Parliamentary debates

(După pauză, şedinţa de răspunsuri la interpelările adresate de către deputaţi membrilor Guvernului a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Pentru interpelarea domnului Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD, răspunde din partea Ministerului Economiei şi Comerţului domnul secretar de stat Eugen Ţapu Nazare.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Ţapu Nazare (secretar de stat, M.E.C):

Da. Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind situaţia din comuna Berbeşti, Judeţul Vâlcea, vă comunicăm:

1. Imobilele în care funcţionează Şcoala profesională şi atelierele aferente acesteia s-au realizat din surse proprii ale societăţii naţionale a lignitului Oltenia cu destinaţia de centru de perfecţionare şi instruire a personalului minier. Prin restrângerea activităţii şi, implicit, reducerea numărului de personal, aceste imobile au devenit disponibile, iar SNL Oltenia, în baza solicitării Consiliului judeţean Vâlcea, prin adresa nr.6729 din 3.09.2004 şi prin hotărârea Adunării generale a acţionarilor nr.7/6.10.2004, a aprobat transferul cu titlu gratuit al şcolii profesionale din oraşul Berbeşti, în patrimoniul privat al oraşului Berbeşti, respectiv al sistemului de alimentare cu apă din comuna Copăceni în patrimoniul acestei comune. Acest acord a fost transmis către consiliul judeţean Vâlcea cu adresa nr. 6585 din 29.10.2004 în vederea iniţierii de către acesta a unui proiect de hotărâre de guvern prin care să se poată realiza transferul cu titlul gratuit al imobilului.
2. Privitor la transferul puţurilor de apă în patrimoniul public al localităţii Berbeşti, vă informăm că până în momentul actual, comunitatea locală nu a solicitat acest transfer, dar facem precizarea că aceste puţuri sunt disponibile, întrucât pentru alimentarea cu apă a exploatării miniere a cărbunelui Berbeşti, s-a realizat un foraj în incinta acestuia prin care se asigură apa necesară consumului propriu al exploatării miniere. În condiţiile în care se va solicita acest transfer, acesta se va supune analizei şi aprobării Adunării generale a acţionarilor, în vederea promovării actului normativ cu ajutorul căruia să se reglementeze transferul.
3. Referitor la reabilitarea terenurilor care au revenit proprietarilor, conform legii, exploatarea minieră a cărbunelui Berbeşti foloseşte terenuri care sunt date în administrare, pe bază de decret înainte de 1989 şi terenul cumpărat de la proprietari.

În urma eliberării de sarcini tehnologice, exploatarea minieră a redat terenurile la primăriile locale, după efectuarea lucrărilor de refacere a potenţialului productiv avut înainte de exploatare.

Refacerea potenţialului agricol al terenurilor eliberate de sarcini tehnologice s-a făcut de către E.M.C. Berbeşti în baza unor documentaţii şi proiecte de execuţie, elaborate de organele specializate în acest sens. Terenurile acestea au fost predate la consiliile locale, pe baza unei recepţii efectuate de comisiile ce aveau în componenţă reprezentanţi de la E.M.C. Berbeşti, primării, organe agricole judeţene, cadastru.

După predarea acestor terenuri, ele au fost trecute în proprietatea foştilor proprietari care le pot cultiva conform cerinţelor proprii. Eventualele lucrări de ameliorare, ulterioare predării acestor terenuri, nu mai trebuie suportate de către exploatarea minieră. Sperând că informaţiile furnizate vă aduc lămuririle necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns la orice altă solicitare a dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Eu am formulat trei întrebări, la toate am primit răspuns dat de dumneavoastră astăzi, dar vreau să spun că la interpelarea mea legat de transferul celor două obiective din Berbeşti, respectiv Şcoala profesională, construcţiile şi puţurile cu apă, s-a iniţiat hotărâre de guvern din 2004, din luna octombrie, la care nici până la această dată nu s-a primit răspuns. Deci s-a iniţiat de către consiliul judeţean şi de prefectura Vâlcea asemenea iniţiativă pentru hotărârea de guvern, dar urmează să o refacă din nou, dacă este cazul şi o să-l rog pe domnul preşedinte Buşe să vină cu o nouă propunere în acest sens.

La a doua problemă legată de modul în care s-a lucrat pentru a reda în circuitul agricol terenurile din zona Berbeşti, eu am spus că lucrările s-au făcut de proastă calitate şi tot terenul a început să fugă din nou, de aceea am rugat pe cei în drept să facem o comisie şi să revizuim încă o dată modul în care s-au cheltuit banii publici pe această redare din zona Berbeşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Precizări, domnule secretar de stat? Nu.

Continuăm cu răspunsul domnului deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat din partea Ministerului Economiei şi Comerţului. Domnul secretar de stat Eugen Ţapu Nazare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Ţapu nazare:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

O secundă, domnule secretar de stat. Domnul deputat nu este în sală? Atunci, vă rog frumos să transmiteţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Continuăm cu răspunsurile din partea Ministerului Justiţiei. Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare este în sală. Răspunde doamna secretar de stat Cristina Manda.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Da, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat, la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.263B/2005, adresată ministrului justiţiei, referitoare la modul de aplicare a Legii nr.156/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 2/2002 privind expertizele tehnice, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art.11 alin.3 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, listele experţilor tehnici judiciari, întocmite pe specialităţi şi judeţe, în funcţie de domiciliu au fost publicate anual în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, în cursul lunilor iunie şi iulie. Un exemplu, în anul 2004, listele respective au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr.2284, 2285 din iulie 2004, partea a IV-a, iar pentru anul acesta au fost demarate procedurile de publicare.

Potrivit dispoziţiilor acestui act normativ, listele experţilor tehnici în raport de domiciliul acestora, sunt comunicate şi birourilor locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor, unde pot fi consultate de către cei interesaţi.

Reactualizarea listelor experţilor tehnici se face anual în cursul primului trimestru o dată cu vizarea legitimaţiilor, cât şi în mod continuu pe baza comunicărilor primite de la birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor.

Precizăm că o dată cu apariţia Ordonanţei Guvernului nr. 2/2002, evidenţa activităţii de expertiză tehnică, experţi tehnici în ordine alfabetică pe specialităţi, numărul de recomandări, numiri, cu numerele de dosar şi instanţele aferente, termenul de depunere a rapoartelor de expertiză, numărul de lucrări avute în lucru etc. se realizează pe baza unui program pus la dispoziţie de Ministerul Justiţiei prin compartimentele de specialitate şi rulat pe calculatoarele birourilor locale pentru expertize tehnice, judiciare şi contabile din cadrul tribunalelor, care sunt legate în reţea cu serverul Ministerului Justiţiei.

În perioada imediat următoare, listele actualizate ale experţilor tehnici judiciari pe specialităţi şi pe judeţe vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.

În baza datelor statistice, primite de la birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor, Ministerul Justiţiei a organizat examene pentru atribuirea calităţii de expert unde s-a constatat că numărul experţilor tehnici din evidenţă este insuficient faţă de numărul expertizelor de specialitate dispuse.

Astfel, în anul 2001, s-a organizat examen pentru atribuirea calităţii de expert judiciar în specialitatea evaluări bunuri mobile, iar în cursul anilor 2002, 2003 şi 2004, s-au organizat concursuri pentru specializarea topografie, geodezie, cadastru, pentru această specializare, de altfel, urmând a se organiza un nou examen în cursul semestrului al II-lea din acest an.

Ministerul Justiţiei, prin exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, este preocupat în mod permanent de modul în care se desfăşoară activitatea de expertiză tehnică judiciară, dispunând măsurile necesare pentru celeritatea actului de justiţie.

Cu toată consideraţiunea, ministrul justiţiei.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii? Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat, pentru explicaţiile pe care mi le-aţi dat şi toate ar fi fost perfecte dacă ar fi fost exact aşa cum le-aţi precizat dumneavoastră.

aici mai sunt carenţe şi anume faptul că acele legitimaţii la care dumneavoastră faceţi referire că se vizează anual, eu nu cred că se vizează anual, pentru că ştiu că pe listele acestea apar persoane care sunt decedate.

Iertaţi-mă, ori se aduce legitimaţia unei persoane decedate, ori dacă nu, în acest caz înseamnă că este un fals sau se încearcă în clipa de faţă de la acest microfon să se spună altceva decât este în realitate. Nu spun că acest lucru poate să fie la modul general. Dumneavoastră, doamnă secretar de stat, v-aţi referit la un caz şi anume în domeniul cadastrului, aşa am reţinut, deci al îmbunătăţirilor funciare. Dar, sunt atâtea şi atâtea specialităţi care ar trebui să apară în partea a IV-a a Monitoarelor Oficiale la care vă referiţi şi care nu au apărut de ani de zile.

Şi am să vă dau un exemplu concret, pentru că nu vreau să umblu cu vorbe, vă rog să verificaţi dumneavoastră, ca să vedeţi dacă am sau nu am dreptate, în chimie. Şi cu asta am spus tot. Nu am spus nici organică, nici anorganică, aveţi latitudinea să le căutaţi şi într-un caz şi în celălalt şi să vedeţi că, de fapt, acolo lasă total de dorit. De acolo a şi pornit cazul la care m-am referit atunci când v-am pus această întrebare, pentru că am fost siderat când am văzut că tribunalul din Alba, la un moment dat, nu găsea expert sau expert corespunzător pentru ca să poată să lămurească o cauză. Asta este toată problema. Eu sunt convins că prin modul prin care dumneavoastră aţi prezentat în clipa de faţă situaţia respectivă, că pe viitor, aşa cum Ministerul Justiţiei, în clipa de faţă, văd că face nişte paşi într-o anumită direcţie, care e, să spunem aşa, pe calea europeană, pe calea cea bună, eu sunt convins că de acum încolo, probabil că veţi turna apă curată într-un pahar pe care veţi avea grijă să-l spălaţi înainte şi, în felul acesta, să avem şi răspunsurile corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, aveţi precizări sau trecem la următorul răspuns. Precizări? E-n regulă! Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Cristina Manda:

Dacă-mi îngăduiţi, domnule deputat, în anumite privinţe sunt absolut de acord cu dumneavoastră, sunt pentru o perioadă în Ministerul Justiţiei, sunt avocat practician ca bază, şi într-adevăr, de-a lungul timpului, ne-am confruntat cu această problematică, întârzierea nejustificată a cauzelor datorită faptului că nu peste tot aceste liste, într-adevăr, sunt actualizate.

Iată de ce ne străduim acum să le punem chiar pe site. Însă, aş mai vrea o mică precizare, pe cazul concret pe care dumneavoastră l-aţi ridicat, şi anume, specialist în chimie; pot să vă spun că sunt mai multe tipuri de specialişti la care nu găsim experţi, şi atunci suntem nevoiţi să apelăm, de regulă, la profesori din facultăţi. Problema este că nu-i putem obliga pe specialişti să dea acest concurs şi să devină expert autorizat de Ministerul Justiţiei. Asta este singura chestiune, un concurs liber, omul dacă doreşte se înscrie la el, dacă nu, nu. Nu este singurul domeniu unde, din păcate, suntem...nu e atractiv, probabil, suntem descoperiţi, sau oamenii sunt mult prea ocupaţi pentru a mai dobândi şi această calitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, şi rămâneţi în continuare la microfon, pentru răspunsul oferit domnului deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M.

Doamna Maria Cristina Manda:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.264 A/2005, şi adresată ministrului justiţiei, referitoare la dosarul nesoluţionat privind crima cu autor necunoscut din iunie 2004, petrecută în Ţinutul Almeria, Spania, vă facem cunoscut următoarele: am transmis această interpelare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a ne comunica stadiul cercetărilor în cazul morţii cetăţeanului Lente Nicolae, decedat la data de 2 iunie 2004, în Almeria, Spania.

Din informaţiile primite, a rezultat că în cauză s-a format dosarul nr.293/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în care a fost dispusă efectuarea unei autopsii a cadavrului transportat în România.

Potrivit raportului întocmit în cauză, moartea este una violentă, datorită unei insuficienţe respiratorii acute consecutive unei asfixii mecanice prin înec. De asemenea, au fost decelate mai multe leziuni cu caracter vital care s-ar fi putut produce prin lovire cu un corp dur.

Faţă de concluziile medico-legale, Parchetul a solicitat relaţii autorităţilor judiciare spaniole cu privire la cercetările efectuate de către acestea în cazul de faţă, însă, din păcate, până în prezent, aceste date care sunt necesare desfăşurării în continuare a cercetărilor în cauză nu au fost primite din partea autorităţilor spaniole.

Şi, acum, dacă o să-mi îngăduiţi, dincolo de textul scris şi prezentat deja, am să mai arăt nişte elemente, şi anume că printr-o cerere de comisie rogatorie internaţională în materie penală, autorităţilor judiciare române au solicitat autorităţilor spaniole informaţii asupra existenţei sau inexistenţei unui dosar penal având ca obiect moartea violentă a cetăţeanului român, Leonte Nicolae, urmând ca în funcţie de răspunsul autorităţilor spaniole, acestea fie să remită informaţii cu privire la stadiul procedurii, fie să transmită autorităţilor române raportul de constatare medico-legală întocmit în Almeria, precum şi orice alte documente pe care autorităţile spaniole le deţin cu privire la acest caz.

Cererea de comisie rogatorie internaţională în materie penală formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 17 ianuarie 2005 a fost transmisă autorităţilor spaniole de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar ulterior, respectiv la data de 7 februarie 2005 şi 3 iunie 2005, autoritatea centrală română a revenit, urmare a netransmiterii de către autorităţile spaniole a răspunsului la cererea de asistenţă sus-menţionată.

De asemenea, procurorul şef al Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Angela Nicolae, punct de contact "eurojus", a luat legătura telefonic cu omologii spanioli, urmând totodată ca punctul de contact la reţeaua judiciară europeană în materie penală, domnul director Florin Răzvan Radu, să-l interpeleze pe omologul spaniol în cadrul reuniunii reţelei, care va avea loc în perioada 8-10 iunie 2005.

Pentru a se asigura tragerea la răspundere penală a celui care a săvârşit infracţiunea de omor, este important să existe o constatare completă a faptelor, astfel cum au fost ele săvârşite pe teritoriul Regatului Spaniei, activitate care incumbă în primul rând autorităţilor spaniole.

Potrivit cadrului convenţional aplicabil în relaţia dintre cele două state, există posibilitatea formulării unor ipoteze care au în vedere diferite forme de cooperare între cele două state, astfel încât cel care a săvârşit infracţiunea de omor să fie tras la răspundere penală.

Prin urmare, în cazul în care autorităţile judiciare române, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de către autorităţile spaniole, vor dispune începerea urmăririi penale împotriva autorului faptei care a avut ca rezultat moartea violentă a cetăţeanului român Leonte Nicolae, iar Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în calitate de instanţă română competentă, va dispune, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, arestarea provizorie în lipsă a inculpatului, acesta va putea solicita extrădarea cetăţeanului român inculpat, în vederea urmăririi penale şi judecării în conformitate cu prevederile Convenţiei europene de extrădare de la Paris din 13 decembrie 1997.

Ce aş mai vrea să adaug este faptul că, dintr-un anumit punct de vedere cu două state cooperarea este mult îngreunată, răspund destul de greu solicitărilor noastre.

Unul dintre state este Spania, celălalt Italia. De regulă, răspunsurile, chiar şi în aceste cazuri dramatice, nu ne sosesc mai devreme de şase luni.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna secretar de stat,

Apreciez munca depusă de dumneavoastră, acelaşi lucru îl aşteptam să se întâmple şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie unde mai devreme de a mă adresa dumneavoastră am depus dosarul şi datorită probelor care s-au făcut la deshumare, la Bistriţa, medicul legist român a constatat şi a făcut raportul de expertiză, pentru că cel venit din Spania era total altfel. Acolo se specifica doar că o cauză poate fi asfixia prin înec, iar de loviturile care s-au putut lua şi de probele care au fost recoltate la Bistriţa, nu se amintea nimic acolo.

Desigur, că eu am cerut şi am făcut o adresă şi ambasadorului român de la Madrid şi am rugat şi dânsul să intervină pe lângă autorităţile de drept, pentru că este în interesul nostru să găsim criminalul, el se ştie cine este de fapt, este tot un cetăţean român, stă fără acte legale în Spania şi el va trebui extrădat şi adus aici şi tras la răspundere.

Vă mulţumesc pentru ceea ce aţi făcut.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul secretar de stat Ioan Onisei a depus în scris răspunsul la interpelarea domnului deputat Cosmin Vasile Nicula, Grupul parlamentar al P.S.D. şi, de asemenea, domnului deputat Mircia Giurgiu.

Din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, răspuns la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor în data de 17.04.2005, cu nr.254 B/2005, vă comunicăm următoarele: acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 9.04.2003 şi ratificat prin Legea 58/24.03.2004, prevede cooperarea şi ajutorul reciproc în cadrul producerii unor dezastre.

În acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor din România a primit drept sprijin împrumutarea a 16 motopompe de mare capacitate de aspiraţie a apei, însoţite de întreaga infrastructură necesară funcţionării lor autonome şi eficiente, cu dotările aferente, inclusiv rezervoare de combustibil, atelier mobil care să asigure asistenţa tehnică şi ţevi pentru realizarea sorbului şi evacuarea apei.

De asemenea, punerea în funcţiune şi exploatare a acestor utilaje s-a făcut de către o echipă specializată şi cu experienţă de necontestat în situaţii asemănătoare, această echipă participând la inundaţiile din Cehia şi din Polonia, unde intervenţia acestora a fost eficientă.

Staţiile de pompare mobilă aduse din Ungaria au o capacitate de aspirare mare, fiind însoţite de toate utilităţile care să le facă exploatabile în condiţiile existente în zonele în care funcţionează, în sud-vestul ţării.

Motopompele existente pe piaţa românească sau cele produse de agenţi economici autohtoni nu beneficiază de instalaţii auxiliare complete. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor din România nu a primit oficial nici o ofertă din partea S.C. Aversa SA, aceasta fiind transmisă Secretariatului general al Guvernului după ce se luase deja decizia cooperării cu partea ungară.

În urma demersurilor întreprinse, s-a intrat în posesia unei copii după această ofertă, constatându-se, din analiza acesteia, că nu cuprindea o serie de elemente tehnice referitoare la debitele de aspiraţie şi respectiv de refulare ale pompelor şi nici instalaţiile auxiliare necesare funcţionării în bune condiţii a acestora.

Menţionez că împrumutul motopompelor din Ungaria a fost soluţia cea mai sigură şi perfect viabilă la momentul luării acestei decizii. În prezent, în judeţul Timiş funcţionează în zona Otelec 16 pompe de provenienţă maghiară, în zona Grăniceri - Cruceni 14 pompe de provenienţă germană, 4 pompe Aversa, 2 tractoare cu pompe Aversa ataşate, la breşa Crai Nou, o pompă Aversa, iar la staţiile Cruceni 1 şi 2 funcţionează 5 electropompe şi 2 pompe aparţinând Administraţiei naţionale a îmbunătăţirilor funciare.

Fac precizarea că pompele de la Aversa au putut fi utilizate numai după ce s-au cumpărat utilajele aferente necesare acestora.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru detalierea şi prezentarea făcută. În interpelarea pe care o aveam adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, mă legam de faptul că a trebuit să treacă o perioadă destul de mare până când s-a pus în practică acordul pe care-l avem cu autorităţile ungare şi, de asemenea, mi se pare normal că trebuia... din câte ştiu eu, adresa pe care Aversa a pus-o la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului, Secretariatul General, chiar dacă pompele româneşti prezentau anumite deficienţe, prin colaborarea bună între Ministerul Mediului şi Secretariatul General, cred că perioada de deversare a apelor era mult mai mare.

De aceea, din punctul meu de vedere, colaborarea nu este foarte eficientă între Secretariatul General, care trebuia să fie primul implicat în această problemă şi, din informaţiile pe care le am eu, nici până la această dată, directorul general al Apelor Române, domnul Aurel Pană, nu a ajuns în zona sinistrată.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat. Aveţi precizări, da? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia Ana Varga:

Vreau să fac precizarea că acele pompe din Ungaria nu a fost posibil să fie montate pentru că în data de 3 a lunii mai a venit o comisie care a evaluat la faţa locului dacă pot fi montate pompele sau nu. Deci, mai devreme decât au fost montate aceste pompe, nu a fost posibil.

În ceea ce priveşte colaborarea dintre Ministerul Mediului şi Secretariatul General al Guvernului, pot să vă asigur că aceasta este foarte bună. Din momentul în care dânşii au primit această ofertă, ne-au transmis-o nouă, şi noi am luat legătura cu Aversa care, aşa cum v-am precizat şi la finele răspunsului, pompele de la Aversa au fost montate în zona Otelec şi în zona Cruceni şi sunt în funcţiune, dar repet, au trebuit achiziţionate de către consiliul local de acolo furtunele necesare aspiraţiei şi refulării, pentru că dânşii ne-au furnizat strict pompele, pe când partea maghiară ne-a furnizat tot echipamentul necesar.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi vă rog să rămâneţi la microfon pentru răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Doamna Lucia Ana Varga:

În mare parte, răspunsul este similar. Vreau să fac doar precizarea - domnul deputat a întrebat despre costurile aducerii pompelor din Ungaria - vreau să spun că pentru aceste echipamente au fost aplicate formalităţile vamale simplificate, permise de prevederile legale în vigoare referitoare la scutirea de plata taxelor vamale, a impozitelor, a accizelor şi a celorlalte impuneri financiare pentru import-export, statul român a asigurat combustibilul necesar funcţionării agregatelor de pompare şi cazarea personalului.

Aceasta au fost costurile... dacă doriţi, dau curs întregii documentaţii.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Toate ar fi bune şi frumoase, însă întâmplător eu am jucat la două capete, adică am pus aceeaşi întrebare şi la Aversa. Şi, faţă de răspunsul pe care l-aţi dat domnului deputat Iordache, eu vă pot spune că am primit aici faptul că ei au făcut deja ofertă şi vă pot prezenta în copie adresa Aversei către Autoritatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, către Consiliul judeţean Timiş, şi respectiv către Secretariatul General al Guvernului.

Deci, au făcut oferte Aversa la momentul respectiv, la data de 29 aprilie. Acesta este momentul în care Aversa se oferă ea ca să vă livreze aceste pompe.

Pe de altă parte, din fişele tehnice ale acestor materiale pe care ei le prezintă, se vede că prezintă că au în stoc o serie întreagă de pompe care ar corespunde situaţiei din teren, nu toate la nivelul metrilor cubi pe care îl asigură pompele maghiare, dar în orice caz care ar corespunde situaţiei din teren.

Pe de altă parte, în adresa însoţitoare, domnul director general de la Aversa, Gheorghe Matei, îmi aduce la cunoştinţă că Aversa a pus la dispoziţie 6 electropompe şi 2 pompe antrenate de priza tractorului, deja în perioada 13-20 mai, în zona Cruceni, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, încă 2 în perioada de până la 25 mai, şi încă 2 mai sunt încă în execuţie sau posibil de a le livra.

Pe de altă parte, Aversa declară că în acest caz: "Dimpotrivă vă informăm că Societatea Aversa nu a solicitat şi nu va solicita nimănui plăţi pentru cheltuielile pe care le suportă, transport de utilaje, de personal, cazare, diurnă etc., acţiunea întreprinsă în locaţia Cruceni fiind considerată în totalitate un ajutor umanitar până la finalizarea ei."

Deci, eu cred, şi cu asta doresc să închei, că din partea Aversei, pe lângă faptul că au predispoziţie ca să mai proiecteze şi pe viitor să se pregătească la orice capacitate, pentru că şi asta se poate vedea din răspunsul pe care-l dau şi pe care nu l-am mai citit, eu cred că aici au apărut o serie întreagă de, hai să le spunem, neconcordanţe. Adică, undeva Aversa ar putea să fie solicitată, e fabrică de renume, este fabrică de care ne-am mândrit până acum şi cred că ne vom putea mândri şi în viitor, în măsura în care îi vom da de lucru. Şi e bine. Acum, în clipa de faţă, de fapt nu trebuie să vă învăţ eu, dar cred că şi dumneavoastră ştiţi acest lucru, avem două situaţii pe care vom merge probabil în viitor, pentru că nu se ştie cum se pot opri baierele cerului şi să nu mai plouă. Ori facem diguri, ori avem pompe suficiente la dispoziţie pentru ca în nici într-o clipă să nu stagneze apa atâta cât a stagnat în acest an, şi în felul acesta să nu fie rezolvată problema acestor inundaţii care s-au creat.

Cred că din acest punct de vedere, ministerul pe care-l reprezentaţi a rămas în clipa de faţă un repetent, că repetent nu se rămâne la o singură materie, dar undeva aţi luat o notă slabă, nu din partea mea, din păcate, că dacă ar fi fost din partea mea ar fi fost simplu, dar e vorba de acele familii amărâte care nu au hoteluri în care să fie cazate.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat, aveţi precizări de făcut. Poftiţi.

Doamna Lucia Ana Varga:

Aşa cum a precizat şi domnul deputat, într-adevăr, Ministerul Mediului trebuia să aibă în dotare acele pompe şi este primul lucru pe care îl reproşăm fostului minister al mediului, că nu s-a îngrijit să aibă acele pompe în dotare. Noi am acţionat în situaţie de criză, am acţionat conform protocoalelor şi acordurilor pe care le aveam şi, aşa cum mi-am exprimat părerea şi în conferinţele de presă, am solicitat sprijin şi acord la toată lumea care a fost dornică să ni-l dea. Dovadă că la această oră pompele de la Aversa sunt în funcţiune.

Repet, noi în acest moment avem într-adevăr marele dezavantaj de a nu avea în dotare pompe, bineînţeles că vom corecta această situaţie, dar noi în momentul de faţă am acţionat conform acordurilor pe care le aveam.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al P.S.D. Nu este în sală.

Domnule secretar de stat Ion Andreica, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Răspuns în scris transmis şi domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnul deputat Victor Sanda, Grupul parlamentar al P.S.D. Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi, de asemenea, răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Este în sală. Da.

Poftiţi, domnule secretar de stat Ioan Andreica. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Doamna preşedinte,

Domnule deputat Ioan Ţundrea,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, vă comunicăm următoarele: deşi interpelarea nu cuprinde date de identificarea drumurilor la care se face referire, din datele furnizate de primăria municipiului Reşiţa rezultă că alunecările de teren s-au produs pe sectorul de drum judeţean DJ 581 km 1 + 770, respectiv km 2775 Reşiţa-Oraviţa, în intravilanul municipiului Reşiţa.

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia Drumurilor Publice şi Private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor.

În conformitate cu acelaşi act normativ, drumurile publice sunt clasificate din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial în: drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local. Această clasificare constituie criteriul determinant pentru exercitarea dreptului de administrare a acestora.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este organul administraţiei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naţionale, realizarea principalelor activităţi de interes public pentru administrarea acestor categorii de drumuri desfăşurându-se prin intermediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu are bază legală pentru executarea lucrărilor de reparaţii a drumului judeţean DJ 581 km 1 +770 până la km 2775 Reşiţa-Oraviţa, acesta aflându-se în intravilanul municipiului Reşiţa.

Potrivit art.22 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora.

Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru executarea lucrărilor necesare pentru drumurile judeţene şi comunale, în conformitate cu prevederile art.28 aln.4 din Legea nr.511/2004 privind aprobarea bugetului de stat pe 2005, repartizarea sumelor destinate finanţării cheltuielilor cu drumurile judeţene pe unităţi administrativ-teritoriale se face prin hotărâre a consiliului judeţean şi nu intră în competenţa Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Cu stimă, domnul ministru, Gheorghe Dobre.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul. Domnul deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Doamna preşedinte, vă mulţumesc.

Nu pot să mulţumesc domnului secretar de stat. Sau aş putea să-i mulţumesc pentru că într-adevăr astăzi, recunosc, după mai multe interpelări, am luat o lecţie de administraţie publică locală, am luat o lecţie de geografie, mi se explică lucruri care din nefericire, trebuie să-l informez pe domnul secretar de stat, le-am cunoscut, le-am discutat cu consiliul local Reşiţa, cu primarul, cu consiliul judeţean.
Vreau să-l informez pe domnul secretar de stat că am fost consilier judeţean în două mandate, am fost vicepreşedinte de Consiliu judeţean şi nu ştiu dacă, oricum nu mă ajută cu nimic informaţiile respective şi nu am găsit soluţia.

Domnul secretar de stat mi-a dat un răspuns la care..., ca şi cum am vorbi de un drum din o altă ţară, la care dumneavoastră n-aveţi nici o soluţie pentru că acest drum ar trebui să-l facă consiliul local sau consiliul judeţean, sigur, prin fondurile dirijate de consiliul judeţean. eu am menţionat în interpelarea mea că consiliul local nu are fonduri, sigur ştiind că nu are nici consiliul judeţean.

Acum, răspunsul este total neeligibil pentru mine, în sensul că n-am rezolvat problema acelui drum. Probabil că veţi găsi soluţia atunci când acel deal, aşa cum m-am exprimat în interpelare, va porni peste cartierul din Reşiţa şi o să vă daţi seama că acest drum face parte totuşi din România, şi din taxele Băsescu şi alte taxe poate că am fi găsit o soluţie, pentru că de la acest microfon, domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu ne-a atras atenţia ca de problemele astea punctuale să nu ne adresăm întregului guvern şi cumva ministerului de resort. Am crezut că dumneavoastră aţi sesizat nuanţa, despre ce este vorba, şi vom găsi o soluţie împreună ca să rezolvăm problema asta a drumurilor, pentru că altfel o să găsim soluţii de criză şi alte justificări.

Dacă eventual aveţi un alt răspuns, v-aş ruga să-l comunicaţi, pentru că datele pe care le-am trecut eu în sinteză, dumneavoastră le aveţi şi date tehnice de la Primăria Reşiţa şi chiar semnate de primar şi de consiliul judeţean.

Deci, răspunsul este total neprofesionist şi oricum vă mulţumesc pentru lecţiile care mi le-aţi dat, de administraţie publică şi de administraţia drumurilor.

Mulţumesc.

La revedere.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Precizări, domnule secretar de stat? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat,

Îmi pare rău că răspunsul nostru nu a fost în măsură să vă mulţumească sau să rezolve problema în cauză.

Vreau să mai fac, încă o dată, precizarea că taxa Băsescu nu funcţionează. nu avem surse din accize pe benzină şi pe motorină, singurele resurse pentru drumuri sunt cele prin roviniete şi sunt cuprinse în bugetul anual.

Referitor la drumul respectiv, chiar în situaţii de criză, nu avem competenţa, nu avem nici baza legală. Cred că dacă Consiliul judeţean la un moment dat nu are resurse necesare, trebuie să se adreseze Guvernului României şi, respectiv, Parlamentului, pentru a i se suplimenta resursele pentru anul care vine. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc pentru precizări.

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă răspunde domnilor deputaţi: Anghel Stanciu, grupul parlamentar al Partidul România Mare. Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. S-a convenit cu domnul deputat Mircea Costache ca răspunsul să-i fie dat în scris. Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, grupul parlamentar al PD, la fel în scris.

Domnule secretar de stat, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Stimate domnule deputat,

În anul 2004, creşterea salarială de care a beneficiat întreg personalul bugetar a avut în vedere acoperirea integrală a creşterii preţurilor de consum prognozate, respectiv 9% - decembrie-decembrie - şi 4,5% pe an, raportată în decembrie, acordându-se, totuşi, o creştere reală de 3%.

Creşterea salarială în anul 2004 a fost acordată în două etape, după cum urmează: 6% începând cu data de 1 ianuarie 2004; 6% începând cu data de 1 octombrie 2004, faţă de nivelul din luna septembrie.

Suplimentar, funcţionarii publici din cadrul Institutului Naţional de Statistică, cei care fac obiectul întrebării, au beneficiat la finele anului 2004 de o creştere medie de 20%. Această creştere s-a realizat pe baza suspendării acordării unor drepturi salariale prevăzute în acte normative, cum ar fi premiile lunare, în limită de 10%, sporurile, plata orelor suplimentare cu procent de 100%, prima de vacanţă, blocarea posturilor vacante ş.a.m.d.

Creşterea suplimentară acordată la finele anului 2004 funcţionarilor publici are efect şi în anul 2005, realizându-se o creştere medie a salariilor acestei categorii de 17,4%, faţă de alte categorii de personal bugetar care au beneficiat de creşteri mai mici în anul 2005; 8% personalul militar; 12% personalul didactic.

Întrucât în alocaţia bugetară a Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2005 nu au fost cuprinse sumele necesare acordării sporului de stabilitate pentru personalul acesteia, a fost necesară suspendarea acordării acestui spor.

În conformitate cu prevederile programului administrativ al Guvernului pentru perioada 2005, în luna noiembrie a.c., va fi definitivat şi supus spre aprobare Guvernului un nou proiect de act normativ cu aplicabilitate din anul 2006, care va ţine seama de toate drepturile de natură salarială de care au beneficiat funcţionarii publici şi care va reglementa un sistem unitar de salarizare a personalului din sectorul bugetar.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giugiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Într-adevăr, există o problemă cu salarizarea statisticienilor, fiindcă, aşa cum ar fi normal, orice drept câştigat nu poate fi tăiat printr-o lege, printr-un act normativ sau printr-o hotărâre de Guvern, ordonanţă sau ce-o fi ea.

Dar, totuşi, mă bucur că aveţi în vedere această categorie de salariaţi pentru anul viitor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Domnul secretar de stat Jozsef Koto răspunde la interpelarea domnului deputat Mihai Dumitriu, grupul parlamentar al Partidul Social Democrat, în scris; aşa aţi convenit cu dânsul. Domnul deputat Ştefan Baban, grupul parlamentar al Partidul România Mare, este în sală? Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu este în sală şi vă rog să-i oferiţi răspunsul la interpelarea adresată dumneavoastră.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Jozsef Koto (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Doamna preşedinte,

Onorată asistenţă,

Stimate domnule deputat,

Colegiul Tehnic de Construcţii "Anghel Saligny" a încheiat, după cercetările noastre, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj, un contract de închiriere a cantinei şcolare, reuşind astfel să îmbunătăţească calitatea acestui serviciu.

Aşa cum rezultă din contractul de închiriere, pe care-l anexăm în copie, din răspunsul pe care-l veţi primi, firma "EXCLUSIV CATERING" utilizează cantina închiriată pentru activităţi incluse şi în denumirea firmei, şi anume: transport, în condiţii igienice, mâncare la mai multe grădiniţe şi şcoli din municipiu.

De asemenea, facem precizarea că nu se servesc băuturi alcoolice.

Menţionăm că această şcoală îşi desfăşoară activitatea într-un singur schimb, are ateliere şi laboratoare dotate cu aparatură performantă. Şcoala a fost inclusă ca şcoală de aplicaţii în Programul PHARE RO-9405 şi ca Centru de resurse în Programul PHARE 2001-2003, dotându-se cu această ocazie cu echipamente AT şi didactice de ultimă generaţie.

Deci, faţă de cele menţionate mai sus, rezultă că, prin activitatea firmei "EXCLUSIVE CATERING" nu este afectată calitatea procesului educaţional la Colegiul Tehnic de Construcţii "Anghel Saligny". Vă rog, domnule deputat, să acceptaţi răspunsul nostru. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Domnule secretar de stat,

De fapt, părinţii acestor elevi acuzau faptul că nu se respectă obiectul de activitate al acelei firme şi că acolo se organizează şi alte, să zicem, chefuri, cum ar fi nunţi, botezuri, care ar fi împotriva procesului de învăţământ. Aici era nemulţumirea. Dar, dacă s-ar face un control, să se verifice, ar foarte bine.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, răspunsul la interpelarea domnului deputat Bogdan Cantaragiu, grupul parlamentar al Partidul România Mare, care nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris domnului deputat.

Pentru domnul deputat Mircia Giugiu, răspunsul la două interpelări. Răspunde domnul secretar de stat Flaviu Lazin.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Doamna preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Am să încep cu răspunsul solicitat în legătură cu cetăţenii din comuna Călăţele, şi anume: situaţia proprietarilor de cabaline din comuna Călăţele, judeţul Cluj, ai căror 15 cai au fost depistaţi pozitiv la controlul serologic, care este o acţiune obligatorie în plan tehnic anual pentru anemie infecţioasă. Va fi rezolvată în modul următor: medicul veterinar al comunei, în urma buletinelor de analiză individuală a cabalinelor depistate sero-pozitiv, are obligaţia, conform actelor normative în vigoare, respectiv Ordonanţa Guvernului nr.42/2004, Legea nr.215/2004 şi HG nr.1.415/2004 să întocmească dosare individuale pentru acordarea de despăgubiri de la bugetul de stat, după care va dirija spre abator animalele sero-pozitive, iar locul în care au fost cazaţi caii va fi decontaminat de personalul veterinar autorizat sub controlul medicului veterinar. Prin lege, se interzice comercializarea cabalinelor provenite din efectivele contaminate.

În acest caz, la art.3 alin.1 al HG nr.1415 se arată că beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele fizice şi juridice, proprietari de animale, în cazul în care animalele sunt ţinute cu respectarea normelor legale în vigoare, cu referire la declararea şi înregistrarea obligatorie în Registrul agricol, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de boli transmisibile, care sunt cuprinse în lista anexată.

Potrivit prevederilor art.4 alin.1 din aceeaşi hotărâre a Guvernului, plata despăgubirilor se face din fondurile bugetare ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale la titlul "Transferuri", alin.40-52 "Despăgubiri pentru animale sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor". Plata se face la valoarea de înlocuire, la preţul pieţei, a animalului tăiat, ucis sau altfel afectat - după caz - la suma pierderii suferite de proprietar, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boală, măsură pentru eradicarea bolilor transmisibile ale animalelor.

Doamna Daniela Popa:

Continuaţi şi cu al doilea răspuns, da? Vă rog.

Domnul Flaviu Lazin:

Continui cu al doilea răspuns la interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.247DEP/2005, vă comunicăm următoarele: ca urmare a sesizării domnului Vasile Morar, prin care sunt reclamate o serie de aspecte referitoare la privatizarea S.C. "OSE" S.A. - Oradea, societate la care domnul Vasile Morar este lider de sindicat, Agenţia Domeniilor Statului a efectuat o verificare asupra acestora.

În urma verificărilor, s-a constatat că procesul de privatizare a S.C. "ORSER" S.A. - Oradea, respectiv încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.65/2002 cu Asociaţia Agricolă ORSER prin contract, s-au desfăşurat cu respectarea prevederilor legale.

A fost, de asemenea, verificată legalitatea actului adiţional nr.1/2004, prin care se reeşalonau termenele stabilite, pentru efectuarea investiţiilor, pe o perioadă de 5 ani. şi, conform actului de control, nu au fost determinate împrejurări care să conducă la concluzia că acesta a fost încheiat nelegal.

Cu privire la respectarea clauzelor contractuale cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare nr.65/2002, modificat prin actul adiţional nr.1/2004, se menţionează că cumpărătorul şi-a îndeplinit obligaţia de realizare a investiţiilor pentru anul 2003, iar pentru 2004 investiţia a fost realizată faptic la termenul prevăzut, dar înscrierea majorării de capital la Oficiul Registrului Comerţului Bihor a fost făcută cu 117 zile întârziere. Pentru această întârziere, cumpărătorul este obligat la plata de penalităţi în cuantum de 50% pe an pentru suma asumată.

Având în vedere plăţile efectuate, Asociaţia Agricolă "ORSER" şi-a îndeplinit până la această dată obligaţiile de plată a ratelor aferente contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni.

Referitor la vânzarea de active aparţinând S.C."ORSER" S.A. - Oradea, având în vedere prevederile art.8 pct.13 din contractul de vânzare-cumpărare, aceasta este permisă, fără obligaţia de a se cere acordul vânzătorului şi, pe cale de consecinţă, Agenţia Domeniilor Statului nu are temei legal în sancţionarea acestei activităţi.

Pentru completarea contractului nr.65/2002 se va întocmi act adiţional, în care se va face precizarea expresă a obligativităţii înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului a majorării capitalului social cu investiţia efectuată de cumpărător pentru fiecare termen de realizare în parte. Anexăm prezentei referatul cu verificările efectuate privind S.C."ORSER"S.A. Oradea, elaborat de Agenţia Domeniilor Statului.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii de făcut? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Domnule secretar de stat,

În ceea ce priveşte caii bolnavi din comuna Călăţele, am fost acum două săptămâni cu un reprezentant al Direcţiei Sanitar-Veterinare din judeţul Cluj şi am stabilit şi data când se vor ridica. Rugămintea este să ne sprijiniţi pentru plata sumelor care sunt de la bugetul de stat.

Referitor la a doua problemă: la S.C."ORSER" S.C. Oradea, chiar dacă s-a respectat contractul, din păcate se distrug serele de acolo, şi au mai rămas doar câteva zeci de salariaţi, vreo 50, şi în continuare se distrug. nu ştiu dacă nu ar trebui verificat nu numai dacă se respectă contractul, ci şi ceea ce se întâmplă acolo.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Continuăm cu răspunsurile reprogramate la interpelările adresate primului-ministru. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Willian Brânză, grupul parlamentar al Partidul România Mare. Nu este în sală. Vă rog să predaţi răspunsul în scris. Mi s-a spus că s-a comunicat.

Domnului deputat Ştefan Baban, grupul parlamentar al Partidul România Mare. Nu este în sală şi i se transmite în scris. I s-a comunicat.

Domnului deputat Ilie Merce, grupul parlamentar al Partidului România Mare îi răspunde domnul Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru delegat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu privire la tablourile cu care a plecat din ţară Regele Mihai, precizăm următoarele: colecţia de pictură a Regelui Carol I a fost lăsată prin testament Coroanei României. Colecţia a fost inventariată, iar catalogul a fost publicat pentru prima dată în 1898. Până la evenimentele din anul 1947, lucrările au fost expuse în diverse reşedinţe ale familiei regale.

O primă formă a reţelei muzeale din România a fost înfiinţată începând din anul 1949, când lucrările din colecţia regală au fost înglobate în inventarele muzeelor nou înfiinţate. Din acel moment se poate vorbi despre o evidenţă a lucrărilor preluate din fostele reşedinţe regale. Această evidenţă nu cuprinde, însă, lucrările care fac obiectul interpelării dumneavoastră.

Pe de altă parte, din informaţiile pe care le avem la dispoziţie, autorităţile comuniste care au forţat abdicarea Regelui Mihai şi plecarea acestuia nu au întreprins demersuri pentru recuperarea unor bunuri de la familia regală. Acest lucru ne îndreptăţeşte să considerăm că afirmaţiile referitoare la însuşirea fără drept de către fostul monarh a unor bunuri de valoare sunt mai mult decât îndoielnice.

Mai mult decât atât, autorităţile nu dispun de alte dovezi.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Merce:

Doamna preşedinte,

Domnule ministru,

Am ascultat interpelarea dumneavoastră, altminteri interpelarea pe care am adresat-o domnului prim-ministru pe data de 21 martie, la care am primit un răspuns în scris pe data de 14 aprilie, răspuns pe care dumneavoastră l-aţi citit integral aici, răspuns care nu mă satisface, evident.

Eu aşteptam că dacă domnul prim-ministru a amânat răspunsul verbal la această întrebare, totuşi, să vă mai uitaţi în arhive, să consultaţi consilierii de specialitate şi să veniţi cu un răspuns mai pertinent şi să nu aruncaţi în derizoriu o problemă deosebit de importantă.

Mă surprinde că nu aţi făcut-o, şi chiar îmi pare rău şi nu mai ştiu ce să cred cu privire la modul, uneori superficial, în care sunt abordate interpelările parlamentarilor şi în general dorinţa lor ca puterea să informeze corect Parlamentul României şi, mai ales, opinia publică, cu atât mai mult cu cât pe spinarea acestuia se promit şi regelui nu ştiu câte milioane de despăgubiri euro, 35 milioane euro după câte reţin, plus ca să nu mai vorbesc de numărul impresionant de mare de proprietăţi, terenuri ş.a.m.d.

Eu nu cred că domnul prim-ministru şi consilierii domniei sale nu cunosc că atunci când Carol I, primul rege al României, şi-a făcut testamentul, este vorba de 14-26 februarie 1989. în testamentul făcut atunci se descrie exact şi catalogul cu tablourile acestea, descris chiar de către bibliotecarul regelui, Bachelin, care se referă la întreaga galerie de tablouri care - aşa cum este stipulat în testament - va rămâne în veci "În întregime în ţară, ca proprietate a Coroanei", deci a statului român, şi că nimeni, nici chiar Coroana, nu are dreptul a scoate amintitele tablouri din ţară. M-am referit la aceste prevederi din contract, din testament. Deci, nimeni, nici chiar Coroana, nu are dreptul să le scoată vreodată din ţară. despre aceste tablouri, 42, care au dispărut, şi presa română, şi presa internaţională s-a referit în repetate rânduri. Şi această galerie de tablouri a apărut descrisă (galeria lui Bachelin) a apărut şi în anumite ziare din România.

Este cert, sunt date certe că această colecţie de tablouri, mă refer la cele 42 de tablouri, plus alte bunuri din patrimoniu, au fost scoase din ţară de ex-regele Mihai, când a participat la o nuntă în Anglia, şi inclusiv cu prilejul abdicării din decembrie '47.

Eu mă aşteptam acum ca să se facă totuşi o cercetare amănunţită, pentru că nu putem să renunţăm la o proprietate de mare valoare a statului român, pentru nu ştiu ce interese politice. Eu la asta mă aşteptam să vedem. Şi, înainte de orice discuţie, cu privire la retrocedări, cu privire la despăgubiri să vedem care este situaţia juridică a acestor tablouri, iar pe urmă să vedem dacă poporul român are de dat ex-regelui Mihai vreun ban sau nu ştiu ce, sau invers. Eu asta voiam să aud, şi nu numai eu, ci mulţi deputaţi parlamentari din opoziţie, ca să nu mai mă refer şi de la putere, pentru că mulţi nu sunt de acord cu forţarea trecerii acestui proiect de lege prin care noi să dăm, că nu ştiu cine vrea, 35 milioane de euro regelui Mihai.

Sunt încă mari rezerve, mari semne de întrebare. Şi am cerut autorităţilor Guvernului să ne dumirească, să vedem, că sunt atâtea dovezi, sunt atâtea documente. Este foarte simplu să spui că nu avem, că nu există ş.a.m.d., chiar şi doamna ministru al culturii, Mona Muscă, a spus că, într-adevăr, înainte de a se discuta un asemenea proiect de lege ar trebui să vedem care este situaţia juridică a acestor tablouri, iar pe urmă să ne pronunţăm.

Eu v-o spun, şi declar şi cu acest prilej, inclusiv în numele Partidului România Mare, noi suntem împotriva unui asemenea proiect de lege. dacă guvernanţii vor cu orice preţ să despăgubească regele, cu ce sumă vor ei, să o facă din buzunarul lor, dar nu din buzunarul contribuabililor, care şi aşa au ajuns la sapă de lemn. Deci, eu sper ca până la urmă, totuşi, Guvernul să se trezească la realitate, cel puţin în această problemă, şi să nu forţeze, să mai cugete, pentru că este un act ilegal, după toate aparenţele, care s-a produs în anii 1947, să-l validăm.

Trebuie să vedem întâi ce se ascunde în spatele acestor lucruri care poartă în ele un mare mister şi multe interese care nu sunt tocmai ortodoxe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Vasile Filip Soporan, grupul parlamentar al Partidul Social Democrat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Desigur, Guvernul nu-l poate împiedica pe nici unul dintre deputaţi să exprime orice puncte de vedere doreşte şi oricât de puţin susţinute. În aceeaşi măsură, domnule deputat, nici nu vă poate răspunde aşa cum doriţi dumneavoastră să auziţi un răspuns, ci aşa cum sunt datele pe care le are la dispoziţie. Vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră.

În ceea ce priveşte interpelarea formulată de domnul deputat Soporan, privitor la modul de funcţionare a sistemului cadastral, dorim să vă comunicăm că în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi Centrul naţional de geodezie, cartografie, fotogrametrie şi teledetecţie.

Principalele atribuţii ale Agenţiei de cadastru sunt cele de coordonare şi control în executarea lucrărilor de cadastru: cartografie, topografie, geodezie, fotogrametrie şi teledetecţie, precum şi asigurarea înscrierii imobilelor în Cartea funciară la nivelul întregii ţări.

Pe de altă parte, Agenţia elaborează norme, promovează tehnici, standarde, procedee şi metodologii, autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări tehnice de specialitate.

În ceea ce priveşte stadiul realizării sistemului de cadastru general, subliniem faptul că Agenţia naţională de cadastru s-a constituit pe principiul dezvoltării conceptului de proprietate în România, şi a necesităţii creării unei baze solide pentru garantarea de către stat a proprietăţii, conform prevederilor constituţionale.

Realizarea unui sistem de evidenţă a unei baze de date corecte şi uşor accesibile în domeniul cadastrului care să conducă la siguranţa proprietăţii mobiliare este un deziderat al integrării României în Uniunea Europeană.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2004 a creat posibilitatea corelării activităţii de cadastru cu cea de carte funciară. Unificarea cadastrului cu publicitatea imobiliară sub o autoritate unică a stabilit premisele realizării unei evidenţe corecte, transparente şi uşor de administrat a tuturor proprietăţilor imobiliare la nivel naţional.

Datorită importanţei datelor pe care le produce, gestionează şi furnizează la nivelul structurilor administraţiei centrale şi locale, pieţei imobiliare, mediilor de afaceri, Agenţia de cadastru poartă responsabilitatea realizării şi perfecţionării unui sistem eficient de înregistrare a proprietăţilor, în conformitate cu standardele europene în domeniu.

Introducerea conceptului de plan cadastral index ca modalitate de realizare a evidenţei cadastrale, prevedere inclusă în Declaraţia cadastrului în Europa, are ca scop fluidizarea şi dinamizarea activităţii de cadastru, în condiţiile în care introducerea cadastrului general la nivel naţional este în curs de realizare.

Pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin în realizarea unui sistem modern de cadastru, Agenţia de cadastru are acum o acoperire cu ortofotoplanuri de 17% din totalul suprafeţei ţării, iar 40% sunt contractate, reprezentând circa 89.000 de km².

În luna ianuarie 2005, s-a lansat licitaţia internaţională privind acoperirea restului de teritoriu cu ortofotoplanuri, lucrare aflată în derulare, iar zborurile urmează să fie efectuate în primăvara şi toamna anului 2005. Vă pot informa că aceste zboruri au demarat deja, şi lucrările sunt în curs de transpunere în acest moment.

Datele rezultate din lucrările de cadastru pe baza planului cadastral index urmează a fi integrat în aplicaţiile ce vor fi furnizate în cadrul contractului privind sistemul informativ integrat al cadastrului şi publicităţii mobiliare.

Produsele cartografice realizate până acum în domeniul cadastrului au fost deja prezentate prefecturilor.

Referitor la analiza procedurilor de înscriere în Cartea funciară şi măsurile de optimizare a activităţii în acest domeniu, ţinem să subliniem că prin unificarea activităţii de cadastru şi publicitate mobiliară sub autoritate unică s-a realizat o primă simplificare a procedurii de înscriere în Cartea funciară.

Pentru viitor, avem în vedere o nouă simplificare a procedurilor prin elaborarea unui nou regulament, cu scopul de a remedia deficienţele constatate până acum în activitatea practică de aplicare a sistemului de transcripţiuni şi inscripţiuni, precum şi a regimului de Carte funciară.

Spre deosebire de sistemul anterior, în care proprietarul nu îşi înscria dreptul real în Cartea funciară decât la momentul înstrăinării imobilului, în sistemul actual deschiderea Cărţii funciare are loc, în mod automat, după întocmirea documentaţiei cadastrale.

În altă ordine de idei, menţionăm că, în baza unui calendar aprobat de directorul general al Agenţiei, periodic se organizează cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului încadrat în serviciile de publicitate imobiliară, inclusiv cu sprijinul unor organisme sau programe internaţionale.

Precizăm că registratorii de carte funciară se angajează prin concurs organizat la nivel naţional, din rândul licenţiaţilor în drept, care au cel puţin 5 ani vechime în activitatea juridică, aceste condiţii constituind garanţii ale profesionalismului şi responsabilităţii cerute de importanţa activităţii desfăşurate.

În privinţa costurilor reale de înscriere a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 7/1996, tarifele pentru serviciile de publicitate imobiliară sunt incluse în taxa notarială de timbru, reprezentând 30% din aceasta. Cetăţeanul nu este nevoit să plătească în plus pentru înscrierea în cartea funciară, taxa notarială de timbru fiind percepută la autentificarea actelor.

Notarii au sarcina de a calcula tariful corespunzător, de a-l scădea din taxa de timbru percepută şi de a-l vira în contul agenţiei, restul de 70% din taxa notarială de timbru făcându-se venit la bugetul local.

Pentru celelalte situaţii decât cea menţionată anterior, sunt prevăzute gratuităţi şi facilităţi cu privire la plată. Astfel, prima înscriere în cartea funciară a titlurilor de proprietate, în integralitatea lor, emise în baza legilor proprietăţii, nu se tarifează atunci când nu se realizează alte operaţiuni cadastrale.

În cazul primei înscrieri în cartea funciară a dreptului de proprietate, altul decât cel constituit în baza Legii fondului funciar, tarifele sunt reduse cu 50% din valoarea lor.

După efectuarea oricărei înscrieri se eliberează, din oficiu, fără plata unui tarif şi fără a fi necesară o cerere, un extras de carte funciară de informare care atestă modul de efectuare a înscrierii.

Practic, în acest caz, înscrierea în cartea funciară este gratuită, singurele costuri suportate de cetăţeni fiind cele legate de întocmirea documentaţiei cadastrale de către un expert autorizat.

Onorariul acestuia se negociază între limitele minime şi maxime, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Prin aceste facilităţi acordate cetăţenilor s-a avut în vedere încurajarea înscrierii în cartea funciară a proprietăţilor.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Mulţumesc şi domnului ministru.

Văd că a rămas în aceeaşi problematică tehnică, specifică întrebării pe care i-am adresat-o domnului prim-ministru. Consider că această problemă este o problemă pur tehnică şi mai puţin politică. Două lucruri am vrut să scot în evidenţă prin interpelarea pe care am făcut-o. În primul rând, siguranţa urmăririi înscrierii dreptului de proprietate şi costurile foarte mari care sunt percepute la nivelul operaţiilor care se fac la înscrierea dreptului de proprietate.

Mă bucură faptul că a existat o recunoaştere din partea domnului prim-ministru, în ceea ce priveşte o serie de deficienţe şi în acelaşi timp dorinţa de remediere a acestora. Pentru acest lucru eu cred că ar fi necesară o analiză şi la nivelul structurilor centrale şi o urmărire a modului în care funcţionează legislaţia la nivel local şi cred că în această discuţie nu ar trebui să lipsească experţii topografi. Este o dorinţă din partea lor care cred că ar trebui pusă în operă. Sunt câteva puncte de vedere foarte concrete. În primul rând, în momentul de faţă funcţionează două sisteme de înscriere a dreptului de proprietate şi cele mai expuse sunt zonele în care funcţionează Decretul-lege nr. 115 din 1938 şi cred că cel puţin pentru zona respectivă ar trebui avută o atenţie deosebită din partea structurilor care fac înscrierea dreptului de proprietate.

De asemenea, experienţa şi de prefect, dar în acelaşi timp şi cazurile care mi-au fost aduse la cunoştinţă, arată faptul că nu întotdeauna măsurătorile de punere în operă a Legii nr. 18/1991 au fost corecte.

Deci, sunt necesare operaţii de rectificare a suprafeţelor de intabulare asupra imobilelor cu alt proprietar decât cel cu titlu de proprietate.

Din acest motiv, eu cred că proprietarul de carte funciară trebuie să joace în continuare un rol important, să fie înştiinţat asupra tuturor modificărilor care sunt aduse dreptului de proprietate.

Pentru a vedea că afirmaţia făcută asupra costurilor nu a fost făcută în zadar, a existat o anumită bază. V-aş da câteva tarife şi să spuneţi dumneavoastră dacă ele sunt mari sau mici. În primul rând, 50.000 de lei pentru studierea unei cărţi funciare. Pentru acelaşi obiectiv, de multe ori este nevoie de a studia de 3, 4, 5 ori cartea funciară: 100.000 lei pentru eliberarea unui extras şi un onorariu de 8 milioane de lei perceput de un expert al Oficiului judeţean de cadastru pentru expertiză, având ca obiect un teren de 200 metri pătraţi. Deci, acestea sunt tarife care mi-au fost aduse la cunoştinţă de către cei care au utilizat acest serviciu.

Eu aş dori să vă mulţumesc pentru faptul că aţi dat un răspuns tehnic, un răspuns care face referire la dorinţa noastră de a aduce aplicarea legislaţiei, în conformitate cu cea care funcţionează la nivelul Uniunii Europene. Cred că este nevoie, în acest moment, de o evaluare asupra modului în care se garantează înscrierea dreptului de proprietate în sistemul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Chiar dacă fac parte din Partidul Social Democrat, repet, problema este de natură tehnică, mai puţin o problemă politică şi cred că din acest motiv ar trebui să existe o aplecare importantă din partea celor care trebuie să reglementeze acest domeniu, deosebit de important.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea adresată primului ministru de către domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Am primit răspuns scris.

Doamna Daniela Popa:

E-n regulă! Răspuns în scris.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vreau doar să precizez faptul că probabil că ar fi fost bine ca AVAS-ul să meargă, totuşi, în control şi după aceea să dea răspunsul, fiindcă acolo, la Gherla, s-au întâmplat mai multe fapte, printre care menţionez câteva: cel care a cumpărat, deja a vândut un activ, căminul de familişti, cu 4 miliarde, în timp ce a dat pe toată societatea 1,2 miliarde, şi din această cauză şi prin faptul că nu a investit nici un ban din ceea ce prevede în contract, în acest an trebuia să investească 25.000 de dolari pentru dezvoltare şi 4.000 pentru mediu, nu a făcut nici o investiţie, ba, mai mult, a scăzut salariile muncitorilor, nu sunt comenzi şi se descurcă foarte greu. Din această cauză, săptămâna trecută a fost grevă generală acolo, am intervenit, s-a blocat drumul naţional acolo, a venit şi domnul prefect, a venit şi primarul oraşului Gherla şi până la urmă am reuşit să dezamorsăm conflictul, dar totuşi este nevoie de un control pentru a vedea exact ce se întâmplă acolo.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul răspuns din seara aceasta, domnul ministru Bogdan Olteanu răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doresc să mulţumesc domnului deputat Soporan pentru observaţiile ridicate şi pe care le voi comunica Agenţiei de cadastru. Mulţumesc, de asemenea, domnului deputat Giurgiu pentru cele adăugate la textul interpelării şi, de asemenea, voi lua legătura cu autorităţile de control competente, probabil Autoritatea naţională de control a Guvernului.

În ce priveşte interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache, legată de situaţia spaţiilor partidelor politice din judeţul Buzău şi disproporţia flagrantă între spaţiile de care beneficiază diversele partide, din patrimoniul public, mi-aţi solicitat, domnule deputat, să sesizez ministerul sau autoritatea competentă pentru remedierea situaţiei în care se găsesc sediile Partidului România Mare, la momentul interpelării era denumirea veche, din judeţul şi municipiul Buzău.

Sigur, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2003, partidele politice îşi pot cumpăra spaţiile, sigur, în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2003, este de datoria autorităţilor publice locale să asigure spaţii partidelor politice.

Nu doresc, însă, domnule deputat, să vă dau un răspuns formal şi nu cred că acesta este rolul meu aici

Având în vedere acestea, vreau să vă comunic că, dat fiind că competenţa revine autorităţilor locale din Buzău, am comunicat interpelarea dumneavoastră preşedintelui Consiliului judeţean Buzău, domnul Victor Mocanu, şi primarului municipiului Buzău, domnul Constantin Boşcodeală, spre competentă soluţionare.

Evident, autorităţile administraţiei publice locale sunt autonome, sunt independente, nu sunt subordonate Guvernului, dar, de asemenea, sunt obligate să respecte legea şi se află, ca şi noi, în sprijinul cetăţeanului.

De aceea, consider că veţi primi sau sper, cu siguranţă, că veţi primi şi dumneavoastră din partea lor răspunsul potrivit.

V-am transmis, de asemenea, în scris, situaţia pe care noi o avem la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, privitoare la spaţiile atribuite partidelor politice din judeţul Buzău. Situaţia provine de la prefectura judeţului.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Este, cred, şi pentru dumneavoastră clar că nu venim cu false probleme şi că ceea ce puteţi şi dumneavoastră constata din situaţia pe care aţi primit-o de la prefectura Buzău, este foarte clar că avem de-a face cu chipul schimonosit al democraţie româneşti, aşa cum l-au înţeles unii până acum, să atribui unui singur partid politic, într-un singur judeţ din ţara aceasta 1.100 de metri pătraţi, să depăşeşti 1 Km pătrat de sedii şi de spaţii. Ar fi interesant, poate, de văzut ce se întâmplă în ele, pentru că nu cred că se desfăşoară numai activităţi politice în asemenea suprafeţe şi la asemenea dimensiuni. Să atribui cu atâta dărnicie spaţii, în timp ce altora pretinzi că nu ai cu ce să le satisfaci cerinţele minimale, ne aşează într-o postură delicată.

Imaginaţi-vă că suntem şi noi vizitaţi la conferinţele de presă de reprezentanţii ai instituţiilor media, că putem avea şi noi invitaţi străini. În ce postură te poţi afla, ca şi cetăţean român, când inviţi la sediul unui partid, cu încălzire cu lemne, în 34 metri pătraţi, partid parlamentar şi fără grup sanitar. Nici în curte! În răspunsurile care s-au dat sau pe undeva se făcea referire sau prin presa locală cum că ar exista aşa ceva. Nu există nici măcar aşa ceva! Deci, nu numai că este impropriu, este o bătaie de joc şi s-a perpetuat an de an, până am ajuns să ne adresăm de la tribuna Parlamentului, în chestiuni care ţineau nu numai de legile scrise, dar şi de legile nescrise ale bunului simţ. Pentru că la repetatele noastre cereri s-a răspuns cu bătaie de joc.

Spuneaţi de faptul că aţi sesizat preşedintele Consiliului judeţean. Proaspăt instalat, domnul preşedinte al Consiliului judeţean Buzău, Mocanu Victor, nu ştiu dacă din proprie iniţiativă, dar instituţia, ca atare, s-a prezentat într-o bună zi la sediul Partidului România Mare, aşa cum este el şi cum vi l-am descris, şi a trimis muncitori, plătiţi din bani publici, de la Consiliul judeţean, maşină de la Consiliul judeţean, tot din bani publici, să ridice mobilierul de la sediul Partidului România Mare, nişte scaune şi nişte mese vechi de pe timpul lui răposatul, care nu valorau la un loc decât 20.000 - 30.000 lei la preţurile acelea şi pe care nu ne-am opus, le-am lăsat să le ridice, pentru că aceasta este voinţa autorităţii locale şi aceasta este percepţia despre modul de a practica democraţia într-o ţară ca aceasta.

Poate nu suntem noi foarte abili în a cultiva un anumit tip de relaţii, dar indiferent cât de puţin agreabili am fi, gândind la rece, a atribui kilometri pătraţi de spaţii altora, şi pe alţii a-i deposeda şi a-i înghesui, în condiţii insalubre, nu înseamnă câtuşi de puţin nici educaţie, nici civilizaţie, nici omenie românească, ci o bătaie de joc cumplită. Am ajuns ca baronii care au jefuit economia naţională să stea şi în spaţii somptuoase, tot de la stat, iar pentru noi, pentru că ne-am asumat riscul de a fi rezistenţi la bolile veacului, se practică o cumplită bătaie de joc, în văzul lumii.

Vă rog, pe lângă constatările pe care le-aţi făcut şi pentru care vă mulţumesc că ni le-aţi expediat cu francheţe şi cu promptitudine, faţă de alţii, faţă de Ministerul Administraţiei şi Internelor, care ne-a răspuns că nu este de competenţa acestui minister, ceea ce mă îndoiesc, pentru că oricâtă autonomie ar exista, limitele bătăii de joc şi respectarea legii şi a reglementărilor, totuşi trebuie să depindă de un guvern, într-o ţară, la un moment dat.

Sper să nu rămânem la simple constatări şi să încercăm să găsim şi măsurile pentru remedierea unor anomalii, care sunt evident anomalii, şi nu păreri, şi nu idiosincrazii ale unora.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, precizări? Nu. Tot domnul deputat Mircea Costache a convenit să primească în scris răspunsul la interpelare din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Restul răspunsurilor la interpelările către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Sănătăţii, respectiv prin domnii secretari de stat Alexandru Mircea şi Ervin Zoltan Szekely se amână pentru şedinţa de lunea viitoare.

Cu aceasta, şedinţa noastră s-a încheiat. O seară bună tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.