Parliamentary debates

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm, aşa cum vă spuneam, cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 26 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Avem o interpelare către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena de la Grupul PSD.

Tema interpelării - "Contribuţia MCID la elaborarea şi definitivarea PNRR".

Înţeleg că doamna Intotero nu este în sală, astfel că răspunsul va fi transmis în scris.

Continuăm cu... Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Dacă domnul deputat Burduja este în sală şi doreşte să susţină interpelarea? Nu este în sală.

Atunci, răspunsul la interpelare va fi, de asemenea, transmis domnului deputat în scris.

Tot de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, încă o interpelare din partea doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, care nu este în sală.

O altă interpelare, pentru Ministerul Educaţiei, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, care nu este în sală.

Deci, cele două răspunsuri vor fi, de asemenea, transmise în scris.

Doamna deputat Predescu Ana-Loredana, din partea Grupului PSD, aveţi o interpelare transmisă Ministerului Educaţiei.

Doamna deputat Predescu, dacă este în sală? Nu este.

Atunci, şi acest răspuns va fi transmis în scris.

De la Grupul AUR, domnul deputat Volosatîi Boris, aveţi o interpelare către Ministerul Educaţiei.

Dacă doriţi să o susţineţi?

Sunteţi în sală?

Este.

Vă rog, dacă doriţi să susţineţi interpelarea, aveţi un minut pentru a o susţine.

Dacă nu doriţi să o susţineţi, atunci, dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Ştefania Manea, de la Ministerul Educaţiei.

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Discrepanţa majoră între cuantumul burselor acordate studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din România şi cele acordate etnicilor români bursieri ai României, originari din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia de Nord şi alte state în care există comunităţi istorice de români", vă comunic următoarele.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare, pentru cei de origine etnică română din afara graniţelor ţării, pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ de stat din România, cuantumul burselor de studii a fost stabilit după cum urmează: 65 de euro/lună pentru elevi şi studenţi; 75 de euro/lună pentru masteranzi, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de practică sau de perfecţionare postuniversitară şi 85 de euro/lună pentru doctoranzi.

Echivalentul în lei al bursei se actualizează în fiecare an, trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro.

Problematica cuantumului burselor lunare acordate românilor de pretutindeni sau cetăţenilor străini trebuie privită în contextul mai larg al finanţării acestor bursieri prin bugetul Ministerului Educaţiei.

Un bursier al statului român beneficiază de la bugetul Ministerului Educaţiei de următoarele:

• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pentru anul pregătitor de limbă română, după caz;
• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pe toată durata ciclului universitar la care a fost admis;
• finanţarea cheltuielilor de cazare în căminele studenţeşti, în limita subvenţiei alocate;
• asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemoepidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;
• subvenţie de transport, în aceleaşi condiţii ca şi pentru studenţii români, potrivit prevederilor legale;
• bursă lunară în cuantumul stabilit de H.G. nr. 844/2008.

Bursierii beneficiază de scutirea de la plata taxelor de înscriere, a taxei de înmatriculare, a taxelor de procesare a dosarului, a taxei pentru testarea competenţelor lingvistice de limbă română, a taxei pentru susţinerea admiterii la concursul de doctorat şi a taxei pentru probele specifice de aptitudini.

În situaţii deosebite, în baza aprobării senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, bursierii statului român înscrişi la studii universitare de doctorat continuă să beneficieze de finanţare iniţială pentru maximum un an de prelungire şi, după caz, achită taxa în lei în cuantumul egal cu cel stabilit pentru cetăţenii români, pentru cel de-al doilea an de prelungire şi, după caz, pentru perioada de graţie.

În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei a încurajat instituţiile de învăţământ superior să dezvolte cadrul necesar pentru ca bursierii, în baza performanţelor lor academice, să obţină burse şi din bugetul universităţii. Astfel, sute de bursieri ai statului român beneficiază de susţinere financiară suplimentară din partea universităţilor.

În plus, o serie de companii prezente pe piaţa românească oferă burse românilor de pretutindeni sau cetăţenilor străini bursieri ai statului român.

În anul universitar 2019-2020, Ministerul Educaţiei a finanţat de la bugetul de stat cheltuielile cu şcolarizarea a 10.990 de bursieri, inclusiv români de pretutindeni.

Pentru anul 2020-2021, datele privind finanţarea bursierilor statului român, inclusiv români de pretutindeni vor fi disponibile în ultimul semestru al anului 2021.

Potrivit legislaţiei în vigoare, alocările bugetare, inclusiv creşterea bursei lunare se realizează în limitele bugetului alocat Ministerului Educaţiei pentru anul 2021, iar în ceea ce priveşte cuantumul bursei lunare, Ministerul Educaţiei a făcut demersuri repetate pentru modificarea cuantumului bursei lunare, iar aceste demersuri se vor relua în 2021.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă domnul deputat Volosatîi Boris doreşte să mai adreseze şi alte întrebări pe marginea răspunsului la interpelare? Doriţi?

Aveţi la dispoziţie un minut.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc.

Nu am nevoie de un minut, am nevoie de câteva secunde.

Aş ruga să-mi daţi în scris, pentru a răspunde şi petiţionarilor care mi-au pus aceste întrebări.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

OK.

Vă mulţumesc.

O să primiţi şi răspunsul în scris.

Continuăm cu interpelarea domnului deputat Dumitru Coarnă, adresată, de asemenea, Ministerului Educaţiei.

Aveţi un minut la dispoziţie pentru prezentarea interpelării.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aş vrea totuşi să mulţumesc Ministerului Învăţământului, care răspunde cu celeritate, pentru că Ministerului de Interne i-am formulat două interpelări, de 3 luni de zile, şi le-au amânat în mod constant.

Sigur că acolo avem o interpelare pe care am primit-o de la Consiliul Judeţean al Elevilor. E vorba de logistică şi e vorba de nişte elemente de dotare.

Şi, la fel, şi eu aş solicita un răspuns scris, pentru că va trebui să comunic, celor care mi-au înaintat materiale, un răspuns.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Ştefania Manea pentru a prezenta răspunsul la interpelare.

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc din nou.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 88B din 7 aprilie 2021, având ca obiect "Problema digitalizării liceelor din judeţul Călăraşi. Asigurarea dotării necesare cu calculatoare şi videoproiectoare în Liceul Tehnologic "Sandu Aldea" din municipiul Călăraşi, Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea din localitatea Borcea şi Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea din localitatea Fundulea", vă comunic următoarele.

Strategia privind digitalizarea educaţiei din România - SMART-Edu - a fost elaborată şi pusă în consultare publică în perioada 18 decembrie 2020 - 15 februarie 2021.

Este un document strategic, în care liniile şi direcţiile de acţiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puţin până în 2027, şi care se regăsesc distinct în bugetul Ministerului Educaţiei.

Scopul acestei strategii este crearea unei şcoli SMART, o şcoală modernă, accesibilă, bazată pe resurse şi tehnologii digitale care să asigure accesul la o educaţie incluzivă şi de calitate pentru toţi copiii din România.

În acest sens, a fost iniţiat un dialog deschis cu toţi factorii interesaţi - autorităţi publice centrale, judeţene, locale, instituţii publice şi private, organizaţii nonguvernamentale, institute de cercetare, asociaţii ale elevilor şi studenţilor, asociaţii ale părinţilor, sindicate şi patronate, reprezentanţi ai industriilor şi companiilor, specialişti IT, profesori şi manageri.

Conform datelor transmite de ISJ Călăraşi, Liceul Tehnologic "Sandu Aldea" a beneficiat de 21 de seturi de table interactive, prin finanţare de la ISJ.

Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea a beneficiat de dotări, 65 de laptopuri şi 3 seturi table interactive în cadrul Proiectului ROSE şi se va continua dotarea cu infrastructură şi resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea a beneficiat de dotări de calculatoare şi videoproiectoare de la bugetul local şi din finanţare europeană prin proiectele "Stagii de practică inovatoare", "Elevii de azi, angajaţii de mâine" şi prin Proiectul ROSE - 73 de laptopuri şi două table interactive cu videoproiectoare. Unitatea şcolară a depus candidatura în cadrul POC, Axa prioritară "Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru o economie digitală competitivă".

Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă se bazează pe 5 piloni importanţi, care reprezintă o abordare unitară şi complexă, incluzând şi digitalizarea educaţiei cu principalele componente: flexibilizarea şi centrarea pe elev a sistemului educaţional prin digitalizare; dezvoltare digitală în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru o societate digitală şi o economie verde; consolidarea rezilienţei şi predictibilităţii funcţionale a sistemului de educaţie în era digitală.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă, dacă mai aveţi întrebări cu privire la răspunsul doamnei secretar de stat?

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu, nu am nicio întrebare.

Singura solicitare ar fi răspunsul scris, am spus şi în intervenţia anterioară, pentru a comunica Consiliului Judeţean al Elevilor.

Mulţumesc mult pentru înţelegere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O să vă fie transmis şi un răspuns în scris, cu siguranţă.

Continuăm cu domnul deputat Axinia Adrian-George, de la Grupul parlamentar AUR.

Aveţi o interpelare adresată Ministerului Culturii.

Sunteţi în sală?

Şi doriţi să o susţineţi? Nu.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat András István Demeter pentru prezentarea răspunsului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere faptul că răspunsul în scris a fost înmânat domnului deputat, am să încerc să mă rezum la principalele idei din acest răspuns, pentru a nu lungi în mod nepermis această intervenţie.

Referitor la întrebarea având ca obiect "Constantin Brâncuşi, batjocorit la Muzeului Ţăranului Român", vă comunicăm următoarele.

Expoziţia "Mirrors of Brâncuşi" a primit sprijin financiar nerambursabil prin Programul RO-CULTURA, program care constă în consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural.

Finanţarea proiectelor se realizează în funcţie de punctajul obţinut, finanţare atent monitorizată şi verificată de Ministerul Fondurilor Europene, de Ministerul Finanţelor Publice, dar şi de Oficiul Mecanismului Financiar de la Bruxelles.

Din informaţiile prezentate de promotorul de proiect - Fundaţia "ART PRODUCTION" -, dreptul de utilizare a imaginilor operei lui Brâncuşi a fost obţinut de la SGCDA "Visarta", care reprezintă titularul dreptului de autor asupra operei lui Constantin Brâncuşi.

Potrivit contractului de finanţare, Ministerul Culturii nu poate fi tras la răspundere pentru prejudicii sau vătămări patrimoniale sau nepatrimoniale suferite de promotor, partenerii de proiect sau terţi în timpul sau ca o consecinţă a executării contractului şi/sau implementării proiectului.

Parteneriatul cu Organizaţia "Christian Westblink" s-a realizat conform regulilor aplicabile apelului de proiecte, în cadrul căruia "Mirrors of Brâncuşi" a fost selectat.

Partenerii din statele donatoare - Islanda, Principatul Liechtenstein sau Regatul Norvegiei - pot fi entităţi publice sau private, comerciale sau necomerciale cu personalitate juridică a căror activitate principală - aceasta este condiţie esenţială - este în sectoarele culturale şi creative.

Subliniem că în evaluarea proiectului responsabilitatea Ministerului Culturii constă în a verifica, printre altele, dacă partenerul de proiect are sau nu calitatea de persoană juridică şi dacă activitatea sa principală este în sectoarele culturale şi creative.

Casa "Constantin Brâncuşi" a fost trecută în domeniul public al comunei în care se situează, adică comuna Peştişani din judeţul Gorj, fiind în sarcina proprietarilor să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere.

Ministerul Culturii îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României şi vă asigurăm că în continuare vom depune toate demersurile necesare pentru promovarea dezvoltării durabile bazate pe protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi vă stăm la dispoziţie pentru alte întrebări sau propuneri.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Axinia, dacă mai aveţi şi alte întrebări, ca urmare a răspunsului pe care l-aţi primit?

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Sunt pe aceeaşi interpelare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi la dispoziţie un minut.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Da.

Din păcate, nu mă satisface răspunsul dumneavoastră în legătură cu Casa lui Brâncuşi.

Adică, s-au cheltuit 193.000 de euro pentru un kitsch, zic eu, al expoziţiei şi al exponatelor de la Muzeul Ţăranului Român, şi dumneavoastră veniţi acum şi ne spuneţi că este în custodia proprietarilor, în timp ce Casa stă în paragină, după cum ştim.

Considerăm că puteţi avea un răspuns cel puţin demn pentru instituţia pe care o reprezentaţi şi vrem ca aceasta să fie un monument istoric şi să găsim surse pentru a fi restaurată, pentru că Brâncuşi este pentru noi, românii, un etalon şi un ambasador al culturii, şi nu numai.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva? Nu. În regulă.

Mulţumim.

O să primiţi şi răspunsul în scris la această interpelare.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel are tot o interpelare adresată Ministerului Culturii.

Dacă este în sală şi doreşte să susţină interpelarea? Nu este.

Atunci, răspunsul va fi, de asemenea, transmis în scris.

Doamna deputat Intotero nu este. De la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se va transmite, de asemenea, răspuns la interpelare în scris.

Domnul deputat Gabriel-Valer Zetea. Este? Nu este. De asemenea, avea o interpelare pentru Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi va primi un răspuns în scris.

Tot domnul deputat Zetea avea o altă interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, pentru care văd că se solicită amânare.

Amânări mai sunt şi pentru interpelările domnului deputat Coarnă Dumitru către Ministerul Afacerilor Interne şi, de asemenea, o altă interpelare tot către Ministerul Afacerilor Interne.

Amânare, de asemenea, pentru interpelarea adresată de domnul deputat Brian Cristian către Ministerul Afacerilor Interne.

Tot amânări din partea Ministerului Afacerilor Interne pentru domnul deputat Salan Viorel de la Grupul PSD.

De asemenea, amânări pentru interpelarea adresată de domnul deputat Toma Ilie către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Tot către acelaşi minister mai avem două interpelări pentru care se solicită amânare, din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena de la Grupul PSD.

Domnul Zetea va primi în scris răspunsul la interpelarea adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

De asemenea, doamna deputat Natalia Intotero are două interpelări adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru care va primi răspunsuri în scris.

Domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel, de la Grupul parlamentar AUR, este în sală?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi un minut pentru prezentarea interpelării cu privire la "Desfiinţarea SIIJ".

Dacă doriţi să o susţineţi?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

A fost prezentată.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu doriţi.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat Mircea Ursuţa pentru prezentarea răspunsului.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mircea Ursuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Desfiinţarea SIIJ", Interpelarea nr. 112B/2021.

Având în vedere această interpelare adresată ministrului justiţiei, vă aducem la cunoştinţă următoarele.

În primul rând, trebuie să vă parvină şi în formă scrisă răspunsul la interpelare. Dacă nu v-a parvenit până în acest moment, ne cerem scuze, trebuie să fie pe drum răspunsul la această interpelare.

Aşa cum vă este cunoscut, actualul Guvern susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acesta fiind un obiectiv distinct în capitolul dedicat justiţiei în Programul de guvernare 2020-2024 al Guvernului.

Cu referire la acest aspect, amintim că Ministerul Justiţiei a lansat iniţial în dezbatere publică, încă din luna februarie 2020, un proiect de lege - este proiectul pe care îl cunoaşteţi.

Odată cu preluarea mandatului, de noul Guvern, în decembrie 2020, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost modificat în forma adoptată de Guvernul României şi transmis Parlamentului României, pentru parcurgerea procedurii parlamentare, procedură pe care Ministerul Justiţiei o susţine.

Argumentele care stau la baza desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt cele cuprinse în expunerea de motive care însoţeşte actul normativ trimis Parlamentului, şi anume, ca exemple:

• necorelarea dispoziţiilor legale privind modul de organizare a Secţiei, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu atribuţiile concrete ale şefului SIIJ, care par mai degrabă similare structurilor de Parchet specializate, cu personalitate juridică - DNA, respectiv DIICOT; în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor de către un procuror şefi de secţie din cadrul unui Parchet;
• a doua - încălcarea principiului separaţiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecţia conducerii şi a procurorilor din cadrul Secţiei, procurorii sunt minoritari, selecţia urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea şi revocarea conducerii Secţiei se realizează de plenul Consiliului Superior al Magistraturii din care fac parte şi judecători;
• 3 - existenţa unei imunităţi de jurisdicţie penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situaţii;
• 4 - modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la definirea noţiunii de procuror ierarhic superior comportă discuţii din perspectiva principiului constituţional al controlului ierarhic.

Din această perspectivă este de menţionat faptul că prin Decizia nr. 547/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88¹ -88⁹ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 753 din 19 august 2020, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederii conform căreia "Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al Secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării...". Este celebra decizie a Curţii Constituţionale.

Doamna Lucian Feodorov (din sală):

Mai rar!

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Argumentelor de legislaţie naţională li se adaugă aspecte de conformare a reglementării internaţionale de constituire a Secţiei cu cerinţele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeană -, inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele pendinte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Da, doamnă preşedinte.

În acest context, Guvernul României şi Ministerul Justiţiei susţin poziţia de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Am preferat să citesc tot răspunsul pentru că nu l-aţi primit în acest moment...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Nu e în scris? Nu îl aveţi cu dumneavoastră?

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Ba da, pot să vi-l înmânez.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă mai aveţi întrebări cu privire la răspunsul venit de la Ministerul Justiţiei, domnul deputat? Nu.

În regulă. Atunci, o să primiţi şi răspunsul în scris.

Continuăm tot cu Ministerul Justiţiei, domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă.

Doriţi să susţineţi interpelarea pe care aţi trimis-o? Nu. "Integritatea ţării este în pericol".

Vă rog, domnul secretar de stat Ursuţa.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Vă mulţumesc din nou, doamnă preşedinte.

Aici am să fiu mai scurt, cred că a ajuns, în scris, formularea.

Foarte pe scurt.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, având denumirea generică "Integritatea ţării este în pericol".

N-am să dau citire întregului răspuns pentru că este un pic mai clar din perspectiva răspunsului - tot ceea ce solicitaţi Ministerului Justiţiei este în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care este un organ în subordinea Guvernului, nu este o structură a Ministerului Justiţiei. Şi, din această perspectivă, această instituţie este organul de specialitate al Administraţiei Publice Centrale, aflat în subordinea Guvernului, care are ca atribuţii - şi le-am enumerat: acordă sprijin şi îndrumare metodologică Administraţiei Publice Locale în materia restituirii proprietăţilor; monitorizează modul de aplicare a legislaţiei în materia restituirii proprietăţilor şi toate celelalte.

Deci, din perspectivă, tot ceea ce dumneavoastră ne-aţi semnalat legat de situaţia din Transilvania, legat de eventuale restituiri, nu cad în competenţa Ministerului Justiţiei, este competenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Dacă aveţi orice alte nelămuriri, vă stau la dispoziţie cu cea mai mare plăcere.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Ghiţă, dacă aveţi întrebări? Nu aveţi întrebări, în regulă.

Mulţumesc.

O să primiţi şi răspunsul în scris.

Avem încă două interpelări - din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena şi a domnului deputat Salan Viorel - către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Doamna şi domnul deputat nefiind în sală, vor primi răspunsurile în scris.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul AUR, are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, pentru care se solicită o amânare.

De asemenea, se mai solicită amânări pentru următoarele interpelări:

Din partea doamnei deputat Natalia Intotero către Ministerul Economiei;

Din partea domnului deputat Ringo Dămureanu către Ministerul Afacerilor Externe;

Din partea domnului deputat Focşa Dumitru-Viorel către Ministerul Afacerilor Externe;

Şi două interpelări din partea domnului deputat Ghiţă Daniel-Florin către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Acestea fiind spuse, încheiem aici răspunsurile orale la interpelările adresate către ministere de doamnele şi domnii deputaţi.

Vă mulţumesc.

O seară plăcută tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,29.