Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Până la sosirea domnului secretar de stat Alexandru Mircea, o să o invit pe doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, pentru a răspunde domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului PNL.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat Andrian Mihei,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor în 9.10.2006, privind litoralul românesc, vă comunicăm următoarele.

Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale a fost implementat de către Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral în sezonul estival 2006. Acesta reprezintă un sistem-pilot, având amplasate 4 camere, după cum urmează: una pe plaja Modern din municipiul Constanţa şi trei pe plajele din Staţiunea Mamaia.

Rolul acestui sistem este de a supraveghea în permanenţă starea plajelor de pe litoral şi de a verifica modul în care agenţii economici care au închiriat plajele îşi respectă obligaţiile contractuale privind curăţenia pe plajă.

Din informaţiile primite de la Inspectoratul de Poliţie Constanţa, totodată, în sezonul estival 2006, infracţionalitatea pe plajă a scăzut cu 50%.

Sistemul de monitorizare video a reprezentat o parte componentă a dispeceratului Litoral, care era, practic, centrul care coordonează şi verifica activitatea de pe plajă.

Camerele video au avut un rol în promovarea turismului de pe litoral. În toate marile staţiuni turistice din lume există camere web cu imagini în timp real, în care este promovată plaja. Este inutil să spunem că şi vecinii noştri bulgari îşi promovează litoralul, şi prin astfel de metode.

La a doua întrebare, referitoare la investiţiile care s-au realizat pe litoralul românesc, vă spunem că în anul 2006 au fost încheiate 23 de contracte, dintre care 4 sunt preluate din anii anteriori. Valoarea totală a investiţiilor realizate pe plajă depăşeşte 12 milioane de lei, cuprinzând dotări cu utilaje, dotări igienico-sanitare şi dotări de agrement. De asemenea, în anul 2006, au fost achiziţionate 16 utilaje specializate în ecologizarea plajelor.

Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral a efectuat controale pentru verificarea stării de curăţenie a plajelor, agrement nautic, activitate de salvamar. Au fost aplicate 10 sancţiuni contravenţionale, cu valoare totală de 112 mii lei şi au fost date 14 avertismente. Menţionăm că au fost transmise notificări pentru rezilierea unui contract de închiriere şi că este în curs de notificare rezilierea unui al doilea contract pentru agenţii economici care nu au respectat prevederile din contractele încheiate.

În speranţa că informaţiile furnizate v-au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru informaţii suplimentare. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru acest răspuns verbal, după trei luni de zile de la această interpelare.

Nu aş vrea să reiau ceea ce am spus şi data trecută, că totuşi societatea civilă, mediul de afaceri nu au participat aşa cum trebuie la luarea acestor decizii referitoare la situaţia costieră - şi, aici, la plaje. Iar aceste camere de luat vederi, aşa cum spunea şi doamna secretar de stat, sunt un proiect-pilot, nu ştiu dacă şi-a atins scopul şi nimeni nu a văzut până la urmă un raport exact, dacă acei bani s-au justificat a fi investiţi în aceste camere de luat vederi.

Şi cred că nu este cazul să mai specific că acele camere care sunt trecute în răspunsul ministerului, din alte ţări, şi dau exemplu Bulgaria, funcţionează şi acum şi, în timp real, dacă cineva vrea să acceseze, să vadă litoralul bulgăresc, chiar şi în perioada de iarnă, poate să fie vizionat. Dimpotrivă, în România, acele camere, aşa cum s-a spus, a fost un proiect-pilot şi cred că a rămas numai "pilot" şi nu se mai poate observa nimic cu acele camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă doamna secretar de stat doreşte să mai...? Nu. E în regulă.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea îi răspunde doamnei deputat Ionica Constanţa Popescu, referitor la primarul şi consiliul local care funcţionează în afara Legii administraţiei publice locale. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi o serie de informaţii suplimentare în legătură cu situaţia existentă la nivelul administraţiei publice locale din comuna Turdaş, judeţul Hunedoara, unde, potrivit celor relatate ar fi trebuit să se constate încetarea de drept a mandatelor unor aleşi locali şi, respectiv, dizolvarea consiliului local, vă comunicăm următoarele.

Referitor la faptul că nu v-a fost prezentat la tribuna Camerei Deputaţilor răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale din comuna Turdaş, astfel încât să se constate, potrivit procedurilor legale, încetarea de drept a mandatelor unor aleşi locali şi, respectiv, dizolvarea consiliului local, precizăm că întocmirea programărilor privind susţinerea în plen a răspunsurilor la întrebări şi interpelări se realizează de către Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Întrucât interpelarea la care dumneavoastră faceţi referire nu a fost programată pentru prezentarea răspunsului în plenul Camerei, acest document v-a fost transmis, cu respectarea procedurii, în formă scrisă. Faptul că nu v-a fost prezentat în formă orală nu este imputabil ministerului.

Cu privire la criticile formulate de dumneavoastră cu privire la răspunsul respectiv, evidenţiem următoarele. Precizarea potrivit căreia: "După ce instanţa de judecată se va pronunţa cu privire la aspectele în discuţie, instituţia Prefectului Hunedoara va întreprinde demersurile legale ce se impun" se referea strict la aspectele privind dizolvarea de drept a Consiliului local al comunei Turdaş. Se impune a fi remarcat faptul că atribuţiile prefectului sunt stabilite fără echivoc în această materie, art. 58 din Legea nr. 215/2001 instituind regula potrivit căreia: "Competenţa de a se pronunţa cu privire la constatarea dizolvării de drept a consiliilor locale revine exclusiv instanţelor de judecată".

Referitor la aspectele privind constatarea încetării de drept a mandatelor unor consilieri locali, respectiv a mandatului viceprimarului comunei Turdaş, reiterăm faptul că în această materie competenţa revine exclusiv consiliului local al unităţi administrativ-teritoriale în discuţie.

Cu privire la încetarea mandatului primarului comunei Turdaş, menţionăm că prefectul judeţului Hunedoara ne-a comunicat că în cazul domnului Lup Aurel nu există temei legal pentru constatarea încetării de drept a mandatului de ales local, în acest sens pronunţându-se de altfel şi secretarul comunei Turdaş.

În context, evidenţiem că analizarea şi sancţionarea situaţiilor de natura celor supuse atenţiei de către dumneavoastră trebuie să se realizeze fără neglijarea faptului că, deşi este vorba de o sancţiune care produce efecte în temeiul legii, legiuitorul a înţeles să acorde prefectului şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale prerogativa constatării pentru fiecare caz în parte a aplicabilităţii sistemului prevăzut de Legea nr. 249/2006.

De asemenea, menţionăm că, potrivit legii, pentru ipoteza existenţei unor nemulţumiri cu privire la modul în care acţionează în acest domeniu prefecţii sau secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, clarificarea juridică a situaţiilor de fapt, stabilirea modului de aplicare a dispoziţiilor legale: acea referitoare la înfăptuirea justiţiei şi, respectiv, la soluţionarea fiecărei cauze concrete sunt atribuţii ce revin instanţei de judecată, nu ministrului administraţiei şi internelor.

Reiterăm, totodată, faptul că responsabilitatea pentru emiterea unui act sau pentru luarea unei decizii revine exclusiv autorităţii care a emis actul, persoanei care a luat decizia respectivă, raportat la aspectele la care faceţi dumneavoastră referire, impunându-se a fi precizat faptul că prefectului judeţului Hunedoara îi revine întreaga răspundere pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce sunt stabilite în sarcina sa. Pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu ce îi revin, acesta răspunde, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal.

Pentru circumstanţierea modului în care, cu privire la cazul în referinţă, ar putea fi angajată răspunderea prefectului sau a vreunui funcţionar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, trebuie avute în vedere aspectele referitoare la eventualitatea realizării, în contextul pronunţării de către instanţă a unei soluţii definitive şi irevocabile, a condiţiilor legale privind încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului în comuna Turdaş.

În context, evidenţiem că, pentru ipoteza în care se va constata existenţa unor date de natură să releve faptul că funcţionarii la care am făcut referire şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, Ministerul Administraţiei şi Internelor va dispune, potrivit competenţei, măsurile ce se impune.

Cu privire la hotărârile Consiliului local al comunei Turdaş, adoptate începând cu anul 2006, până la data rămânerii definitive şi irevocabile a unor eventuale soluţii pronunţate de instanţa de judecată, în sensul constatării încetării de drept a mandatelor unor consilieri, menţionăm că acestea sunt şi rămân valabile în măsura în care au fost adoptate cu respectarea procedurii legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Nu vă imput nici măcar faptul că răspunsul de astăzi vine târziu, pentru că nu din cauza dumneavoastră vine târziu. Întrebarea pe care eu am scris-o şi am depus-o la Camera Deputaţilor în luna decembrie mi se pare că v-a fost adresată de abia în februarie, aşa încât nu vă imput acest lucru.

Se pare însă că, undeva, nu ne înţelegem. Eu nici din acest al doilea răspuns al dumneavoastră nu înţeleg mare lucru. Ce spun eu este că prefectul de la Hunedoara nu a dispus nici măcar o analiză a cazului de la Turdaş. Adică, dânsul nu ştie ce se întâmplă acolo. Şi atunci, ce putea să ne răspundă, ce putea să vă răspundă dumneavoastră, dacă nu ştie ce se întâmplă acolo?

Există un regulament de ordine şi funcţionare, pe care l-a semnat, funcţionare a Prefecturii Hunedoara. L-a semnat, nu l-a respectat! Dânsul trebuia să dispună o analiză a situaţiei de la Turdaş. Nu a făcut-o.

Acum, oricum, situaţia de faţă nu mai are nicio importanţă, pentru că, într-un fel sau altul, Curtea Constituţională a soluţionat problema, a dat liber la migraţii, suntem liniştiţi, domnul prefect poate să stea liniştit, toată lumea stă liniştită, PD-ul poate să facă racolări în continuare.

Vă mulţumesc, nu mai am întrebări pe tema aceasta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi?

Domnul Alexandru Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, eu aş vrea să fac precizarea că, indiferent care este aprecierea dumneavoastră, că ştie sau nu ştie prefectul care este situaţia de la Turdaş, vreau să vă amintesc faptul că este, până la urmă, citat într-o instanţă de contencios administrativ, a depus motive de întâmpinare şi omul, cel puţin din acest motiv, are interesul să se pregătească.

Sigur, eu trec acum peste unele aspecte formale, nu am vrut să spun faptul că în interpelarea pe care mi-aţi transmis-o aţi citat acte normative care sunt abrogate prin altele. După cum ştiţi, de la 1 ianuarie, nu mai există secretarul general al prefecturii şi sunt multe instituţii care au fost modificate tocmai prin legile care au apărut ulterior. Deci, le invocaţi dumneavoastră, eu nu am vrut să fac trimitere la ele, pentru că nu am vrut să atac pe fond problema.

Sigur că acum, în finalul intervenţiei pe care aţi făcut-o, spuneţi că este foarte posibil ca secretarul consiliului local şi, respectiv, prefectul să fi acţionat corect, întrucât este posibil ca textul pe care ei l-au aplicat să fi fost declarat neconstituţional. Deci, sunt chestiuni care trebuie discutate pe fond.

Cert este următorul lucru: din moment ce o cauză este dedusă judecăţii, nu puteţi, n-aveţi dreptul, nici ministrul administraţiei şi internelor n-are dreptul să intervină în cauza respectivă. Aşteptăm instanţa de judecată să se pronunţe, suntem într-un stat de drept şi, la momentul respectiv, se vor lua măsurile legale. Asta v-am spus în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc.

Nu vreau să polemizăm. Noi doi nu avem niciun motiv să polemizăm. Însă, nu vă supăraţi, nu trebuia să ajungem la instanţa de judecată. Prefectul aplică legea în teritoriu. Prefectul nu aplică hotărâri ale instanţei de judecată. Trebuia să clarifice situaţia înainte de a se ajunge în instanţă. Eu asta spun. Eu nu am spus, în finalul intervenţiei mele precedente, că s-ar putea ca prefectul şi secretarul primăriei să fi acţionat legal. Dimpotrivă. Abia acum se pare că intervenţia lor a fost salutară.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul secretar de stat Töke István să răspundă domnului deputat Nicolae Popa, pe tema "Pagubele societăţilor agricole".

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Vin în faţa dumneavoastră cu o problemă extrem de gravă, care nu a fost rezolvat de foarte mult timp, de circa un an de zile, şi anume situaţia pagubelor provocate de gripa aviară de anul trecut, pagube care se cifrează la peste 100 miliarde lei, la nivelul fermelor avicole, pagube care nu au fost luate în discuţie, nu au fost tratate cu responsabilitate nici de Ministerul Agriculturii, nici de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi, ca urmare, sigur că lucrurile au rămas nerezolvate, împingând la disperare şi, bineînţeles, la faliment mai toate unităţile care au fost în situaţia aceasta, cu gripă aviară.

Deşi s-au făcut memorii la Preşedintele României, deşi s-au făcut memorii la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, la toţi factorii responsabili, nimeni nu a fost în stare să rezolve această problemă - şi aceasta din cauza birocraţiei, din cauza indolenţei care se manifestă şi acum la institutele pe care le-am menţionat până acum - şi le atrag atenţia la modul serios că au această datorie de a rezolva orice problemă care le este adusă la cunoştinţă. Oamenii aceştia care nu au primit banii până acum, să nu uităm că nu au putut să plătească dobânzile la creditele angajate, nu au putut să plătească dobânzile pentru fondurile europene care au fost angajate în vederea retehnologizării activităţii de producţie şi bineînţeles că nu le-a mai rămas acum decât să-şi tragă un glonţ în cap, pentru că nu mai au ce face.

Mai-marii noştri de la Ministerul Agriculturii şi de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară nu au fost în stare - nu vreau să-i acuz de incompetenţă, dar îi acuz de rea-credinţă, de rea-voinţă -, nu au fost în stare să modifice nişte acte normative în aşa fel încât să rezolve aceste probleme atât de delicate pentru producători, pentru cei care mai fac ceva în această ţară.

Aştept răspunsul şi, dacă mai este nevoie, revin la microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Töke István. Vă rog.

Domnul Töke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art.2 din H.G. nr.1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care împiedică uciderea acestora, se acordă despăgubiri proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperare prin valoarea produselor şi subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă greutate, starea fiziologică, categorie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală.

Plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale se face din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, în baza centralizatorului deconturilor pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale, transmis la minister.

Pentru a sprijini crescătorii de animale în situaţia apariţiei unor boli cu transmitere la om, prin acoperirea pierderilor înregistrate şi pentru a clarifica interpretarea corectă a legislaţiei privind despăgubirile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea H.G. nr.1415/2004 care, în prezent, se află în circuitul de avizare la ministerele interesate în aplicarea acesteia, cu detalierea pe larg şi fără nici o interpretare a sintagmelor "pierderi colaterale" şi "animale altfel afectate".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Salutară preocuparea Ministerului Agriculturii - observ lucrul acesta - de a modifica Hotărârea Guvernului nr.1415/2004, dar eu cred că este prea târziu. Şi, dacă tot mai au discuţii ei, între instituţiile respective, chiar şi Ministerul Agriculturii, şi nu vor lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestei situaţii, sigur că vom ajunge chiar în acea situaţie disperată de care spuneam, că oamenilor nu le mai rămâne altceva decât să treacă la nişte gesturi disperate.

Ceea ce am remarcat eu, sunt unii funcţionari acolo, în Ministerul Agriculturii, care nu fac altceva decât să încurce lucrurile. Consideră producătorii agricoli - repet, cei care mai muncesc în această ţară - un fel de paria. Vreau să amintesc aici Ministerului Agriculturii - şi este şi domnul secretar de stat aici - că Ministerul Agriculturii este la dispoziţia producătorilor agricoli, şi nu invers. Aşa cum se întâmplă acum, trebuie schimbată mentalitatea. Trebuie luat la întrebări şi domnul Chelmu şi domnul Avram, de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, să vedem ce se întâmplă de nu se pun de acord pentru rezolvarea urgentă a acestor chestiuni.

Şi fac precizarea aici că dacă într-o lună de zile nu se rezolvă chestiunea aceasta cu privire la rezolvarea despăgubirilor la gripa aviară, la unităţile de pe Platforma de la Codlea, Verba Trans şi aşa mai departe, de la Braşov, eu voi cere demisia întregii conduceri a Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi din nou? Nu mai este necesar.

Vă mulţumesc.

Vă rog, atunci, să răspundeţi şi doamnei deputat Mirela Adomnicăi, pe tema "Licitaţiile pentru identificarea parcelelor agricole".

Domnul Töke István:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2035.B/2006 referitoare la modalitatea şi condiţiile impuse firmelor participante la licitaţiile pentru identificarea parcelelor agricole, vă comunicăm următoarele:

Firmele declarate câştigătoare execută serviciile de digitizare atribuite cu personal propriu sau cu personalul asociaţilor şi/sau subcontractanţilor declaraţi în ofertele adjudecate. Este adevărat că printre subcontractanţi se află şi firme autohtone, acestea au participat la procedură, fiind declarate în ofertele adjudecate. Subliniem că adjudecarea Lotului 3 s-a făcut în favoarea Firmei Ganss S.R.L. din România.

Cerinţele minime de calificare au fost stabilite prin documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei DEPO, în concordanţă cu legislaţia aplicabilă la momentul organizării procedurii.

În conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, pag.20 din Monitorul Oficial nr.340/2001, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili, ca cerinţă minimă, îndeplinirea şi finalizarea în ultimii 3 ani a cel puţin unui contract care a avut ca obiect prestarea unor servicii similare şi care a avut valoare egală sau mai mare decât o valoare minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar şi nu poate depăşi valoarea estimată a contractului de servicii care urmează a fi atribuit.

Valoarea estimată a contractului a fost de 675.000 euro pentru fiecare lot din cele patru, iar cerinţa minimă pentru experienţă similară stabilită prin DEPO a fost de 250.000 euro, respectiv 37% din valoarea estimată, cu mult sub această valoare.

De asemenea, referitor la cifra de afaceri, acelaşi act normativ dispune că (cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani), autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca cerinţă minimă realizarea unei cifre medii anuale de afaceri egală sau mai mare decât valoarea minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar şi nu poate depăşi valoarea medie anuală estimată, cu contractul de servicii care urmează a fi atribuit, multiplicată cu 3.

Cerinţa minimă stabilită prin DEPO pentru cifra medie anuală de afaceri în ultimii 3 ani a fost de 1 milion de euro, respectiv 41% din pragul maxim prevăzut de legislaţie.

În legătură cu experienţa în proiectele similare, dorim să precizăm că s-a solicitat îndeplinirea unui contract din următoarele categorii: 7420 - servicii proiectare, 7420.73 - servicii de prospectare a suprafeţelor terestre, 7230 - servicii de prelucrare informatică a datelor.

Se poate constata că experienţa similară nu a fost solicitată din domeniul digitizării, tocmai pentru a permite accesul la procedura de licitaţie a cât mai multor operatori economici, inclusiv dintre cei autohtoni.

De asemenea, pragurile impuse pentru experienţa similară şi cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani au fost stabilite cu mult sub prevederile maximale legale, din considerente de accesibilitate la procedură pentru firmele autohtone.

De altfel, cine-şi poate imagina că o licitaţie pentru atribuirea unui contract a cărui valoare totală a fost estimată la 2.700.000 euro, putea fi atribuit fără ca autoritatea contractantă să solicite garanţii din partea ofertanţilor, legate de îndeplinirea acestuia, exprimate sub formă de experienţă similară şi cifra de afaceri.

Referitor la sugestia de modificare a legislaţiei în materie, pentru a permite participarea cu şanse egale a firmelor autohtone, vă informăm că între atribuţiile de reglementare a M.A.P.D.R. nu se regăseşte cea referitoare la modificarea legislaţiei de achiziţii publice.

Dorim să precizăm că legislaţia în materie a achiziţiilor publice a fost modificată recent prin O.U.G.nr.34/2006, act normativ iniţiat de către Ministerul Finanţelor Publice şi a fost adoptată de Parlament, prin Legea nr.337/2006.

Această reglementare a pornit de la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea şi promovarea unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Cap. I "Libera circulaţie a mărfurilor" şi al Recomandărilor Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspuns.

Vreau să fac o precizare. Mie, prin acest răspuns la interpelare, practic, mi se indică temeiurile legale care au stat la baza organizării licitaţiilor pentru identificarea parcelelor agricole, dar eu nu am contestat legalitatea acestor licitaţii, ci, dimpotrivă. Normal că a existat legislaţie, dar tocmai în cadrul acestei legislaţii s-a creat această problemă, în sensul că s-au impus o serie de condiţii prohibitive de selecţie pentru firmele autohtone, astfel încât este limitat accesul acestora la licitaţie.

Ceea ce am subliniat este că, într-adevăr, înţelegem necesitatea stabilirii unor garanţii, dar consecinţa este că, în final, tot firmele româneşti sunt cele care execută lucrările, iar cele străine sunt cele care doar manageriază financiar.

În aceste condiţii, cel care pierde este în primul rând statul român care, la capitolul taxe şi impozite pe profit, înregistrează deja un minus.

Iar sugestia referitor la modificarea legislaţiei, într-adevăr, - răspunsul este puţin ironic în acest sens -, într-adevăr, Ministerul Finanţelor are competenţa de iniţiativă legislativă în acest domeniu, dar eu sunt convinsă că există comunicare în cadrul Guvernului şi, atunci, sugestiile vizavi de consecinţele aplicării unui act normativ într-un domeniu sunt acceptate de ministrul care are competenţa de iniţiere legislativă.

Vă mulţumesc, oricum.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Îl invit, atunci, pe domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu să prezinte răspuns la interpelarea domnului deputat Mircea Costache referitor la cărţile şi publicaţiile de limbă română în zonele locuite în majoritate de vorbitori de limbă română.

Domnul Mihai Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Răspunsul scris al Ministerului Afacerilor Externe a fost remis. Nu voi face acum decât să adaug câteva date şi să pun câteva accente şi voi începe cu Republica Moldova.

În anul 2006, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni a alocat fonduri în valoare de 5.628.258 RON pentru proiecte destinate sprijinirii activităţilor de promovare a limbii române în Republica Moldova.

În acest sens, voi menţiona schematic, pe domenii, programele şi proiectele derulate cu finanţare D.R.R.P., care vizează susţinerea şi afirmarea limbii române, inclusiv sumele aferente.

În primul rând, 12 publicaţii de limbă română din Republica Moldova au primit, în anul 2006, sprijin financiar în valoare de 1.351.147 RON repartizat astfel: "Limba română" - 100.942 RON; "Literatura şi arta" - 89.679 RON; "Noi" - 50.000 RON; "Timpul de dimineaţă" - 281.368 RON; "Jurnal de Chişinău" - 198.933 RON; "Flux continuu" - 168.991 RON; "Cuvântul" - 30.944 RON; "Glasul naţiunii" - 100.000 RON; "Natura" - 51.000 RON; "Democraţia" - 141.840 RON; "Ziarul de gardă" - 87.450 RON; "Florile dalbe" - 50.000 RON.

În colaborare cu Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni a asigurat editarea de manuale de istorie a românilor şi istorie universală clasele IX-XII, într-un tiraj total de 30.000 volume, 5.000 de exemplare/volum, valoarea sprijinului financiar fiind de 240.310 RON.

În continuarea programului de dotare cu material didactic a şcolilor din Republica Moldova, iniţiat în 2005 şi a cărui primă etapă a permis realizarea de planşe şi hărţi necesare studiului istoriei românilor, D.R.R.P. a alocat suma de 400.000 RON pentru editarea de planşe şi alte materiale didactice, pentru a înlesni studiul limbii române, care urmează a fi distribuite în toate şcolile din Republica Moldova.

Urmare a colaborării cu Editura "Litera Internaţional" din Chişinău, departamentul a finanţat cu 400.000 RON editarea a două lucrări valoroase, bine realizate, care vor fi trimise în bibliotecile tuturor şcolilor din Republica Moldova: Dicţionarul general al limbii române şi Albumul mileniului românesc, o prezentare în imagini, însoţite de texte ale istoriei românilor, care constituie un instrument de lucru util şi atractiv pentru cei interesaţi.

Cu prilejul Zilei limbii române, Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu Centrul de Cultură şi Carte Românească din Chişinău şi cu Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, au organizat, sub genericul "Limba, literatura şi istoria românilor, identitate şi diversitate în context european", o serie de manifestări menite să ofere vizibilitate prezenţei româneşti în spaţiul public din Republica Moldova, două simpozioane cu tema "Probleme actuale ale istoriei românilor", respectiv "Limba şi literatura română în spaţiul basarabean", un concert extraordinar al artistului Grigore Leşe, precum şi inaugurarea unei expoziţii de fotografie a unor artişti din Republica Moldova.

Departamentul a invitat personalităţi de marcă din România care activează în domeniul cercetării istorice şi al literelor.

Menţionez că proiectele şi programele destinate sprijinirii activităţii de promovare a limbii române în Republica Moldova reprezintă aproximativ 80% din bugetul alocat acţiunilor pe care departamentul le derulează în acest spaţiu.

În Ucraina, în 2006, au fost finanţate 11 proiecte în beneficiul comunităţii româneşti din Ucraina, respectiv editarea de reviste, lucrări şi colecţii folclorice, "Septentrion literar" - 18.000 RON, "Făgurel" - 10.800 RON, pentru copii, "Caiete literare", precum şi dotarea cu echipamentul tehnic necesar a publicaţiei "Arcaşul" - 8.022 RON şi a Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuţi - 5.239 RON.

Cu sprijinul departamentului, la Cernăuţi s-au desfăşurat două manifestări de tradiţie ale comunităţii româneşti: Tabăra de cultură şi civilizaţie românească şi Salonul internaţional de carte românească - 27.078 RON.

Doresc să menţionez că în data de 8 noiembrie 2006, am oferit la Cernăuţi, într-un cadru oficial, o donaţie de carte din partea Ministerului Afacerilor Externe - prima donaţie de carte de asemenea amplitudine, în Ucraina -, constând în 19.000 de volume din opere ale clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Ion Luca Caragiale.

Cărţile au fost donate şcolilor cu predare în limba română, cabinetelor metodice din raioanele Hiliboca, Herţa, Storojineţ şi Noua Suliţă, Institutului Regional de Cercetări Postuniversitare din Cernăuţi, Bibliotecii Universităţii Naţionale "Iuri Fetcovici" din Cernăuţi şi Catedrei de filologie-română şi clasică a Universităţii din Cernăuţi, precum şi direcţiilor raionale şi regionale de învăţământ şi ştiinţă.

Stimate domnule preşedinte, domnule deputat, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

M-a preocupat problema şi în anii trecuţi şi constat cu satisfacţie că există o creştere a lucrărilor pentru sprijinirea culturii în provinciile româneşti şi, aşa cum arăta domnul secretar de stat, nevoile sunt mari, eforturile noastre sunt, zic eu, considerabile, dar, aşa cum se întâmplă adesea, nu poţi mulţumi pe toată lumea.

Dacă Ion Anton, redactorul-şef al revistei "Florile dalbe", să spunem, se mulţumeşte şi cu cei 50.000 RON - o sumă destul de mică -, sunt edituri care ne-au semnalat nemulţumirea lor pentru faptul că nu au găsit la timp pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni detaliile necesare pentru întocmirea de documentaţii şi, în cele din urmă, ei n-au fost cuprinşi. Poate ne mai gândim şi la asemenea situaţii. Un domn Grigorescu, directorul Editurii "Linade", de exemplu, foarte adesea, ne-a solicitat, cu rugăminţi, pentru a fi şi ei sprijiniţi să-şi îmbunătăţească producţia de carte în limba română. Şi există multe alte situaţii.

Deocamdată, trebuie să recunosc, aşa cum am mai spus, că, faţă de anii trecuţi, există un aport mai însemnat şi poate ne preocupăm să şi ajungă unde trebuie, că au mai fost semnalate în anii trecuţi unele deficienţe din acest punct de vedere.

Dacă departamentul ar acorda un pic mai multă atenţie şi altor aspecte ale vieţii vorbitorilor de limba română şi din spaţiul fostei Iugoslavii, de exemplu, am fi şi mai mulţumiţi. Acolo am aflat că românii îşi trimit copiii la şcoală cu autobuzul croaţilor. Adică, până la urmă, Croaţia s-a învrednicit pentru unele localităţi să pună la dispoziţie un mijloc de transport. România nu a reuşit acest lucru, deşi vorbitorii de limba română sunt cu mult mai mulţi în acea zonă.

Nu putem aborda fenomenul în integralitatea lui, exhaustiv, dar, făcând paşii care s-au făcut şi pentru care mulţumesc departamentului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, poate reuşim, cu toţii, ceva mai mult, dincolo de vorbe şi de exhibiţionisme, să încurajăm şi să sprijinim cultura naţională, oriunde se produce ea.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Rog, atunci, pe domnul secretar general Dorel Căminescu să răspundă domnului deputat Mircea Costache, pe tema "Situaţia participanţilor la evenimentele din decembrie '89".

Doamna deputat Mitrea lipseşte.

Domnul Dorel Căminescu (secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Interpelarea se referă la faptul că "există cetăţeni care au participat la revoluţie, făcând dovada cu martori, fotografii şi alte mărturii indubitabile, şi care nu se bucură de prevederile legii, nerecunoscându-li-se calitatea de revoluţionar".

În speţă, domnul deputat ne semnalează un caz - acela al cetăţeanului Goia Ioan, din Buzău, care este recunoscut de cei care s-au aflat la revoluţie, în sediul judeţean al partidului comunist în ziua de 22 decembrie '89 şi care, deşi a depus documentaţie - cum afirmă domnia sa -, nu a primit certificatul de revoluţionar.

Faţă de această situaţie, facem următoarele precizări: Legea nr.341/2004, legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate, ci, în conformitate cu reglementările acesteia, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor efectuează numai preschimbarea certificatelor doveditoare ce au fost eliberate în perioada '90-'97.

Mai mult decât atât, Legea nr.341 stabileşte criterii mai clare în ceea ce priveşte acordarea titlului de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie '89, remarcat prin fapte deosebite, titlu pe care-l solicită şi domnul Goia, şi anume - art.3 din lege: "titlul de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989, luptător remarcat prin fapte deosebite, se atribuie celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului în localităţile unde au luptat pentru victoria revoluţiei române, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie '89".

În spiritul celor enunţate la art.3 din lege, normele de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precizează: "titlul de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie '89, luptător remarcat prin fapte deosebite, a fost instituit şi se atribuie în scopul de a face diferenţa, pe de o parte, între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanţilor şi au avut un rol deosebit prin contribuţia decisivă la victoria revoluţiei şi, pe de altă parte, marea masă a persoanelor care au participat la revoluţia din decembrie '89, fără a avea o contribuţie individuală decisivă la victoria revoluţiei".

De asemenea, menţionăm că legea prevede chiar posibilitatea ca anumitor persoane, cărora le-au fost eliberate certificate în baza vechii legi - Legea nr.42/1990 -, acestea să nu mai fie preschimbate dacă nu întrunesc condiţiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.566/1996, urmând a li se acorda titlul onorific de participant, deşi persoanele în cauză au participat efectiv la revoluţie.

Întrucât reglementările Hotărârii de Guvern nr.566 amintite mai sus au stat la baza eliberării certificatelor de către Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie '89, nu excludem posibilitatea ca domnului Goia Ion să nu i se fi acordat certificatul pentru neîndeplinirea criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare la acea vreme.

Întrucât cazul prezentat de către domnul deputat Mircea Costache nu este singular, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor are în vedere ca, la finalizarea activităţii de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, conform Legii nr.341, să propună un act normativ prin care să se soluţioneze, în condiţiile legii, şi unele situaţii de acest gen, pentru a veni în sprijinul celor care, cu adevărat, şi-au adus contribuţia la victoria revoluţiei române din decembrie 1989.

Facem, însă, precizarea că aceste probleme, aceste aspecte pot fi rezolvate numai în condiţiile în care Parlamentul României va adopta un act normativ cu putere de lege care să prevadă posibilitatea acordării de noi titluri de luptător pentru victoria revoluţiei şi pentru persoanele care nu au dobândit aceste titluri în temeiul Legii nr.42, aşa cum este şi cazul semnalat de domnul deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, vă asigură de permanenta deschidere pentru soluţionarea tuturor aspectelor legate de revoluţionari sau în legătură cu revoluţia din decembrie 1989, care vă sunt semnalate dumneavoastră în teritoriu sau în cadrul comisiilor şi este în măsură să vă prezinte, ori de câte ori va fi necesar, rapoarte sau propuneri cu privire la solicitările dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar general.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu, în mare, cunoşteam răspunsul, dar trebuie să fim cu toţii de acord că s-au strecurat, printre cei care beneficiază de prevederile legii, şi unii oameni care nu au avut nimic în comun cu evenimentele din decembrie 1989. Şi, atunci, nemulţumirea celor care s-au aflat în primele rânduri şi care, în anumite conjuncturi, nu au beneficiat de prevederile legii, este legitimă.

Cazul semnalat de mine a fost selectat din mult mai multe solicitări ale unor cetăţeni, dar acesta se întâmplă să fie imortalizat de un grup de fotografi amatori sub comanda mea, sub conducerea mea. Şi, pentru că am fost martor la evenimente, ştiu că acest Goia Ion se afla în balconul sediului judeţean al PCR Buzău, în faţa a zeci de mii de participanţi din piaţă.

A fost primul care a aruncat, de la balcon, panouri cu portretele liderilor comunişti, cărţi. El şi-a asumat riscuri. A fost printre primii observaţi de toţi cetăţenii prezenţi în acel balcon.

Pozele făcute de membrii fotocineclubului Orizont al Casei de cultură a sindicatelor din Buzău, pe care o conduceam, stau mărturie. Au fost făcute expoziţii şi în străinătate cu acele poze în care acest Ion Goia este nelipsit.

Nu se poate spune că nu şi-a asumat riscuri; nu se poate spune că nu s-a expus; nu se poate spune că n-a fost în primele rânduri: că mai departe decât balconul judeţenei de partid şi decât ce s-a întâmplat acolo nu putea fi. Alţii au fost pe la periferia oraşului, sau cine ştie pe unde şi, în condiţii mai mult sau mai puţin tenebroase, au ajuns să fie recunoscuţi de prieteni şi incluşi în rândul revoluţionarilor.

Ion Goia a fost unul autentic.

De ce a ajuns el să se facă notă separată? A observat că unii încercau să se avantajeze, creându-şi asociaţii de revoluţionari. Când a văzut disiparea, fărâmiţarea în Asociaţia "Metrou", Club 22, Unord, Blocul nu ştiu care, ştiind că revoluţia a fost una singură şi văzând că există o tendinţă de creare de avantaje, de căpătuială, fiecare încerca să-şi găsească cât mai mulţi membri în asociaţie, nu s-a recunoscut în niciuna din asociaţiile de la nivelul judeţului, a făcut notă separată şi atunci niciuna dintre asociaţii nu l-a sprijinit pentru depunerea dosarului.

Şi-a depus singur dosarul la Preşedinţia României, a primit o hârtie pe care a expus-o şi în dosarul pe care-l puteţi vedea; el are un dosar în care există o adresă de la Preşedinţia României că a depus dosarul complet şi i se spune: "Dosarul dumneavoastră a fost înaintat comisiei de profil a Parlamentului spre cele legale."

Cei care s-au simţit jigniţi, ca preşedinţi de asociaţii, când i-au văzut dosarul, este posibil să i-l fi sustras sau să se fi întâmplat ceva, dar hârtia stă mărturie că l-a depus la Preşedinţia României. Pozele făcute, nu de mine personal, ci de grupul de cineaşti amatori şi de fotografi amatori cu care am vrut să rămână imortalizate pentru istorie ce se întâmpla în acele zile, l-a reţinut pe peliculă ca un revoluţionar autentic. Un muncitor textilist care a simţit nevoia să fie acolo, fără să dea explicaţii de ce şi cum, dar care nu s-a înregimentat în fărâmiţarea în asociaţiile făcute după. Face, totuşi, dovada şi cu documente clare de la Preşedinţia României că şi-a depus dosarul în termenul legal, face dovada şi cu pozele făcute de mine şi de grupul respectiv, face dovada şi cu toţi cei care-l recunosc ca revoluţionar autentic şi nu beneficiază de niciun drept. A ajuns în postura ca eu sau alţii să-l ajutăm să-şi procure medicamente, şi să ducă o viaţă de mizerie, când nu era cazul, pentru că, totuşi, naţiunea face un efort considerabil ca pentru aceşti oameni să existe nişte măsuri reparatorii pe care noi le cunoaştem.

Deci eu nu am venit cu un caz oarecare, ci cu unul care face dovada şi pentru care eu însumi sunt mărturie vie că s-a aflat acolo, în acele zile, în primele rânduri.

De aceea, faptul că a fost atât de mult obstrucţionat, driblat, plimbat, am ajuns eu să-l potolesc, că vroia să se arunce de undeva de pe sus, de aici, în semn de protest, că nu este ascultat şi nu este audiat de nimeni, să mai intrăm în vizorul lumii civilizate şi cu gesturi extreme, care nu ne fac cinste nici nouă, nici dumneavoastră şi niciunuia din această ţară.

Goia Ion este un om onest, este un om cinstit. A rămas un om cinstit care, întâmplător, a fost sabotat chiar de către capii organizaţiilor de revoluţionari - de unii dintre ei.

Eu nădăjduiesc că, fie venind dumneavoastră cu un proiect de act normativ pe care să-l supunem dezbaterii Parlamentului, fie printr-o altă măsură, oameni din această categorie care merită pe deplin recunoaşterea noastră şi să se bucure de prevederile legilor în vigoare şi de efortul bugetar pe care-l face statul român, să fie şi el inclus, nemaipunând la socoteală faptul că se poate dovedi oricând că s-au strecurat foarte mulţi fără niciun fel de merit în categoria revoluţionari.

Deci dacă suntem de acord cu aceste lucruri, domnule secretar general, vreau ca acest moment să nu rămână singular, şi de mâine să uit şi eu şi să uitaţi şi dumneavoastră că există şi aşa ceva, şi astfel de situaţii care aşteaptă reglementări, aşteaptă reparaţii, de la dumneavoastră - cu iniţiativă legislativă, de la noi - cu o dreaptă judecată în acest Parlament.

Mulţumesc, domnule preşedinte, mulţumesc, domnule secretar general.

Şi rog încă o dată să nu-i uităm pe cei care chiar merită să nu fie uitaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55.