilizate în proporţie de 21,6% faţă de prevederile anuale, existând deci posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap.

Deosebit de acestea, menţionăm şi prevederile art. 28 alin. 5 din Legea nr. 511/2004, potrivit cărora, pentru finanţarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Aş dori să mulţumesc şi eu domnului ministru pentru faptul de a fi prezent personal în Parlament şi pentru, "consideraţiile făcute pe seama întrebărilor adresate". Am observat această nuanţă, prin care consider că, implicit, se recunoaşte că nu e vorba de un răspuns şi cu atât mai puţin de o soluţie.

Din păcate, problema este următoarea şi ea rămâne: există un deficit real de fonduri, semnificativ, care nu poate fi acoperit pe modelul bursier al tranzacţiilor la termen, acelea nu presupun existenţa obiectului tranzacţiei. Din păcate, plata salariilor, a indemnizaţiilor, cumpărarea de hrană pentru cele două instituţii de bătrâni presupun bani. Şi, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră cu certitudine, pentru că invocaţi actele normative, există dispoziţii juridice clare care limitează şi care prevăd inclusiv sancţiuni pentru transferul sumelor de la un capitol la altul şi, mai ales, de la un trimestru la altul.

Aşa cum ştim, sumele bugetare nu sunt bani existenţi într-un sac, undeva, ci sunt venituri prezumate a fi încasate undeva, în viitor, şi pe care le vom putea cheltui. Modificările politicii fiscale îşi arată deja efectele.

Nu doresc însă să dau o notă politicianistă replicii mele, ci vă solicit sprijinul, ca, în mod deosebit, dacă se face rectificarea bugetară, să se soluţioneze aceste probleme. Pentru că Vasluiul, care e afectat de un dezechilibru structural, pe care îl cunoaştem, depinde în mare măsură de alocările bugetare. Lipsa acestora, diminuarea acestora nu îi afectează numai pe beneficiarii direcţi: bătrâni, persoane cu handicap, în cazul întrebării mele, ci generează un lanţ întreg, care afectează mai ales micile firme care prestau servicii sau care erau comercianţi în relaţii cu aceste instituţii. Mulţumesc din suflet.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, bănuiesc că vreţi să interveniţi?

Domnul Ionel Popescu (din lojă):

Nu.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

Din partea Ministerului Mediului, este cineva prezent? Bun. Răspuns la interpelarea domnului Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Vă rog, aveţi cuvîntul.

Întrebarea este referitoare la inundaţiile catastrofale din vestul României.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Inundaţiile din vestul ţării au fost generate de căderea unor cantităţi foarte mari de precipitaţii, generate în tot spaţiul hidrografic Banat, care au totalizat pentru 200 litri/m.p. ce s-au suprapus peste topirea bruscă a stratului consistent de zăpadă existent în zona de munte. Aceasta a condus la debite istorice pe toate cursurile de apă din bazin, care au depăşit debitele de calcul ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

În aceste condiţii, cu toate că amenajările hidrotehnice existente au fost exploatate corect, conform Regulamentului pentru ape mari şi că au fost executate supraînălţări din saci cu nisip, digurile de pe râurile Timiş, Bârzava şi Bega au fost deversate.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a transmis prefecturilor avertizările hidrologice repetate începând cu data de 15.04.2005, avertizări ce au fost apoi transmise prin intermediul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă la primăriile din zonele afectate.

Autorităţile judeţene şi locale au acţionat pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare. Guvernul României a alocat de la rezervele de stat alimente, apă minerală, medicamente şi vaccinuri pentru populaţia sinistrată. În prezent, s-au asigurat alte spaţii de cazare pentru populaţia cazată iniţial în corturi. S-a asigurat hrană, apă potabilă, îmbrăcăminte, de asemenea şi obiecte de primă necesitate. Se acţionează intens pentru ecarisarea zonei şi pentru dezinfecţia fântânilor.

O problemă deosebită o reprezintă reevacuarea apei acumulate în incinta îndiguită în cel mai scurt timp posibil. În acest sens, s-a deplasat în zonă o comisie condusă de secretarul de stat pentru ape, în numele meu, şi, alături, şi specialişti şi profesori universitari de la universitatea tehnică Bucureşti şi Timişoara, care au stabilit soluţiile tehnice pentru evacuarea gravitaţională a apei.

În cadrul ajutorului oferit de Ministerul Mediului din Ungaria, în data de 08.05.2005, au intrat în România 25 de pompe de mare capacitate din care, în acest moment, funcţionează 17. După punerea în funcţiune a primei, nivelul apei din incintă a început să scadă cu 4 cm în 24 de ore. Pe lângă cele 17 pompe din Ungaria au mai fost aduse încă 6 pompe din Germania şi se montează încă 6 pompe de la Aversa. S-au purtat discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale în vederea alocării unei prime tranşe destinate punerii în siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare în zonele inundate.

Facem, în acest moment, demersuri la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru obţinerea unor sume absolut necesare punerii în condiţii de siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare din spaţiul hidrografic Banat.

Imediat după retragerea apelor va începe reconstrucţia caselor populaţiei sinistrate. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a deblocat sumele necesare în vederea refacerii urgente a lucrărilor de infrastructură.

Imediat după evaluarea tuturor pagubelor produse de inundaţii vom reanaliza programul de investiţii al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, acordând prioritate lucrărilor de punere în siguranţă a amenajărilor existente pentru apărarea împotriva inundaţiilor din zonele cu vulnerabilitate foarte mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Doamnă secretar de stat,

Întrebarea mea a vizat modul în care autorităţile locale şi centrale şi-au unit cumva eforturile, pentru că am observat, în mass media locală şi cea centrală că, de multe ori, cum este cazul motopompelor de la Aversa, n-a existat o bună colaborare între Secretariatul General, între Ministerul Mediului, între Ministerul Administraţiei. De aceea, din punctul meu de vedere, trebuia să fie colaborare şi nu ne putem supăra pe Dumnezeu că ne-a dat prea multă apă. Să nu ne închipuim cumva, doamna secretar de stat, că, dacă apele se vor retrage, aşa cum spuneţi dumneavoastră, se va putea începe construcţia celor o mie de case. Totuşi, acolo va fi mlaştină. O locuinţă nu se poate face decât într-un sol uscat şi care să permită până la -80, cât este limita pentru construcţie.

Eu apreciez eforturile pe care le faceţi dumneavoastră acum, îmi voi permite, într-o interpelare pe care o voi face, să vă rog să precizaţi stadiul pompelor pe care dumneavoastră le-aţi luat de la Guvernul ungar, de la Guvernul german dar, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal să vină alţii să ne ajute şi să aflăm din presă că avem în ţară soluţii şi acele soluţii nu sunt cunoscute. Nu este vina dumneavoastră că Secretariatul General al Guvernului nu a avut o mai bună colaborare, nu este vina dumneavoastră că Prefectura Timiş nu a ţinut legătura cu cei care au staţiile de pompare, de la Foradex şi de la Petrol, care au nişte staţii compatibile.

Eu am pus întrebarea şi merg în continuare pe neconlucrarea şi pe neconcordanţa între autorităţi.

Din punctul meu de vedere aceşti oameni suferă pentru că nişte conaţionali ai lor, care sunt în anumite funcţii, nu au o bună colaborare şi sper că, ploile nu se opresc, dar, printr-o mai bună colaborare între dumneavoastră, autorităţile centrale, suferinţa acestor oameni să fie cât mai mică.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Interveniţi la acelaşi răspuns, da?

Doamna Lucia Ana Varga:

Da. Aş vrea să fac precizarea că ministerele s-au coordonat foarte bine între ele şi au acţionat în foarte strânsă legătură unele cu altele. Dovada a fost că acele pompe care s-au adus din Ungaria au fost aduse la solicitarea Ministerului Mediului pe un acord existent la Ministerul de Interne. Ceea ce, din păcate, a apărut distorsionat este din cauza mass media, nereflectând realitatea care a existat şi conlucrarea dintre noi.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot dumneavoastră, din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor veţi prezenta şi răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 166/A din 18 aprilie, vă comunicăm următoarele.

Molia minieră este un relicv terţiar care a supravieţuit glaciaţiunii împreună cu castanul decorativ într-un arial restrâns din centrul regiunii balcanice.

În România, primele atacuri au fost observate în 1998, la Oradea, iar în municipiul Cluj-Napoca au fost semnalate pentru prima dată în primăvara anului 2001 în parcul central, unde a fost distrusă masa foliară a castanilor în proporţie de 50-60 %.

În toamna anului 2001 s-au luat măsuri de eliminare a resturilor vegetale prin arderea lor pentru a elimina rezerva biologică.

În anul 2002, cu ajutorul Serviciului public de protecţie a plantelor, sub coordonarea specialiştilor de la Direcţia fitosanitară Cluj, s-a făcut o combatere chimică cu rezultate foarte bune.

În anii 2003 - 2004 s-a urmărit cu mare atenţie evoluţia dăunătorului şi s-a constatat că prezenţa sa a fost nesemnificativă. Din verificările efectuate în teren în anul acesta de către Direcţia fitosanitară Cluj nu s-a semnalat prezenţa dăunătorului, astfel încât nu se consideră oportun în această fază un tratament cu insecticid. Starea de vegetaţie a castanului şi a altor specii de arbori şi arbuşti din parcurile municipiului Cluj-Napoca va fi permanent monitorizată de către reprezentanţii de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Primăria Cluj şi Direcţia fitosanitară Cluj.

Referitor la starea fitosanitară a castanului comestibil, situaţia este mai gravă datorită faptului că arborii sunt afectaţi de ciuperca cunoscută sub numele de cancerul de scoarţă, ciupercă mult mai greu de combătut. Combaterea cea mai eficientă se face prin tăiere şi arderea exemplarelor afectate, operaţiune mai greu de realizat întrucât există opoziţie a proprietarilor de astfel de culturi.

Soluţiile, în cazul castanului comestibil, sunt foarte greu de aplicat, motiv pentru care se fac şi s-au făcut multe cercetări ştiinţifice pentru rezolvarea acestor probleme.

În zona Baia Mare, cauza îmbolnăvirii castanului comestibil, este diferită de cea a castanului decorativ din municipiul Cluj-Napoca. Este diferită atât prin natura dăunătorului, cât şi prin amploarea fenomenului şi a consecinţelor.

Dacă în judeţul Cluj problema este rezolvată, fiind vorba de castanul decorativ, în judeţul Maramureş, problema castanului comestibil este mult mai complicată, căutându-se soluţii şi în prezent.

În vederea diminuării şi stopării acestui flagel, precum şi de conştientizare a deţinătorilor de terenuri cu castani, în perioada 10-12 iunie 2004, s-au desfăşurat la Baia Mare lucrările simpozionului "Să salvăm castanul comestibil!", sub auspiciile Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu contribuţia factorilor locali, printre care Prefectura Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, unitatea fitosanitară, Direcţia silvică, Agenţia de protecţia mediului, Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Primele suprafeţe experimentale, efectuate prin lucrările silvoculturale cu caracter de igienă efectuate în cadrul proiectului "Să salvăm castanul comestibil!" în ocoalele silvice Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii Mărgheruşi au reliefat importanţa continuării acestor intervenţii combinate cu tratamentul biologic. Aceste experienţe se vor materializa într-o strategie locală de combatere integrată a ciupercii, care poate reprezenta un model la nivel naţional. Deoarece acest gen de probleme sunt în sarcina altui minister, respectiv Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Agenţia fitosanitară şi Direcţia silvică din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, am încercat, în limita posibilităţilor, să vă oferim toate informaţiile pe care le-am obţinut şi le-am considerat oportune.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii sau completări? Domnule deputat, poftiţi!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă,

Mulţumesc, doamna secretar de stat,

Mă bucur că la Cluj-Napoca, deocamdată, nu sunt probleme, dar vă rog să aveţi în vedere ceea ce se întâmplă la Baia Mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al PSD din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prezent aici, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Domnul deputat nu este în sală, vă rog să trimiteţi răspunsul în scris. Mulţumesc mult.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Dan Ştefan Motreanu, Grupul parlamentar al PNL. Nici dânsul nu este în sală. Domnule secretar de stat Mihai Eftimescu, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. Tot dumneavoastră prezentaţi răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea formulată era mai mult o cerere adresată ministrului justiţiei de a sprijini până la următorul termen de judecată găsirea unui extras de carte funciară, act necesar în soluţionarea unui litigiu.

Răspunsul nostru este, în esenţă, că în prezent aspectele referitoare la cadastru şi publicitate imobiliară sunt gestionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, această structură funcţionând în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din acest punct de vedere, cererea excede competenţelor administrative ale Ministerului Justiţiei.

În acelaşi timp, în cuprinsul răspunsului nostru, ne-am permis să facem referire şi la posibilitatea judiciară a reconstituirii documentelor funciare unde, în mod programativ, nu ne amestecăm, tocmai datorită unor aspecte principiale. N-am putea influenţa. Sperăm că răspunsul nostru scris detaliat vă va fi de folos, domnule deputat, în rezolvarea acestor probleme.

Nu vă ascund faptul că noi, la Ministerul Justiţiei, am primit multe semnale în sensul că bine ar fi dacă aceste evidenţe funciare şi de cadastru s-ar reîntoarce în subordinea Ministerului Justiţiei, dar este un aspect care merită dezbătut poate chiar la nivel parlamentar. Sunt multe voci care spun că bine ar fi dacă s-ar întoarce totuşi în subordinea noastră, dar aşteptăm reacţii mai vehemente ca să luăm asemenea iniţiative.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Noi am vrut să atragem atenţia că din cartea funciară lipsesc numeroase file, sunt extrase, sunt ascunse, sau ce se întâmplă şi cu asta am vrut să arătăm că ceva nu este în regulă şi trebuie luate măsuri.

Vă mulţumesc şi ne vom adresa autorităţilor care sunt competente şi în subordinea cărora au trecut aceste cărţi funciare.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al PSD. Va răspunde, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm că pentru derularea sprijinului financiar, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/200, au fost tipărite bonurile valorice în valoare de 5.446 de miliarde, până la această dată fiind distribuite în proporţie de 82,2 % pentru un număr de 2.549.343 de producători, procesul de atribuire fiind în continuare.

Până în prezent, furnizorii de input-uri au solicitat decontarea bonurilor valorice în sumă de 1.594 miliarde, din care 1.034 miliarde pentru îngrăşăminte chimice, 306 miliarde pentru pesticide, 254 pentru seminţe. A fost virată deja suma de 1.500 de miliarde de lei. Direcţiile pentru agricultură sunt cele care au obligaţia de a verifica autenticitatea bonurilor depuse şi documentaţia înaintată de furnizori pentru decontarea bonurilor.

Menţionăm că bonurile deţin elemente de siguranţă, respectiv sunt personalizate şi direcţionate către procurarea de îngrăşăminte, seminţe şi pesticide. Ele au şi inscripţia "vânzarea, respectiv cumpărarea acestui bon valoric este interzisă sub sancţiunea nulităţii". În urma reclamaţiilor producătorilor agricoli, direcţiile pentru agricultură, dezvoltare rurală judeţene şi ale municipiului Bucureşti au fost atenţionate să sesizeze organele abilitate, respectiv poliţia şi Garda Financiară atunci când se constată diferenţe de preţ la achiziţionarea de input-uri pe bonuri valorice comparativ cu cele achiziţionate pe bani.

La începutul lunii aprilie, în 6 aprilie, a avut loc la Ministerul Agriculturii o întâlnire între conducerea ministerului şi furnizorii de input-uri în vederea lămuririi unor aspecte legate de derularea ordonanţei.

De asemenea, în cadrul videoconferinţelor organizate de conducerea ministerului cu direcţiile agricole şi a municipiului Bucureşti au fost atenţionaţi directorii executivi să solicite sprijinul prefecţilor pentru derularea corectă a distribuirii bonurilor valorice şi decontarea acestora.

În vederea prevenirii unor aspecte negative a fost sesizat şi Consiliul Concurenţei pentru a interveni prin unităţile locale subordonate în judeţele unde se semnalează asemenea aspecte.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a elaborat o tematică de control privind desfăşurarea programului de decontare a input-urilor la sesizarea noastră, precum şi a prevenirii unor intenţii speculative din partea furnizorilor de input-uri.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale monitorizează derularea şi decontarea bonurilor valorice şi vreau să mai completez că am repetat intervenţiile la Ministerul Finanţelor pentru Garda Financiară, la prefecturi, pentru că dumneavoastră, pe fond, aveţi dreptate, s-au semnalat asemenea cazuri, însă nu este atributul nostru. Noi am sesizat ministerele care au instituţii de control în subordine să facă aceste verificări şi să încercăm să stopăm aceste fenomene.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi precizări suplimentare, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din păcate, acestea sunt exemple care dovedesc că subvenţionarea agriculturii pe bază de cupoane nu a fost cea mai bună soluţie aleasă, deoarece a generat şi poate va genera în continuare disfuncţionalităţi ca cele prezentate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Garda Dezsö, Grupul parlamentar al UDMR, va răspunde tot domnul secretar de stat Nicolae Flavius Lazin din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Întrebare referitoare la reorganizarea Direcţiei silvice Miercurea Ciuc.

Domnul Nicolae Flavius Lazin:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă,

Domnule deputat,

Măsura reorganizării Direcţiei silvice Miercurea Ciuc, prin desfiinţarea ocoalelor silvice Zetea, Sânmartin şi Gheorgheni, intră în vigoare de la data de 01.06.2005, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 Anexa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor, consiliul de administraţie a analizat şi a aprobat structurile organizatorice şi funcţionalitatea unităţilor din subordine.

Astfel, prin Hotărârea consiliului de administraţie nr. 4/18.04.2005 s-a aprobat şi structura organizatorică şi funcţională a Direcţiei silvice Miercurea Ciuc. În vederea creării unui cadru organizatoric optim care să asigure realizarea programului de activitate în condiţii de eficienţă, precum şi paza pădurilor din administrarea şi a celor din proprietatea persoanelor fizice, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr. 98/2003, s-a aprobat în consiliul de administraţie metodologia privind clasificarea pe grade a unităţilor şi subunităţilor din structura Regiei, care a stat la baza întocmirii organigramelor.

Ca urmare, s-a constatat că cele trei ocoale silvice nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în această metodologie.

Referitor la desfiinţarea Ocolului silvic Gheorgheni, urmare a reorganizării, facem precizarea că în ultimul an acest ocol a înregistrat o pierdere de 3.033 mii lei, adică 3 miliarde 33 de milioane. Totodată, bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit pentru 2005 nu prevede posibilităţi de redresare a acestui ocol silvic.

În urma aplicării prevederii Legii nr. 1/2000, suprafaţa de fond forestier administrată de Ocolul silvic Gheorgheni s-a diminuat an de an, în prezent fiind de 7.058 hectare, din care fond forestier proprietate publică a statului 5.833 de hectare.

În aceste condiţii, Ocolul silvic Gheorgheni nu îndeplineşte condiţiile de suprafaţă pentru ocol din zona de munte, minimum 9.000 de hectare, aşa cum s-a stabilit prin metodologia sus-menţionată.

Concedierea colectivă se va face începând cu data de 1 iunie 2005, cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute în articolul 68 şi următoarele, din Legea nr. 53 Codul Muncii. Încetarea contractelor individuale de muncă se va face în condiţiile legii şi cu respectarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, conform contractului colectiv de muncă. Urmare a reorganizării, dintre persoanele indicate în întrebarea dumneavoastră va fi disponibilizat domnul Csibi Tiberiu, contabil şef.

În ceea ce priveşte dosarele penale la care se face referire în întrebare, situaţia acestora se prezintă astfel: dosarul nr. 657/2004 are ca obiect plângerea penală formulată de Direcţia silvică Miercurea Ciuc, în cursul anului 2004 împotriva a doi foşti pădurari: Cziriák Botond şi Bartis Előd pentru lipsuri nejustificate în gestiune. Plângerea a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni având nr. de înregistrare 647/2004, iar în prezent este în faza de cercetare la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita.

Domnul inginer Mihăilă Florin nu face obiectul acestor plângeri, cum greşit susţineţi. Dosarul 243/2005 se află în cercetare la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Neamţ şi el se referă la domnul inginer Mihăilă Florin. Plângerea penală nu este depusă şi înregistrată de Direcţia silvică Miercurea Ciuc. Dosarul 73/2004 aflat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş nu este înregistrat la Direcţia silvică Miercurea Ciuc. În acest caz, s-au finalizat cercetările penale şi s-au trimis în judecată printre alţi inculpaţi domnul inginer Melles Elod. Cauza face obiectul dosarului nr. 1169/2004, aflat pe rolul Judecătoriei Gheorgheni, cu termen de judecată 25.05, iar parte civilă este Primăria comunei Lăzarea. Domnul inginer Melles a ocupat funcţia de şef de ocol până la data de 16.01.2004 când, prin decizia Direcţiei silvice Miercurea Ciuc nr. 5/2005, i-a încetat delegarea, fiind trecut în funcţia de inginer în cadrul Ocolului silvic Gheorgheni.

Dosarul 74/2004 se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş, nefiind înregistrat la Direcţia silvică Miercurea Ciuc. Cercetările s-au efectuat urmare unor repetate sesizări şi intervenţii ale dumneavoastră. Până la soluţionarea definitivă a dosarelor susmenţionate funcţionează prezumţia de nevinovăţie.

Referitor la aplicarea suspendării din funcţie a salariaţilor care sunt prevăzuţi în întrebare, facem precizarea că în speţă nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 48 alin. 2 lit. e din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59, aprobată prin Legea nr. 427 şi art. 52 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53, Codul Muncii. Potrivit dispoziţiilor legale susmenţionate, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Direcţia silvică Miercurea Ciuc va analiza situaţia persoanelor care sunt cercetate în dosarele susmenţionate şi va lua măsurile legale, având în vedere dispoziţiile prezentate şi contractul colectiv de muncă, art. 50.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, vă rog.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Am ascultat cu stupoare acest răspuns. Adică se susţine un mafiot în structuri silvice, iar cei nevinovaţi şi neimplicaţi în hoţii sunt eliberaţi din funcţii. Aşa ceva n-am conceput.

În anul 1998, când s-a înfiinţat Comisia pentru cercetarea situaţiei economiei forestiere din România, am reuşit să dovedim că statul era prejudiciat cu 6 miliarde de dolari şi toţi au rămas liberi, toţi au primit neînceperea urmăririi penale. Aici s-au dovedit foarte clar infracţiunile. Nu ştiu de unde îşi ia domnul secretar de stat informaţiile, dar în dosarul 647/2004 nu este implicat numai, în special şeful de ocol Mihăilă Florin care este şi va fi menţinut în funcţie. Domnul Mihăilă Florin este implicat şi în Dosarul 243/2005 pentru neglijenţă în serviciu, pentru prejudiciu adus fondului forestier naţional. Acum, după desfiinţarea ocolului, a fost numit coordonator între districtele 3 şi 4 din cadrul fostului Ocol de stat Gheorgheni pentru a se menţine în continuare. Postul de coordonator a fost inexistent până la numirea domnului Mihăilă.

Domnul inginer Melles Elod are trei dosare penale şi unul este chiar la judecătorie, dosarul 73/2004.

Bineînţeles că procuratura şi justiţia nu şi-a făcut datoria datorită intervenţiilor mele, ci şi-a făcut datoria datorită controalelor efectuate de organele de control, Autoritatea Naţională de Control, care s-a dovedit o mafie imensă în România. O mafie imensă prin care s-au distrus pădurile de pe munţi întregi. Şi este pe rol. Şi degeaba se spune că nu se ştie, nimeni nu ştie ce se întâmplă acolo, în cadrul direcţiei silvice. Este un abuz în serviciu, contra intereselor publice, evaziune fiscală, deturnare de fonduri, fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals.

Şi pentru acest om s-a înfiinţat un post de coordonator între Districtele 1 şi 2 din cadrul fostului ocol de stat Gheorgheni. Pentru domnul subinginer Győrfi Dines, care este implicat în două dosare penale, nr. 74/2004 şi nr. 243/2005 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice private, instigare la fals intelectual, fals intelectual, uz de fals, neglijenţă în serviciu, şi pentru acest domn s-a creat un post de coordonator între cele două noi posturi înfiinţate mai sus, adică se desfiinţează un ocol şi se înfiinţează două posturi.

Este ceva de neînţeles. Cum explicaţi că specialiştii din subordinea acestui minister, din structurile Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru aceşti oameni se înfiinţează noi posturi şi singurul om care nu este implicat, acest om care nu are dosar penal, acest om este concediat.

În ceea ce priveşte principiul autofinanţării, la ceea ce se face referire, cu aceste pagube de nu ştiu câte miliarde, eu cred că aceste date sunt corecte, singura dată... aici nu credeţi că s-a ajuns la menţinerea, în realitate, a ocolului, numai pentru a susţine pe unii mafioţi, adică nu pot să-mi explic acest joc murdar, această susţinere a corupţiei, susţinere oficială.

De ce nu s-au respectat criteriile Codului Muncii, a contractului colectiv de muncă privind concedierile salariaţilor, vechimea şi nivelul de pregătire a angajaţilor. De ce nu s-a avut în vedere în acest sens Statutul personalului silvic? Se vorbeşte de prezumţia de nevinovăţie, dar dacă a început urmărirea penală şi a ajuns la judecătorie, bine, se tergiversează aceste cazuri, dar oamenii sunt în faţa judecăţii şi atunci...? Bine, aceşti oameni sunt menţinuţi în posturi, iar cei care nu sunt implicaţi în hoţii sunt concediaţi. Până când vor fi menţinuţi aceşti mafioţi în posturi? Eu n-am primit răspunsul pe care l-am cerut şi vă rog să reveniţi cu un răspuns normal.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi precizări, domnule secretar de stat, sau reveniţi cu răspunsul la întrebarea domnului deputat în şedinţa următoare?

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să-l asigur pe domnul deputat că ministerul din conducerea căruia fac parte nu tolerează mafiotismul şi asemenea acţiuni cum dumneavoastră aţi afirmat. Dacă există informaţii pe care poate că nu le deţinem sau care au fost insuficient analizate poate, şi documentarea noastră trebuie completată, noi suntem dispuşi s-o facem, domnule deputat, şi vă rugăm, chiar dacă şi dumneavoastră aveţi informaţii suplimentare care ne pot să ne ajute la elucidarea acestui caz, să ni le furnizaţi în continuare şi să putem să facem verificările necesare.

Aş dori însă să precizez că Constituţia, legislaţia noastră nu ne permit nici un fel de imixtiune în cazul în care e vorba de nişte procese pe rolul instanţelor. Deci, în limita tuturor posibilităţilor legale, suntem dispuşi să continuăm să colaborăm pentru a elucida această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, nu vă mai pot da cuvântul, conform regulamentului. Dar domnul secretar de stat s-a angajat că revine cu răspuns la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat.

Urmează răspunsuri la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu, pe lângă cele trei care au fost, mai aveţi două răspunsuri din partea Ministrului Agriculturii şi două răspunsuri din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Pentru toate aşteptaţi răspuns de la microfon? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamna preşedintă,

Pentru domnul secretar de stat Lazin, ne-am înţeles prin semne, atâta e rugămintea, să ne sprijine când va veni proiectul de hotărâre pentru satul Dealul Negru, iar dacă la problema încasărilor are ceva în plus faţă de răspunsul de anul trecut. Nu. Bine.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Şi atunci, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, primiţi două răspunsuri.

Domnule secretar de stat Eugen Ţapu Nazare, vă rog, aveţi cuvântul la prima întrebare, referitoare la situaţia exportatorilor români.

Domnul Eugen Ţapu Nazare (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului.):

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind protejarea exportatorilor din industrie în cazul aprecierii leului faţă de monedele internaţionale, dorim să vă facem următoarele precizări.

Guvernul României acţionează pentru susţinerea producătorilor şi exportatorilor români prin măsuri de politică fiscală şi prin măsuri bugetare de susţinere şi promovare a exportului, cum ar fi: reducerea cotei de impozit pe profit de la 25 la 16%, punerea la dispoziţia firmelor româneşti a unor cereri de ofertă pentru produse cu valoare adăugată ridicată, utilizarea cu eficienţă sporită a resurselor bugetare alocate în anul 2005 pentru susţinerea exportului. Aici este vorba de 4350 de miliarde de lei, elaborarea unei strategii naţionale de export în sistem de parteneriat public-privat, care facilitează consultările între reprezentanţii instituţiilor guvernamentale şi cei ai sectorului privat, pentru identificarea soluţiilor la problemele care influenţează activitatea de export şi aplicarea acestora în concordanţă cu regulile internaţionale în domeniu.

Dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României, întâlniri care au avut loc atât la sediul Ministerului Economiei şi Comerţului, cât şi la Guvernul României.

În urma întâlnirilor şi discuţiilor care au avut loc, au rezultat următoarele concluzii: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Naţională intervenind numai în cazuri cu totul speciale. În perioada următoare, se apreciază că valoarea leului va fi determinată în mod efectiv de cererea şi oferta de pe piaţă.

Măsurile de politică monetară şi valutară formulate şi aplicate de Banca Naţională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcţionare a mecanismelor pieţei libere. O intervenţie din partea Guvernului de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor şi cursurilor de schimb, ar genera incoerenţa şi persistenţa efectelor temporare negative, resimţite în prezent de către diverse categorii de agenţi economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit constituirea unui grup tehnic de lucru format din reprezentanţi ai Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Comerţului, Băncii Naţionale a României, EXIMBANK, precum şi ai patronatelor şi Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR, Asociaţia română a băncilor şi firmelor de consultanţă în domeniul economico-financiar în vederea identificării şi prezentării de măsuri de soluţionarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri. Membrii grupului tehnic de lucru s-au întâlnit până acum de trei ori, au elaborat şi au depus la Guvern o serie de măsuri pentru sprijinirea exportatorilor pe diferite căi, prin implementarea mecanismelor de piaţă similare în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, Guvernul a hotărât o recapitalizare a EXIMBANK.

În legătură cu evoluţia preţurilor la energia electrică, vă informăm că acestea se stabilesc de către ANRE pe baza următoarelor criterii: preţurile reglementate trebuie să acopere toate cheltuielile ocazionate de producţia şi transportul energiei electrice până la consumator. În eforturile ei de a se alinia directivelor Uniunii Europene în domeniul energetic, România respectă metodologia de lucru impusă de Consiliul de reglementare energetică al Uniunii Europene şi angajamentele asumate de Guvernul României în relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

Conform prevederilor Directivei Uniunii Europene nr.54/2003, piaţa europeană a resurselor energetice se va liberaliza treptat, astfel încât începând cu 01.07. să fie complet liberă, toţi consumatorii, inclusiv consumatorii casnici, să devină eligibili.

Precizăm că preţurile medii la energia electrică stabilite de către ANRE sunt inferioare celor practicate în majoritatea ţărilor europene, ceea ce reprezintă încă un avantaj comparativ pentru sectorul industrial.

Exportatorii din industrie care produc utilaje complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, şi nu numai, pot beneficia şi de facilităţile oferite de EXIMBANK, Banca de export-import a României, prin instrumente financiar-bancare cum ar fi: credite de export, bonificaţia de dobândă, aici este vorba de recuperarea a până la 50% din dobânzile plătite de exportator pentru creditele în lei utilizate pentru producţia de export, poliţe de asigurare, scrisori de garanţie etc.

Trebuie să menţionăm că EXIMBANK va fi capitalizată, dispunând de fondurile necesare susţinerii exportatorilor în condiţii avantajoase pentru aceştia.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica la termen orice alt răspuns care va fi solicitat de dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru precizări. Vă rog!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea era cum are de gând să sprijine ministerul exportatorii, în condiţiile în care a scăzut mult cursul de schimb valutar. Şi o a doua rugăminte, de data asta, să încercaţi să-i sprijiniţi fiindcă sunt mari probleme şi se confruntă cu probleme datorită diferenţei pe care au negociat-o la începutul anului şi acum a scăzut valoarea euro.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, să permiteţi să vi se prezinte răspunsul la ultima întrebare în scris, ora fiind 19,30, şi începem celălalt tronson de prezentarea interpelărilor.