Parliamentary debates

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumim şi noi pentru declaraţia dumneavoastră.

În continuare, punctul 10 de pe ordinea de zi, un subiect care a născut vii controverse şi la plenul nostru reunit precedent.

Dau cuvântul pentru prezentarea Raportului de activitate al Societăţii Române de Televiziune şi a contului de execuţie bugetară pe 2008 domnului preşedinte, director general, Alexandru Sassu, pe care îl invit la microfonul central pentru a prezenta raportul SRTV pe 2008. (Discuţii la masa prezidiului cu domnul Alexandru Sassu.)

Doamna Turcan, doriţi să prezentaţi dumneavoastră raportul?

În desfăşurătorul nostru, ordinea era cea pe care am anunţat-o eu. Dacă şi domnul Sassu este de acord cu această formulă? Da, domnul Sassu este de acord.

O rog pe doamna preşedinte a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, doamna Turcan, să prezinte punctul de vedere al Comisiilor de cultură din cele două Camere.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, foarte mult.

Mă gândeam că dacă la Radio am prezentat întâi raportul Comisiilor pentru cultură şi la TVR procedăm la fel.

Nu voi reţine foarte mult atenţia dumneavoastră, pentru că sunt convinsă că domnul preşedinte, director general, Sassu, are lucruri importante să ne anunţe cu privire la raportul de activitate pe anul 2008.

Toate dezbaterile din comisiile reunite s-au derulat cu respectarea procedurilor parlamentare.

În cadrul dezbaterilor, opiniile au fost mai mult critice şi aş spune în totalitate critice, întrucât aceste dezbateri s-au desfăşurat în absenţa domnului preşedinte, director general Sassu, dar şi, din păcate, în absenţa oricărui membru al Consiliului de Administraţie din TVR, lucru care, bineînţeles, a evitat membrii comisiei, pentru că este un lucru care ţine de raportul între aceste două instituţii: Parlament - TVR, acest raport, raportul de activitate anual, să fie susţinut măcar de un reprezentant al Consiliului de Administraţie.

Raportul comisiilor este foarte complex, dar v-am prezentat o sinteză. Şi, din păcate, anunţul de a nu putea participa la dezbateri a fost făcut cu 10 minute înainte de începerea şedinţei comisiilor reunite.

Au fost luări de poziţie din partea mai multor parlamentari, senatori şi deputaţi, şi, după încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2008 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 15 voturi împotrivă; o abţinere; niciun vot pentru.

În urma exprimării votului majoritar negativ, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2008.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, domnul Socaciu.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spre corecta informare, vreau să spun doar un lucru, care cred eu că este important, şi anume: doamna preşedinte Raluca Turcan a spus că nu au fost atitudini critice.

Au fost atitudini critice şi ar fi putut să fie mult mai multe dacă grupurile din opoziţie, respectiv Grupul parlamentar al PSD+PC şi Grupul parlamentar al PNL, nu ar fi părăsit, pur şi simplu, lucrările comisiei, întrucât ele nu se desfăşurau în conformitate cu cerinţele celor două grupuri.

În aşa fel, nu putem vorbi doar de atitudini critice, ci putem vorbi de faptul că opoziţia nu a luat parte la dezbateri în cadrul comisiilor.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană :

Dacă doamna Turcan doreşte să completeze pentru acurateţea informării plenului reunit?

Doamna Raluca Turcan:

Un scurt drept la replică, dragul meu coleg, domnule deputat Victor Socaciu, încă mai ştiu ce spun. N-am spus că nu au fost opinii critice, am spus că opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor au fost, în marea lor majoritate, critice. Asta am spus.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bun, cu această importantă precizare, îl invit pe domnul preşedinte, director general Sassu să prezinte raportul şi elementele pe care le consideră necesare pentru informarea plenului reunit.

Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu (preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am să încep cu o precizare, apropo de neprezentarea la comisie. Din păcate, în ziua aceea eram la spital şi am anunţat acest lucru. Nu ştiu de ce a ajuns cu 10 minute înainte, pentru că, întâmplător, nici nu trecusem în ziua aceea prin televiziune, deci nu aveam cum să semnez atunci. Era semnată cu o zi înainte hârtia respectivă. Îmi pare rău! Credeam că acest lucru l-am lămurit cu doamna preşedinte. Este în regulă. Sper ca, prin ceea ce se discută astăzi, să putem lămuri cele câteva lucruri care s-au ridicat în discuţie, de-a lungul timpului, atât în comisie, cât şi în ultima perioadă în plen.

Aş începe prin a spune un lucru pe care cred că este bine să-l ştie toată lumea. Sursele de finanţare ale Televiziunii sunt trei: pe de o parte, este o parte de la bugetul de stat, care este destinată, în mod expres, prin buget, dezvoltării plăţii reţelelor şi releelor şi TVR Internaţional; o parte din taxă şi o parte din venituri proprii, aici intrând şi publicitatea. Nu există niciun fel de bani care să vină de la cablişti. TVR, canalele TVR se difuzează, prin lege, în mod gratuit.

Pentru că există această confuzie şi pentru că, la un moment dat, s-a spus şi de la microfon acest lucru, vă spun, încă o dată, nu există altă sursă de finanţare şi nu există niciun ban de la cablişti.

Am să revin la problemele economice, în primul rând. În 2007, când acest Consiliu de administraţie a preluat conducerea TVR-ului, la jumătatea anului exista un deficit deja de 10 milioane, aproximativ 10 milioane de euro, cu perspective ca, până la sfârşitul anului, să se ajungă undeva la 18, poate şi mai mult, de milioane de euro.

Nu există - şi dacă vă uitaţi în raport şi Comisiile pentru buget cred că au făcut acest lucru - nicio problemă legată de bani dispăruţi sau neexistenţi. Este vorba de un deficit, aşa cum are şi bugetul de stat, aşa cum există bugete de stat în toată lumea aceasta. Repet, am preluat conducerea acestei instituţii care avea în momentul acela o perspectivă de 18 milioane de euro deficit. Ceea ce am reuşit să facem în 2008, în primul an în primul an bugetar pe care l-am proiectat împreună cu Consiliul de administraţie şi executat până la capăt a fost să stopăm acest declin. În loc să ajungem la sume mai mari de 18 - 20 de milioane, am dus-o undeva în zona 10, 11 milioane, 12 milioane de euro. Deci nu există o problemă de acest tip, privind dispariţia unor bani sau alte lucruri de genul acesta. Vă amintesc că în conformitate cu legea există o auditare făcută de un audit independent, care a închis anul 2008, ca şi anul 2009, de altminteri, fără nici un fel de problemă în această direcţie.

Toate acestea s-au întâmplat într-un peisaj în care sursele de finanţare ale TVR au scăzut permanent. Din 2005 încoace, fără să existe o înlocuire sau o compensare, aşa cum ar fi fost normal, televiziunea publică a fost supusă prin intermediul diverselor legislaţii la tot felul de scăderi de fonduri.

Obligativitatea plăţii t.v.a a apărut în Codul fiscal, 15% la CNC, a apărut în Legea CNC-ului, impozitul forfetar care a închis 150.000 aproximativ sau 180.000 de plătitori de taxe şi aşa mai departe au fost legi care au făcut ca obligaţiile de plată sau sursele de finanţare să fie diminuate fără ca să se adauge nimic. Cu toate acestea, repet, Consiliul de administraţie a ţinut în această perioadă, în aceeaşi zonă deficitul bugetar, ceea ce cred că este un succes.

S-a vorbit de faptul că televiziunea publică este o gaură neagră, un cheltuitor de bani publici. Am să vă dau numai cifrele din 2008 sau 2009, când am luat de la bugetul de stat aproximativ 180 de milioane de lei şi am dat către bugetul de stat sau către alte organisme de acelaşi tip, aproximativ 160 de milioane de lei, în acelaşi timp societatea funcţionând în parametrii în care era necesar. Dacă vreţi şi aveţi întrebări putem discuta mai concret.

Al doilea lucru pe care l-am auzit de nenumărate ori şi căruia cred că trebuie să-i dau răspuns este înfiinţarea a două canale de televiziune în această perioadă. Şi, sigur, pandant cu aceasta, faptul că nu am dat oameni afară. Sunt două lucruri legate într-un fel, dar care pentru a răspunde la ele ar trebui să vă amintesc că în această perioadă, mai ales în ultimii doi ani de zile de când criza economică are un efect foarte puternic în economia românească, şi nu numai, există în peisajul media românesc o încercare a posturilor private de a se adapta şi de a rămâne pe piaţă. În faţa falimentului, unele dintre ele ajung deja acolo, sau a perspectivelor financiare foarte proaste, televiziunile private, şi nu numai, întreaga presă, are probleme şi încearcă să se adapteze. În condiţiile acestea, nivelul calitativ a scăzut destul de mult şi lucru cu care vă confruntaţi cu toţii.

Anul trecut, la începutul anului, am avut o întâlnire cu toată presa centrală şi am scris două scrisori către Parlament, în vederea încercării stabilirii unor acţiuni comune în această direcţie. Nici până astăzi nu s-a primit niciun răspuns din partea nimănui.

Din păcate, criza s-a adâncit, anul trecut, de exemplu, scăderea pieţei publicitare a fost undeva la 40 şi ceva la sută, anul acesta continuă să scadă, probabil cu încă 10-15% faţă de anul trecut. În aceste condiţii cred, şi Consiliul de administraţie a crezut că este datoria unei instituţii publice de media să ofere o alternativă pe piaţa media, care să dea şi altceva decât nu neapărat subcultură sau lucruri de genul acesta. În aceste condiţii, am înfiinţat un post de televiziune, TVR Info, care vine şi aduce informaţie, vine şi transmite şedinţe de Parlament şi aşa mai departe. Cred că era necesar un astfel de post şi îl susţin în continuare, indiferent de ceea ce se spune. Cum, de asemenea, cred că TVR3, un post de televiziune naţional, care se ocupă de problemele regionale ale ţării, atâta vreme cât se vorbeşte de descentralizare şi atâta vreme cât se vorbeşte despre vot uninominal, era absolut necesar. Faptul că la ora actuală, după un an şi un pic, există deja în casele a 73, 74 sau chiar 80% din populaţia ţării este un verdict pentru existenţa acestui post de televiziune.

În final, aş vrea să vorbesc de audienţă. Există o părere pe piaţă, întreţinută poate şi de mass-media, poate şi de cei care nu se uită la TVR, că audienţele canalelor acestei societăţi a scăzut. Greşit! În acest moment, televiziunea publică a revenit la poziţia a treia, ar trebui dacă ar putea să funcţioneze în continuare, în mod normal, ar putea să crească şi mai mult. Jurnalele televiziunii publice au ajuns să-şi tripleze în ultimul an şi ceva audienţa, iar programele TVR, nu numai în opinia mea, sunt de calitate. Cred că, în aceste condiţii, mai ales că în aceşti doi ani şi jumătate, trei au existat 10 luni de campanii pentru diferite alegeri şi diferite referendumuri, cred că performanţa creşterii audienţei este de laudă şi nu este de condamnat, sigur, în condiţiile în care cei care votează, dumneavoastră vreţi sau nu să înţelegeţi aceste lucruri şi să le luaţi în considerare.

Ultimul punct, pentru că s-a vorbit şi mai devreme şi acum, despre depolitizare. S-a vorbit despre partizanat. S-a vorbit despre partizanat, mai ales în ultima campanie, cea prezidenţială. Am să vă spun numai că raportul OSCE, raport independent, spune în mod explicit că singura televiziune care a făcut campanie conform criteriilor europene şi care a făcut o campanie neutră este SRTV. Deci, dincolo de ceea ce încercaţi să spuneţi dumneavoastră, domnilor foşti colegi, acest lucru este scris în raportul OSCE. Vreţi, citiţi-l şi luaţi-l în considerare. Nu vreţi, votaţi cum credeţi. Însă eu pot să vă spun doar un lucru: că depolitizarea nu înseamnă nici schimbare de lege, nici o schimbare de oameni, de consilii de administraţie, ci înseamnă o schimbare de mentalitate şi în primul rând la nivelul celor care sunt la putere. Pentru că atâta vreme cât vor considera că televiziunea este un instrument în aplicarea puterii, ea nu va fi depolitizată. Atâta timp cât primul-ministru vrea o emisiune săptămânală pe televiziune, ea va fi o televiziune guvernamentală şi nu depolitizată. Nu credeţi? Iată hârtia. Hârtia primului-ministru, care îmi cere ca în fiecare miercuri, la oră de maximă audienţă, să fie pe postul TVR. Aceasta este depolitizarea!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare din opoziţie.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului preşedinte director general Sassu.

Intrăm în partea de dezbateri asupra raportului SRTV pe 2008 şi a raportului în execuţie financiară.

Din partea Grupului PDL îl invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru. Din partea Grupului PSD+PC, domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz se pregăteşte.

Domnule senator Radu F. Alexandru. Îl invit...

Voci din partea PNL:

Nu mai vine!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vine, vine!

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iertaţi-mă, nu vreau să ridic tonul, să dau senzaţia că ţip.

Stimaţi colegi,

Distinşi invitaţi,

Sunt într-o situaţie, mărturisesc, ingrată, pentru că trebuie să vorbesc despre un fost coleg de partid, despre un prieten, despre un om care de aproape patru ani de zile este în fruntea instituţiei care este Societatea Română de Radio de Televiziune (Vociferări). Dacă vreţi să mă lăsaţi să vorbesc, v-aş fi recunoscător. Dacă vreţi să începem un dialog cu sala mi se pare că este total neproductiv.

Aş vrea să spun câteva lucruri care ar fi bine să se ştie şi să se ştie exact cum a fost. Aş începe cu precizarea pe care a făcut-o domnul deputat Socaciu, legat de şedinţa de raport.

Stimaţi colegi,

Este pentru prima dată, de când se discută raportul Societăţii Române de Televiziune, când acest raport nu a fost susţinut de Consiliul de administraţie al societăţii. Se poate, şi nu pun sub semnul întrebării nici o clipă, se poate foarte bine ca starea de sănătate a domnului preşedinte-director general la acea dată să-l fi împiedicat, să-l fi pus în dificultate să vină în faţa comisiei. Prezenţa domniei sale nu era o condiţie pentru a discuta raportul. Oricare dintre membrii Consiliului de administraţie ar fi fost normal să vină în faţa comisiilor reunite şi să susţină acest raport. Nu s-a întâmplat acest lucru! A fost cea mai elocventă şi cea mai neplăcută probă de sfidare, de lipsă de consideraţie pe care Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Televiziune a făcut-o publică faţă de Parlamentul României. Este un început de analiză pe care trebuie să-l luăm aşa cum a fost, fără niciun fel de partizanat.

Legat de partizanat, vreau să vă spun şi vă spun "..

Voce din partea PSD:

A fost coleg cu dumneavoastră!

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Domnule deputat, mă bucur nespus că v-aţi regăsit locul în rândul partidului din care aţi făcut parte! Vă rog frumos, aveţi bunăvoinţa să vă păstraţi până la capăt...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să încercaţi să nu intraţi în dialog cu sala şi sala să nu-l întrerupă pe vorbitor.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, legat de partizanat. Vreau să vă spun, fac o afirmaţie privindu-vă în ochi pe fiecare dintre dumneavoastră, fac o afirmaţie cu mâna pe inima: sunt la al treilea mandat în Comisia pentru cultură, artă, mass-media. Întotdeauna, spre cinstea lor, membrii acestei comisii au servit o singură instituţie care se numeşte cultura românească, care se numeşte patrimoniul cultural şi valorile culturale. Niciodată, în dezbateri şi în deciziile care s-au luat în interiorul Comisiei de cultură, nu a primat obedienţa sau subordonarea intereselor unui partid sau altuia şi întotdeauna am încercat analiza cea mai obiectivă. În cazul de faţă, dacă suntem în situaţia de a vă propune spre vot un raport de respingere, această decizie nu are nicio coloratură politică, ci are, prin excelenţă, în vedere felul în care a funcţionat această instituţie.

Vreau să vă spun, am în faţă o sumă de cifre care invocă deficitul financiar al instituţiei. Nu le aduc în discuţie! Nu aceasta mi se pare principala carenţă a Societăţii Române de Televiziune. Este lucrul pe care l-a aplaudat şi l-a apreciat toată lumea când s-a vorbit de Societatea Română de Radiodifuziune, obiectivitate şi echidistanţă. Acesta este lucrul cel mai grav şi lucrul de care toţi din comisia de la Senat şi comisia de la Camera Deputaţilor l-am reproşat actualului Consiliu de administraţie şi, în primul rând, preşedintelui-director general, care trebuie să-şi asume felul în care a funcţionat instituţia.

În final, domnul preşedinte-director general ne-a prezentat o scrisoare prin care premierul Boc cere Societăţii Române de Televiziune o emisiune în care să se adreseze cetăţenilor României. Nu poate fi sub nicio formă interpretată ca o încercare de politizare, nu poate fi interpretată sub nicio formă ca o încercare de imixtiune în politica editorială a societăţii. O asemenea imixtiune i-ar da dreptul primului-ministru să se adreseze, să informeze ţara cu situaţia într-o perioadă atât de dificilă şi ar fi fost absolut normală şi la libertatea preşedintelui director general şi al Consiliului de administraţie ca fiecare declaraţie făcută de premier să fie urmată de o dezbatere cu profesionişti, cu analişti economici, într-adevăr în sensul şi în spiritul deplinei şi obiectivei informări a ţării.

Vreau să vă spun: situaţia din televiziune este gravă, dincolo de cifrele pe care le avem la dispoziţie. Am fost în situaţia în care a trebuit "să arbitrăm" un conflict îndelung între redacţia, între sindicatele, între profesioniştii din Departamentul de actualităţi şi conducerea televiziunii.

Am invitat ambele părţi, am atras atenţia domnului director general. Se încalcă toate normele, toate legile, legat de mandatul de interimar acordat unei persoane care a dovedit nu odată lipsă de profesionalism, lipsă de coerenţă, lipsă de respect faţă de colaboratori. Preşedintele Comisiei pentru cultură de la Senat, domnul senator Sergiu Nicolaescu, i-a adresat repetate scrisori domnului preşedinte-director general, rugându-l să reintre în normalitate, să organizeze acel concurs care să dea, într-adevăr, condiţii de funcţionare legale şi normale Departamentului de actualităţi. Toate aceste demersuri au rămas fără niciun ecou.

Deci, dacă astăzi întâmplarea fericită face să discutăm despre situaţia din televiziune, după ce cu o clipă înainte am discutat situaţia din Societatea Română de Radiodifuziune, unde toată lumea, atât la audierile de la comisie, cât şi astăzi, n-am avut decât cuvinte de apreciere pentru un om care nu are nicio legătură, nu a fost propus şi nu a fost susţinut de actualele partide de guvernământ. Dacă astăzi suntem în situaţia de a vă propune spre vot un raport de respingere, vă rog să aveţi deplina convingere că nu este vorba de un act prin care coaliţia încearcă să "pună mâna" pe televiziune, ci încearcă, din contră, să pună punct unei funcţionări incorecte, ilegale şi anormale a postului naţional de televiziune.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului Alianţei PSD+PC, domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Şi extrem de cunoscutul şi bunul nostru coleg, domnul senator Ţopescu, se pregăteşte din partea Grupului PNL.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbatem astăzi, din păcate, din nou, o temă abordată fals. De fapt, este o discuţie strictă, făcută în planul puterii şi al opoziţiei, pe care puterea vrea să forţeze obţinerea unei conduceri a Televiziunii Române, care să-i fie obedientă şi servilă.

Aş încerca să vă atrag atenţia, poate să vă sensibilizez, spunându-vă că în mod constant în Anglia, în Marea Britanie, preşedintele şi Consiliul de Administraţie este condus la BBC, la postul public, întotdeauna de o propunere a opoziţiei. Acest lucru este făcut din cauza unui exerciţiu îndelung democratic. Ce spunea domnul preşedinte Sassu aici era absolut corect. Depolitizarea este o chestiune de mentalitate. Şi, din păcate, noi încă persistăm şi astăzi, partidele din arcul guvernamental, partidele care susţin Guvernul, în a avea la dispoziţie Televiziunea Română.

Sigur că s-a făcut aici paralela între Radio, pentru care şi noi am avut toate aprecierile pozitive şi al cărui raport a fost pozitiv, prezentat şi votat şi de noi şi de Televiziunea Română. Numai că televiziunea, în ultimii ani, cu o densitate imensă de televiziuni şi de campanii electorale a fost o cu totul altă miză.

Nu întâmplător se forţează această discutare a unui raport şi mai ales respingerea acestui raport într-o comisie care s-a întrunit doar cu membrii partidelor de guvernământ, în refuzul cu obstinaţie de a discuta cu seriozitate fondul problemei. Dacă ar fi fost să discutăm fondul problemei, ar fi trebuit să vedem în ce context se află televiziunea în piaţă, ce a intervenit în modificarea veniturilor sale, lucru care a încercat domnul preşedinte să ni-l descrie aici (din păcate, nu prea ne-a atras adeseori atenţia această discuţie) şi nu disputa care a fost aici invocată între membrii din conducerea unui departament, care fuseseră deja ataşaţi politic, unii chiar în mod manifest.

În fond, ar fi meritat să facem discuţie despre televiziune atunci, însă, în momentul în care ne-am hotărî măcar o dată să avem şi noi o legislatură întreagă sau mai bine zis un mandat întreg al unui Consiliu de administraţie care să şi funcţioneze. Că vă informez, stimaţi prieteni, cu toate evoluţiile care au fost în România, Televiziunea Română nu a avut parte din momentul constituirii, prin lege, a Consiliului de administraţie de un mandat întreg al vreunui Consiliu de administraţie.

Aşa dorim noi să depolitizăm televiziunile. Cum bate vântul puterii din altă parte, cum ne grăbim să-i găsim defecte şi vini, să facem, arătând cu degetul, abstracţie de eventualele lucruri bune care s-au petrecut. Şi spun eventuale, pentru că, după părerea mea, în această perioadă de doi ani şi jumătate, nu de patru, deci cam jumătate de mandat, Televiziunea Română a făcut paşi semnificativi în a prezenta programe de altă categorie şi de altă calitate culturală decât o fac televiziunile comerciale, în goană după profit, cu orice preţ şi la orice nivel de expresie al emisiunilor distractive sau mai puţin distractive.

Aşa că, stimaţi prieteni, discursurile în sala aceasta, astăzi, vor fi, cu siguranţă, un mod de a cosmetiza ceea ce este, din păcate, evident: puterea vrea să-şi adjudece şi preşedinţia Televiziunii Române, ca toate celelalte pe care, în special după alegerile prezidenţiale, a încercat să-şi consolideze în toate secţiunile vieţii sociale şi administrative ale ţării.

Această intenţie nu trebuie să încercăm să o dovedim. Există replica celebră a preşedintelui ţării, într-un fel patronul acestei guvernări, care a spus în mod expres "Nu mai calc în televiziunea publică atâta timp cât la conducere se află domnul Alexandru Sassu". Nici nu trebuia un impuls mai mare şi mai evident. Putea să nu fie făcut nici acesta, pentru că cei care îi săreau în sprijin au şi făcut-o deja.

Raportul de respingere a fost o formalitate, iar respingerea în sine, un act pur politic.

Dumneavoastră veţi vota, cu siguranţă, probabil, tot la comandă politică şi iată, din nou, trecând pe lângă ocazia să lăsăm un consiliu măcar să-şi petreacă întregul mandat, să discutăm la termen şi între timp să fi discutat cu seriozitate cum Televiziunea Română şi Radioul Naţional, instituţiile de media publice, să fie întotdeauna paznic pe lângă guverne şi puteri şi nu aservite lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Ţopescu. Vă rog, domnule senator.

Domnul Cristian George Ţopescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi parlamentari, care sunteţi şi telespectatori, fac un respectuos apel la trezirea la realitate.

În nicio ţară normală, decentă, parte din Uniunea Europeană, nu vezi la televizor toate grozăviile pe care le vezi la noi. Un singur post de televiziune a evitat constant prostul gust şi vulgaritatea. Poate de aceea nu stă relativ bine în clasamentele de audienţă.

La alte posturi sunt emisiuni care au un număr mare de telespectatori, fiindcă promovează exprimarea trivială şi violenţa verbală. Este deprimant să observi câţi oameni sunt interesaţi de "gunoaiele" din viaţa altora. O să spuneţi, probabil, că gustul este în funcţie de educaţia fiecăruia, pe care nu o comentez.

Lupta pentru Televiziunea Română este aprigă, pentru că această instituţie este principalul vehicul electoral. O probabilă majoritate din această aulă doreşte schimbarea conducerii Televiziunii Române. În astfel de situaţii se spune: "Schimbarea şefilor, bucuria nebunilor!". Unul dintre nebunii din Televiziunea Română este cel care vă vorbeşte, dar care nu s-a bucurat niciodată de schimbarea şefilor. Am lucrat câteva decenii în Televiziunea Română şi am convingerea că ea nu va scăpa vreodată de influenţă politică. Din 1990 până acum, Televiziunea Română a fost permanent sub presiune politică. Aceasta nu mai este de mult o noutate. Şi a mai discuta astăzi despre politizare, cred că este depăşit şi inutil.

Intenţia doamnei deputat Raluca Turcan de a promova o lege care să ducă la depolitizarea conducerii Televiziunii Române este foarte lăudabilă, dar, după părerea mea, imposibil de realizat.

Cât timp Consiliul de administraţie al Televiziunii Române va fi format pe baza unui algoritm politic, actuala tendinţă de deprofesionalizare a instituţiei va continua, fiindcă majoritatea membrilor Consiliului de administraţie sunt străini de televiziune, ştiu doar că trebuie să voteze în funcţie de interesul de partid şi nu uită să pretindă indemnizaţia de şedinţă, care nu e deloc neglijabilă.

Să ne închipuim ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea indemnizaţia de şedinţă. Câţi vor mai fi cei care vor dori să facă parte din Consiliul de administraţie al Televiziunii Române.

Pentru că sunteţi telespectatori, închei, cu tot respectul, atrăgându-vă atenţia că, încercând să culpabilizaţi, să discreditaţi, să descalificaţi Televiziunea Română nu veţi schimba lumea, nu veţi modifica percepţia asupra realităţii, vă veţi procura doar plăcerea de a supraveghea realitatea.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, un sfat de părinte către cei care sunteţi părinţi: nu vă lăsaţi copiii singuri la televizor, uitându-se pe unele posturi, fiindcă îşi găsi părinţi adoptivi, artificiali, care le vor satisface aparent toate mofturile, săpându-vă autoritatea şi uitând să-i educe. Îndemnaţi-i, mai bine, să citească o oră pe zi, ceea ce înseamnă cam o carte pe săptămână sau 52 de cărţi pe an. Cunoştinţele pe care le vor dobândi le vor conferi o poziţie avantajoasă în societate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc foarte mult.

Pe procedură? Vă rog. Rugămintea este să nu folosim această modalitate pentru a interveni discuţia politică. Vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Da, domnule preşedinte. O să fiu foarte scurt.

Deci, în calitate de cetăţean, cred că trebuie să observ trei lucruri. Toţi cetăţenii acestei ţări sunt obligaţi să plătească taxă radio-tv chiar dacă au un televizor în casă. Televiziunea Română este televiziunea care are cea mai bună infrastructură din toată ţara.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, pe procedură, dacă aveţi vreo intervenţie? Pe procedură, dacă aveţi o intervenţie.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Păi, pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu este pe procedură. Este...

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Cota de audienţă a Televiziunii Române este cea mai scăzută, astfel încât...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat...

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Televiziunea Română se transformă în televiziune publică secretă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, dacă nu invocaţi procedura, vă tai acest microfon...

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Pe procedură!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este necolegial faţă de colegii care s-au pregătit să ia cuvântul.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Daţi-mi voie să închei...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

...procedura. Deci, în calitate de deputat, îmi revin două obligaţii: sau eliminăm Legea care stipulează taxa radio-tv...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, sunt ultimele dumneavoastră cuvinte, vă mulţumesc foarte mult. (În acest moment, a fost întrerupt microfonul de la tribună.)

Îmi cer scuze faţă de colegii care s-au pregătit să intervină pe fondul acestei dezbateri.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit pe domnul deputat Márton Árpad să ne prezinte punctul de vedere al acestui grup parlamentar.

Vă rog.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate domn preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi ca, înainte de a trece direct la dezbaterea acestui raport, să spun câteva cuvinte... se leagă şi de activitatea Societăţii de Radiodifuziune.

Această societate, într-adevăr, are o activitate echilibrată, a avut aproape întotdeauna, are specialişti foarte buni şi reuşeşte, într-adevăr, să stârnească mai puţine controverse decât postul de televiziune.

Totodată, trebuie să spun, doamna preşedinte, cu regret, că aţi mai păcătuit şi astăzi şi dumneavoastră.

Radiodifuziunea publică este ascultată şi de non-români, pentru că are, slavă Domnului, şi emisiuni în limba maghiară, germană, sârbă şi ucraineană, turcă şi sunt ascultate aceste emisiuni şi de către minoritari, având o părere bună sau mai puţin bună, despre anumite emisiuni.

Totodată, trebuie să spun că, spre deosebire de radiodifuziune, televiziunea, cum am mai spus, ridică foarte multe controverse, mai tot timpul consiliul de administraţie la schimbarea unei puteri este demis, spunându-se că sunt probleme financiare. Şi actualul preşedinte a venit pe acelaşi val şi alţi preşedinţi, la fel.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, întotdeauna, - şi aici am fost în unanimitate -, am încercat să găsim soluţii pentru finanţarea postului de televiziune.

Despre activitatea actualului consiliu de administraţie şi a preşedintelui-director general, pot să spun şi lucruri bune şi lucruri mai puţin bune. Cel puţin, mie mi-a plăcut modul în care s-a apropiat şi a încercat să facă, într-adevăr, nişte posturi teritoriale, care să aibă o frecvenţă. S-a gândit la un canal, noi zicem că ar fi trebuit să aibă aceste posturi teritoriale 24 de ore separat de cel naţional, a încercat să înţeleagă doleanţele minorităţilor naţionale legate de emisiunile lor, chiar dacă nu a reuşit întocmai. Totodată, a promis - şi poate a şi încercat - să pună frâu acelui mod de a face televiziune de prost gust. Din păcate, nu a reuşit întocmai. Şi n-a reuşit să reformeze nici emisiunea de ştiri care, aşa cum am mai spus-o şi de "n" ori, de la acest microfon, a rămas în continuare cel mai anost program de ştiri dintre toate televiziunile existente; cel mai lung, cel mai anost şi, din păcate, mai păcătuieşte şi în acel mod, despre care dumneavoastră aţi vorbit cum că n-ar... prostul gust. Deci, dacă a păcătuit domnul preşedinte-director general, a fost tocmai că nu a reuşit să se impună în sensul în care să reuşească să elimine din acest post aceste elemente deranjante, cel puţin pentru mine.

În ceea ce priveşte modul în care este vizionat de public, sunt de acord că nu trebuie să fie un mod care să devină prioritar, adică să mergem pe sistemul posturilor comerciale. Nu, într-adevăr, trebuie să aibă foarte multe atribuţii de prezentare a emisiunilor culturale, de educare. Şi poate, acestea nu reprezintă o apetenţă pentru public. Tocmai din această cauză trebuie să fie finanţată activitatea acestei societăţi şi m-ar fi interesat foarte mult să văd ce raport ar fi primit societatea în iunie 2009, când putea să primească votul asupra acestui raport, pentru că raportul a fost depus, comisiile puteau să se întrunească şi să primească un raport.

Şi vă mai pun o întrebare: dacă în 2008, aşa cum bine s-a prezentat, exista un deficit oarecare al societăţii, care s-a ştiut când s-a făcut bugetul pe anul 2009, votat în anul 2009 de către o altă coaliţie guvernamentală. Acestui post i s-au propus cu 25% mai puţin decât pentru anul 2008, care nu i-a fost de ajuns. Iar acest capitol, deşi s-a propus să fie modificat de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, n-a fost acceptat de plenul Camerei Deputaţilor, având 74% PDL-PSD. De ce, domnilor din PSD, doamnelor din PSD, aţi votat împotriva acestui amendament - de a acorda nişte sume pentru anul 2009, ca Televiziunea publică să nu se regăsească într-o situaţie ingrată la următorul raport.

Deci, cred că în întrebare găsiţi şi răspunsul. Dumneavoastră ştiţi ce înţelegere aţi avut pe vremea respectivă.

Trebuie să spun un lucru: dacă dorim să evităm situaţii ingrate, în care postul public de televiziune să nu poată să aibă bani, trebuie să ne gândim la sfârşitul fiecărui an cum să-i dăm, atât Radiodifuziunii, cât şi Televiziunii publice, banii necesari pentru o activitate normală.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

A fost anunţat numele domnului deputat Socaciu. Pentru un scurt drept la replică, îl invit la microfon.

Domnul Victor Socaciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să punctez un lucru, pentru că s-a vorbit mai devreme de faptul că niciun mandat nu s-a încheiat. Nu este adevărat. Vreau să vă amintesc că în 2002, când funcţiona la cârma României Guvernul Năstase, domnul Hadji-Culea, liberalul Hadji-Culea, regizorul Hadji-Culea, care era în al doilea an de mandat, a primit încuviinţarea Parlamentului şi a Puterii pentru a-şi termina mandatul. Prima busculadă s-a produs pe mandatul următorului preşedinte PSD, Valentin Nicolau, care, la trei ani de mandat, nici măcar la trei ani, a fost demis de Parlament, în urma respingerii raportului. A urmat, dacă vă amintiţi bine, un mandat catastrofal al altui regizor, Tudor Giurgiu, care singur aproape că şi-a dat demisia, datorită catastrofalei, cum spuneam, catastrofalului mandat, ducând în faliment, de fapt, Televiziunea Română, pe care a preluat-o atunci echipa domnului preşedinte Alexandru Sassu şi care a reuşit să o aducă cel puţin la un nivel de funcţionare normală la această oră.

Aş vrea să nu ne mai aventurăm noi, cei care suntem mai ales în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, să facem aprecieri vizavi de cifre, de finanţe şi aşa mai departe, pentru că aici s-a pronunţat foarte bine şi se pronunţă, în general, Curtea de Conturi sau auditul despre care a vorbit domnul preşedinte Sassu.

Aş mai spune ceva, pentru că vorbim de politizare. Un an şi jumătate am făcut parte din actualul Consiliu de administraţie al Televiziunii Române şi-mi aduc foarte bine aminte că tocmai Preşedintele României, care a criticat în nenumărate rânduri Televiziunea Română de politizare, prin intermediul consilierilor domniei sale, dorea să participe sau să aibă pur şi simplu o explicaţie faţă de poporul român. De câte ori a solicitat să intre pe post la Televiziunea Română, martor îmi este tot personalul Televiziunii Române, şi mai ales Consiliul de administraţie, din care au făcut parte şi membrii Opoziţiei de atunci şi ai Puterii, i s-a dat voie foarte bine, când a dorit, la ora pe care a dorit-o. Deci, niciodată, Televiziunea Română nu a pus o barieră preşedintelui Băsescu, atunci când a vrut să transmită mesajele domniei sale către populaţie.

În acelaşi timp, dacă vorbim de politizare, ar trebui să vorbim de faptul că departamentul cel mai important în această direcţie este departamentul de ştiri. Cine a condus acest departament de ştiri? Vreţi să vă spun? Sau nu e nevoie? (Rumoare.)

Totuşi, vă spun cum a ajuns această doamnă în fruntea departamentului de ştiri. Odată instalat domnul preşedinte Băsescu la Cotroceni, una dintre consilierele domniei sale a sunat la Valentin Nicolau, care era preşedinte în exerciţiu, atunci, la Televiziunea Română, întrucât dorea să aibă o discuţie cu acesta domnul Preşedinte. (Rumoare.) Şi i-a spus..., i-a spus următorul lucru... (Rumoare, vociferări.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, dacă doriţi să concentraţi intervenţia dumneavoastră. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Victor Socaciu:

Da, bine, o să concentrez. Deci, depolitizarea ar trebui să înceapă cu doamna Rodica Culcer. Asta voiam să vă spun, da. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, vă mulţumesc.

Nu vedem pe lista noastră de vorbitori reprezentanţi din partea grupurilor parlamentare. Această listă o consider în acest moment închisă. Şi, cu aceasta, încheiem dezbaterea.

Dacă domnul Toader doreşte să...

Aa, fără probleme, dacă grupurile doresc să mai desemneze pe cineva să ia cuvântul, nu îngrădim acest drept. Eu am informat cu privire la lista pe care ne-aţi comunicat-o din partea dumneavoastră.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Cornelia Brînduşa Novac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vreau să vă spun decât două vorbe. Am tot auzit astăzi vorbindu-se de depolitizare. Şi, dacă ne gândim în trecut, ne aducem aminte că şi PSD şi PNL. au avut la conducerea Televiziunii Române de fiecare dată câte un reprezentant. PDL îşi doreşte un singur lucru: de-po-li-ti-za-re. Aveţi de gând să facem împreună această depolitizare? Sau veniţi aici să spuneţi poveşti de adormit?

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul deputat Bejinariu. Vă rog.

Domnul Eugen Bejinariu:

Sigur, aş fi de acord cu colega noastră de la PDL, dar să nu uităm un lucru: că PDL a politizat şi Circul. Şi, atunci, nu ştiu de ce mai vorbim de Televiziune! Nu v-am pronunţat numele!

Legat de raportul doamnei preşedinte sau doamnei deputat Turcan, cred că ar trebui spus acolo că, totuşi, cea mai bună televiziune şi cea importantă televiziune a fost pe Etno-Tv. Vă salut, domnule Prigoană! Poate dă dumnealui un drept la replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Nu au fost pronunţate nume. (Rumoare, vociferări.)

În încheierea dezbaterilor noastre, înainte de a proceda la vot pe raport, îl invit, pentru un comentariu, pe domnul preşedinte-director general Sassu, pentru a putea să aibă un ultim comentariu, înainte de a merge pe zona votului cu privire la raport.

Domnule preşedinte-director general, vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să spun două lucruri vizavi de nişte afirmaţii făcute aici. Unu - faptul că la conducerea departamentului de ştiri ar fi fost ţinută ilegal o persoană. Nu! Din păcate, ilegal era să organizez un concurs. Pentru că eram în proces, Televiziunea Română era în proces pentru organizarea unui concurs anterior pe acea poziţie. Procesul s-a terminat acum o săptămână şi Televiziunea a câştigat. Deci, era ilegal să organizez un concurs, atâta vreme cât doamna Culcer dăduse în judecată Televiziunea Română. Acum, că a pierdut, se poate organiza, într-adevăr, concursul.

Doi. Atâta vreme cât jurnalul de actualităţi, telejurnalul a crescut într-un an de zile de la două puncte de rating la 7 puncte de rating, cred că trebuie să mulţumim profesioniştilor de acolo şi celei care conduce. Aşa că nu m-aş hazarda să spun că este o neprofesionistă, atâta vreme cât nu o cunoaşteţi. Este un om care a condus foarte bine în această perioadă.

Şi, în ultimul rând, pentru că domnul senator mi-a cerut să-mi asum răspunderea pentru aceşti trei ani, neîmpliniţi, în care am condus Televiziunea publică, împreună cu Consiliul de administraţie, vă spun: da, îmi asum răspunderea. Îmi asum răspunderea că nu am dat pe nimeni afară dintre profesioniştii din televiziune, aşa cum mi s-a cerut de nenumărate ori şi aşa cum aţi cerut de nenumărate ori. Şi-mi asum răspunderea pentru că am adus din nou cultura pe programele televiziunii şi pentru că am adus din nou publicul telespectator la televiziune. Şi mulţumesc colegilor mei cu care am lucrat trei ani în televiziune pentru modul în care am colaborat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte-director general.

Dezbaterile fiind finalizate asupra raportului de activitate al SRTV şi contului de execuţie bugetară pe anul 2008, rog toţi colegii deputaţi şi senatori să-şi ocupe locurile în sală, pentru că trecem la vot.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă mulţumesc.

Vă supun votului, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Raportul comun al comisiilor pentru cultură, prin care se propune respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară pe 2008. Pentru a putea fi extrem de clari, cine se pronunţă în favoarea aprobării unui raport de respingere, înseamnă că, de fapt, exprimă un vot împotriva Raportului Societăţii şi în conformitate cu raportul întocmit de comisiile de cultură ale celor două Camere.

De aceea, cine este pentru aprobarea Raportului comun al comisiilor prin care se propune respingerea Raportului de activitate al SRTV pe 2008? Doresc să rămâneţi o secundă cu votul exprimat, pentru a putea să avem o estimare a acestui vot. Rog şi colegii mei să ne dea o mână de ajutor.

195 de voturi în favoare.

Voturi împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? Trei abţineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea de respingere a fost aprobată. (Aplauze.)

Doresc să vă reamintesc... o secundă, domnule deputat! Doresc să vă reamintesc faptul că, potrivit art.46 alin.(7) din Legea nr.41/1994, în cazul respingerii raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară, situaţie în care ne aflăm după votul exercitat astăzi, Consiliul de administraţie este demis de drept.

În aceste condiţii, vă supun atenţiei o modalitate de a asigura funcţionarea acestei instituţii până la numirea unui nou consiliu de administraţie, pentru că astăzi, această decizie, din momentul în care eu şi doamna preşedinte o co-semnăm, ea produce efecte imediate începând de astăzi.

De aceea, dacă pentru această problemă există intervenţii sau sugestii? Domnul Iordache şi-a exprimat dorinţa.

Deci, este o chestiune de natură juridică, în acest moment.

Domnul Florin Iordache:

E o observaţie pe care v-o supun atenţiei dumneavoastră, domnule preşedinte, stimaţi colegi, doamna preşedinte. Eu aş propune că este obligatoriu ca Parlamentul să adopte astăzi o hotărâre de prelungire a mandatului Consiliului de administraţie până la numirea unui nou consiliu de administraţie. Şi spun asta pentru că, dacă vă uitaţi în acest moment în lege, interimatul este asigurat de preşedinte, care este şi director executiv, dar preşedintele nu poate suplini activitatea Consiliului de administraţie. Şi, până... dacă mă ascultaţi puţin... până în data de 15 aprilie este obligatoriu, din partea Televiziunii Române, să fie prezentat un raport de activitate plus un bilanţ financiar-contabil către Parlament şi acesta poate fi aprobat de Consiliul de administraţie şi vizat de preşedinte. În lipsa unui consiliu de administraţie, nu are cine să aprobe un raport de activitate.

De aceea, până când va fi votat de către Parlament un nou consiliu de administraţie, eu vă propun această modalitate, de a adopta această hotărâre de prelungire a mandatului Consiliului de Administraţie până la numirea unui nou consiliu de administraţie.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Doamna Turcan, doreaţi să interveniţi pe acest subiect?

Doamna Raluca Turcan:

După cum bine cunoaşteţi, Televiziunea Română funcţionează în baza Legii nr.41 şi există cadru legislativ pentru această situaţie, deci nu mai este nevoie de intervenţia Parlamentului. Pe legea de funcţionare a Societăţii Române de Televiziune, preşedintele - director general asigură interimatul în perioada de 15 zile în care trebuie făcute diligenţele pentru numirea noilor consilii de administraţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Domnule Duvăz, dacă doriţi să mai interveniţi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O chestiune de procedură. În primul rând că nu s-a înţeles. Legea, într-adevăr - doamna preşedinte Turcan trebuia să fie mult mai completă în expunere -, are prevederea că acest raport este aprobat de Consiliul de Administraţie; în lipsa Consiliului de Administraţie nu vom avea raport în termenul legal.

Dar mai există o problemă, domnule preşedinte. Numirea acestui consiliu de administraţie s-a făcut cu vot calificat. Adică cu jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor. Demiterea lui prin respingerea raportului nu cred că din motive de simetrie poate fi făcut altfel decât cu un vot calificat, pentru că noi nu putem adopta o instanţă cu un anumit fel de vot şi apoi să o demitem cu alt tip de vot.

În condiţiile acestea, cred că ar trebui să ne acordaţi o pauză de consultări sau să consultăm, pe chestiunea aceasta, Comisia juridică.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Toader, liderul Grupului PDL din Cameră.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îmi pare rău să-i spun domnului deputat Duvăz că nu este vorba despre aşa ceva, nu este vorba de revocarea vreunei persoane, este vorba de un raport care are, la rândul lui, un raport al comisiei. Deci n-are nicio legătură cu revocarea unei persoane. Că are ca consecinţă demiterea, este cu totul altceva. Avem un raport al unei comisii, ca orice raport, şi se supune votului cu majoritatea celor prezenţi în Camerele reunite. Deci nu e cazul să spunem că persoana Popescu, Ionescu sau Vasilescu este revocată. Este cu totul altceva faţă de atunci când sunt aleşi. Atunci da, când este ales noul consiliu de administraţie, acela este prin vot secret.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul deputat Árpád. Aş dori să degajăm o soluţie, imediat după aceea domnul Duvăz.

Domnul Márton Árpád şi domnul Duvăz imediat, un drept la replică. Aş dori să ascultăm opiniile grupurilor parlamentare şi după aceea să ne îndreptăm către o concluzie.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, eu trebuie să spun, din capul locului, că nu sunt de acord cu această soluţie, justeţea soluţiei, dar avem o soluţie a Curţii Constituţionale, care, pe o temă de imunitate parlamentară a luat decizia că în conformitate cu prevederile constituţionale toate hotărârile, oricărei Camere din Parlament, trebuie să fie luate cu majoritatea celor prezenţi. Există o astfel de decizie. În primul rând.

În al doilea rând, legea are o prevedere. Bună-rea, e de discutat, dar legea prevede respingerea raportului şi n-are nicio prevedere privind modul, adică numărul de voturi de care este nevoie pentru aceasta şi într-adevăr, aşa cum a spus şi doamna Turcan, avem o prevedere de interimat.

Evident, din păcate, că s-a ajuns... v-am mai spus că tocmai acum avem această decizie şi nu mai repede. În iunie 2009 putea să fie votat acest raport. Acum ar trebui să discutăm, într-adevăr, pe raportul pentru 2009. Dar, în cel mai rău caz, pentru că cred, pentru problemele financiare şi celelalte deja s-au făcut demersurile, aşa cum şi în cazul unui guvern demisionar, dacă are nişte probleme pur administrative acestea pot fi surmontate, şi aşa cum un proiect de buget poate fi de noul guvern arătat Parlamentului, tot aşa acest raport poate fi, pe baza materialelor existente, definitivat şi elaborat cu cel mult două săptămâni întârziere şi depus Parlamentului de noul consiliu de administraţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Duvăz, vă rog, un drept la replică.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule preşedinte,

Ştiu de dispoziţia invocată de Decizia Curţii Constituţionale, ştim tot atât de bine în ce condiţii a fost această decizie, dar e a Curţii şi n-o mai comentăm. Numai că aceasta n-a judecat, în momentul în care s-a pronunţat, că orice hotărâre, situaţia în care efectul unei asemenea hotărâri conduce la demiterea unor persoane dintr-un consiliu de administraţie.

Cred că şi domnul Toader, cu experienţa dumnealui şi, cu siguranţă şi domnul Árpád, sigur, într-o situaţie oarecum ingrată, pentru că fac parte din partidele care susţin guvernul, ştiu foarte bine că principiul simetriei la numire şi demitere este un principiu de drept şi este un principiu pe care se bazează întotdeauna un sistem democratic.

În cazul despre care vorbim, hotărârea noastră adoptată, cum spuneţi dumneavoastră, cu o jumătate din cei prezenţi, nu putea să şi demită ceea ce a fost numit cu jumătate din membrii celor două Camere reunite.

Acesta a fost, de fapt, ceea ce eu am vrut să vă atrag atenţia. Şi, în consecinţă, dacă vă amintiţi, în evenimentul relatat, apropo de hotărâri, a trebuit atunci, pentru a obţine voturile necesare instalării consiliului de administraţie, să repetăm votul de mai multe ori.

Dumneavoastră nu cred - vorbesc de cei cu experienţă, pe care i-am şi nominalizat, cu riscul că vor cere drept la replică - că sunteţi în situaţia să contraziceţi acest principiu, ceea ce Camerele reunite au avut putere să facă cu o majoritate calificată, nu pot să demonteze în lipsa acestei majorităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Suntem în faţa următoarei situaţii. Domnul deputat Iordache a venit cu o propunere pe care a motivat-o, pentru că lucrurile sunt, cred eu, destul de clare. Legea nr.41/1994 spune clar că, în momentul respingerii raportului, automat consiliul de administraţie este demis.

Din punct de vedere al situaţiei interimare, până la numirea de către plen, cu majoritate calificată, într-adevăr, a unui consiliu de administraţie, domnul Iordache susţine - şi aici înclin să-i dau dreptate - plenul va decide, în mod evident, că, în perioada interimară, actualul consiliu de administraţie are obligaţia legală de a se descărca, nu faţă de viitorul consiliu de administraţie, ci faţă de instituţiile statului, printr-un raport financiar-contabil de descărcare, pe care-l poate face exclusiv actualul consiliu de administraţie.

În sensul acesta cred că domnul Iordache a venit cu această sugestie, de a veni cu o hotărâre care să permită, evident, până la numirea unui nou consiliu de către Parlament, să le permitem să se achite de obligaţiile faţă de instituţiile statului român, şi nu faţă de Parlamentul României. Aceasta înţeleg şi din declaraţia domnului Sassu că este speţa invocată. Domnul Sassu în sine nu are nevoie de o astfel de prelungire, pentru că domnia sa de drept asigură interimatul, ca şi preşedinte-director general, până la numirea unui nou consiliu şi a unui nou preşedinte-director general, după ce Parlamentul se va fi pronunţat.

Dar aici este un element de hiatus pe care domnul Iordache ni l-a sesizat şi pe care vreau să-l supun atenţiei şi eventual votului plenului pentru a putea să vedem dacă avem o poziţie.

Poate domnul Sassu vine cu ceva precizări suplimentare, de natură strict legală şi financiar-contabilă pentru a putea să luăm o decizie în cunoştinţă de cauză.

Vă rog, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Aş vrea să fiu foarte clar. Aici nu e o problemă care ţine de poziţia de execuţie, ci este o problemă care ţine de raportul cu instituţiile statului.

Orice societate - şi în Legea nr.41 scrie acest lucru - trebuie să-şi depună bilanţul, în Legea nr.41 spune: până la 15 aprilie cel târziu. Acest bilanţ nu s-a depus pentru că votarea lui, adoptarea lui este atributul exclusiv al Consiliului de administraţie. Directorul general nu poate şi nu are acest atribut. Deci este o chestiune care ţine de relaţia cu instituţiile statului, şi nu de conducerea executivă. Mai precis, este nevoie de o şedinţă ca acest bilanţ să fie adoptat. Asta este ceea ce vroiam să spun. Este o instituţie care va fi în culpă faţă de Trezorerie, că Televiziunea şi Radioul depun la Trezoreria Statului.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Doamna deputat Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Aş dori doar să explic un pic lucrurile, pentru a fi limpede că nu există nicio miză de a prelungi sau a nu prelungi actualul mandat cu 15 zile. Există text legislativ. Domnul preşedinte Mircea Geoană a citit un articol din lege. Mai există încă două articole în care se spune că preşedintele-director general asigură interimatul, după care numirile trebuie să se facă în 15 zile lucrătoare, lucru care e bine să fie reţinut.

Deci practic există cadrul legislativ pentru ca instituţia să-şi continue activitatea gestionată de domnul Sassu, aşa cum se află el în poziţia încă de preşedinte-director general, timp în care se fac demersurile pentru numirile consiliilor de administraţie.

În acelaşi timp, vroiam doar să mai spun un lucru.

Poftim? Da, mi-aş fi dorit, asta vroiam să mai spun.

Mi-aş fi dorit ca domnul Sassu să nu vină aici cu pretextul de a se prelungi mandatul consiliului de administraţie că nu a depus bilanţul pe 2009. Ştiţi că există un termen legal, până pe 15 aprilie aceste bilanţuri trebuie trimise la Parlament. Radioul a făcut lucrul acesta, TVR-ul nu a făcut lucrul acesta, cu toate că ştia situaţia în care se află, şi anume că urmează să fie supusă unui vot al plenului.

Deci, ca atare, nu cred că se întâmplă absolut nimic dacă în termen de 15 zile instituţia rămâne gestionată de domnul Sassu, după care documentele trebuie să fie pregătite pentru încheierea anului financiar şi vor fi depuse la Parlament.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

O ultimă intervenţie din partea domnului Duvăz, după aceea vă voi propune spre vot ceea ce domnul Iordache a sugerat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară şi guvernamentală,

Doamnă preşedinte de comisie,

Vă asumaţi faptul că un bilanţ nedepus poate să atragă penalităţi în consecinţă şi că aceste cheltuieli vor fi cheltuielile Televiziunii române, pentru că îi refuzaţi dreptul de a-şi depune bilanţul.

Faptul că urma o discuţie nu însemna decât pentru dumneavoastră şi automat demiterea consiliului de administraţie.

Consiliul de administraţie nu fusese demis până astăzi, acum 20 de minute, la votul dumneavoastră.

În consecinţă, până la data de 15 aprilie avea tot timpul să îl şi depună.

Despre aceasta e vorba şi, în ultimă instanţă, aici chiar nu mai este nicio miză, pentru că celelalte termene curg, inclusiv numirea noului Consiliu de administraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Argumentele au fost prezentate, inclusiv cele de natură juridică, contabilă sau legală. Rog şi colegii din Grupul UDMR şi PDL din colţ să vă îndreptaţi atenţia şi prezenţa către locurile dumneavoastră, pentru că am să vă supun votului propunerea avansată de domnul deputat Iordache.

O ultimă-ultimă intervenţie şi o să vă rog, pentru că deja excesul de argumente, vă rog, cu calm.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimaţi colegi,

Aplauzele după, vă mulţumesc.

Vă anunţăm cu această ocazie că vom sesiza Curtea Constituţională în legătură cu votul de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Este un anunţ pe care domnul deputat l-a făcut. Vă supun votului propunerea avansată de domnul deputat Iordache de prelungire, din motivele menţionate, a mandatului actualului consiliu de administraţie până la numirea unui nou consiliu de administraţie de către plenul Parlamentului României.

Cine este pentru această propunere?

Vă rog să mă ajutaţi cu... 76 de voturi în favoare.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. Cred că este o cifră similară de la votul pe raport.

198 de voturi împotrivă.

Abţineri? Fără abţineri.

Deci propunerea a fost respinsă.

Cu aceasta încheiem dezbaterea cu privire la Raportul SRTV... o abţinere, mă iertaţi, pentru stenogramă.