Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună seara, stimaţi colegi!

Încercăm să fim operativi în a doua parte a şedinţei. A doua parte, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice centrale.

Şi o să începem cu Ministerul Afacerilor Externe - "Situaţia din Afganistan".

Doamna deputat Intotero Natalia este?

Doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman trebuie să răspundă.

Dar dacă doamna Intotero nu e prezentă, o să vă rog să depuneţi în scris răspunsul.

Pentru Ministerul Educaţiei şi Ministerul Finanţelor, domnul deputat Şlincu...

Este, cred. Da, da, este.

...Dan-Constantin - "De ce nu aţi respectat cadrul legal privind majorarea salariilor angajaţilor din învăţământ, care a devenit una din cele mai slab plătite categorii de bugetari?".

Răspunde... nu ştiu, aici sunt doi secretari de stat - Maria Ştefania Manea sau Lucian-Ovidiu Heiuş.

Este?

Vă rog.

Păi, răspundeţi unul singur. Răspundeţi împreună?

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În data de 6 octombrie, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământul preuniversitar pentru a discuta o serie de subiecte care fac, de altfel, şi obiectul întrebării dumneavoastră.

Una dintre aceste teme a vizat faptul că personalul didactic din învăţământ ar fi trebuit să primească, începând cu 1 septembrie 2020, salariile prevăzute de lege pentru 2022, prevedere care a fost prorogată. Reprezentanţii federaţiilor sindicale au solicitat ca, începând cu 1 ianuarie 2022, să se acorde cele două tranşe de majorări salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât să se atingă nivelul maxim de salarizare prevăzut în această lege, pentru personalul didactic.

De asemenea, s-a discutat despre impactul majorării salariului minim asupra categoriilor de personal nedidactic care au deja veniturile la nivelul salariului minim pe economie de anul viitor.

În cadrul discuţiilor s-a convenit ca Ministerul Educaţiei să calculeze impactul financiar al acordării majorărilor salariale solicitate de sindicate, precum şi al creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi că reprezentanţii celor două ministere vor susţine solicitările reprezentanţilor federaţiilor sindicale.

Totodată, având în vedere că Ministerul Educaţiei a preluat creşele de la Administraţia Publică Locală, s-a ridicat problema salarizării unor funcţii, precum cea de educator puericultor, care nu se regăseşte în categoria funcţiilor didactice din Anexa nr. 1 la Legea-cadru nr. 153.

Ministerul Educaţiei va analiza consecinţele şi impactul salarial pentru a putea propune modificările necesare în Legea salarizării.

S-a ridicat, de asemenea, şi problema salarizării funcţiei de director, care este complet nemotivantă, sindicatele semnalând că salarizarea acestei funcţii de conducere este în anumite cazuri sub nivelul de salarizare al funcţiilor didactice de predare sau chiar sub nivelul unor funcţii de conducere de la personalul didactic auxiliar.

Ministerul Muncii a explicat că inechităţile salariale pentru personalul din învăţământ vor fi eliminate prin noua Lege a salarizării, care urmează a fi elaborată în perioada următoare, tocmai cu scopul de a aduce echitate şi calitate în sistemul public.

Prin rectificarea bugetară, Ministerul Educaţiei a primit suplimentar bani pentru asigurarea salariilor pentru posturile create în plus, generate de micşorarea numărului de elevi în clasă, pentru salarizarea personalului din creşe şi a surplusului de personal din grădiniţe şi pentru acoperirea Programului "Masă caldă".

La o altă întrebare din interpelarea dumneavoastră, în vederea asigurării dreptului la învăţare şi a dreptului la sănătate a fost emis Ordinul nr. 5.338 şi în baza elaborării acestuia au fost recomandate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Sănătăţii o serie de aspecte, fiind autorităţi publice centrale responsabile de prevenirea şi combaterea infectării cu SARS-CoV-2.

A transmis Ministerul Educaţiei instrucţiuni conform cărora fiecare inspectorat şcolar va crea o secţiune dedicată pe site-ul propriu, în care va publica zilnic lista unităţilor de învăţământ, cu precizarea claselor cu activitate online şi va intensifica acţiunile de control pentru respectarea regulilor de protecţie sanitară în contextul pandemiei.

De asemenea, un aspect de interes - în vederea asigurării protecţiei sanitare pentru elevi şi cadre didactice şi ca urmare a centralizării datelor solicitate de către Ministerul Educaţiei, raportate de către inspectoratele şcolare judeţene, referitoare la stocurile de măşti din fiecare judeţ, la începutul anului 2021-2022, a rezultat existenţa unui stoc de 30 de milioane de măşti de protecţie care pot fi puse la dispoziţia unităţilor de învăţământ.

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să vă rog să încheiaţi.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Al patrulea aspect - şi cu asta închei.

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele, obligaţiile bugetare şi riscurile fiscale care pot influenţa negativ ţinta de deficit financiar asumată în anul 2021, stabilitatea macroeconomică şi ratingul de ţară în relaţia cu organismele financiare internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

(Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu solicită să ia cuvântul.)

30 de secunde, vă rog, că nu... nu avem timp, sunt foarte multe lucruri de rezolvat în seara aceasta.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc pentru răspuns, doamnă secretar de stat.

Dar cert este faptul că ultima creştere salarială de care au beneficiat cadrele didactice din România a fost în anul 2019, atunci când la guvernare era Partidul Social Democrat.

Nu au fost acordate nici cele două tranşe, precum bine aţi spus, cele două tranşe care trebuiau acordate în anul 2020 şi în anul 2021.

Trebuie să creştem salariile cadrelor didactice din România dacă vrem să avem un învăţământ de calitate.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O interpelare adresată Ministerului Culturii de domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin. Este? Nu este. Aşa că o să-l rog pe domnul secretar de stat András István Demeter să îl depună în scris.

Ea se referea la "Clarificarea condiţiilor în care a fost amplasată statuia baronului Samuel von Brukenthal în Piaţa Mare din Sibiu".

Interpelare adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de domnul deputat Chirilă Virgil Alin. Este? Este, da? OK.

Referitor la "Asumarea angajamentelor economice în numele ţării şi în numele poporului, fără nicio consultare prealabilă cu Parlamentul, singurul în măsură să exercite suveranitatea statului, ca organ reprezentantiv suprem al României".

Răspunde domnul... sau doamna secretar de stat Csilla Hegedüs.

Doamna Hegedüs Csilla (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua!

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - MIPE - a avut rolul de coordonator naţional al procesului de elaborare şi negociere al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu Comisia Europeană şi a colaborat cu ministerele de linie în domeniul cărora sunt prevăzute investiţii şi reforme din cadrul PNRR.

De asemenea, în elaborarea PNRR au fost implicate şi Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi vicepremierul coordonator, Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

Pentru a desfăşura procedurile de negociere cu Comisia Europeană în vederea aprobării PNRR, MIPE a fost mandatat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare.

MIPE, deci, nu are atribuţii în elaborarea politicilor sectoriale, ci asigură doar coordonarea programării şi implementării fondurilor europene în România.

De asemenea, au fost organizate 13 dezbateri publice la care s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% din acestea s-au înscris la cel puţin două evenimente.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis oficial Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, serviciilor Comisiei Europene, în data de 31 mai 2021.

Documentul transmis Comisiei Europene a fost publicat integral pe site-ul MIPE la următorul link: mfe.gov.ro/PNRR/, unde putea fi consultat de opinia publică.

Comisia Europeană, în data de 27 septembrie 2021, a adoptat o evaluare pozitivă a PNRR, documentul urmând să fie aprobat de către Consiliu.

O descriere a reformelor şi investiţiilor poate fi consultată la secţiunea dedicată PNRR de pe site-ul oficial al MIPE. La paginile 282-283 din acest document sunt prezentate informaţiile cu privire la reforma sistemului public de pensii, iar paginile 308-311 cuprind jaloanele nr. 214-215, precum şi termenele de realizare asumate.

Reiterăm faptul că MIPE a avut un rol de coordonator naţional în procesul de elaborare al PNRR, astfel că nu MIPE a propus reformele, măsurile, investiţiile cuprinse în acest document, ci ministerele sau entităţile din coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora şi tot acestea vor fi şi responsabile pentru punerea în aplicare şi realizare implementare.

Pentru sistemul de pensii, ministerul de linie responsabil de implementarea reformei este Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, organ al administraţiei central care realizează politicile naţionale corelate cu cele la nivel european în domeniul persoanelor vârstnice.

Şi aş vrea să mai fac o completare la reforma pensiilor.

Reforma pensiilor va însemna refacerea sistemului de pensii şi acesta va fi pus pe nişte baze solide. În fiecare an, sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii, sunt dezechilibre majore care trebuie corectate.

Reforma sistemului de pensii, pe care ne-o asumăm prin PNRR, înseamnă soluţii de redresare treptate şi responsabile. Pensiile vor creşte predictibil, conform unei formule bazate pe creşterea economică.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne de domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe. Este?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

A plecat.

Domnul Alexandru Rafila:

A plecat.

Atunci, această interpelare, care se referă la măsurile luate la evenimentul cu jurnaliştii bătuţi într-o pădure din judeţul Suceava, la care ar trebui să răspundă domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan, şi o altă interpelare, tot...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Să răspundă, că vreau eu să aud!

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, acum nu putem. Dacă dânsul nu este în sală, îl depunem în scris.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vine, vine domnul Acatrinei!

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, să vină.

În momentul când vine, o citim.

Ce anume?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vine acum!

Domnul Alexandru Rafila:

Am înţeles.

Când vine, o să-i...

Trecem mai departe.

Ministerul Sănătăţii - doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura s-a adresat Ministerului Sănătăţii referitor la "Accesul bolnavilor cronici la serviciile de sănătate să nu mai fie îngrădit".

O să-l rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să răspundă la această interpelare.

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnă Vicol,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Accesul bolnavilor cronici la serviciile de sănătate", vă comunicăm următoarele.

Măsurile de prevenţie faţă de valul 4 al pandemiei COVID-19 sunt luate în urma consultărilor la nivelul Grupului tehnico-ştiinţific şi sunt adoptate prin hotărâre de Guvern.

Alocarea paturilor ATI pentru îngrijirea pacienţilor COVID se face progresiv, în funcţie de numărul pacienţilor admişi în Serviciul de terapie intensivă.

Numărul paturilor pe secţii pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 se alocă conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 434/2021 şi modificările respective, şi respectând Planul de rezilienţă faţă de recrudescenţa COVID, întocmit de managerii unităţilor sanitare.

Trebuie ţinut cont de faptul că alocarea unui număr mai mare de paturi destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 va conduce la scăderea numărului de paturi alocate pacienţilor non-COVID.

Se mai continuă răspunsul.

O să vi-l înmânez.

Permiteţi-mi să mai adaug.

Să ştiţi, am încercat din răsputeri să nu trebuiască să transformăm spitale exclusiv în spitale COVID. Din păcate însă, în câteva centre mari, cum este şi Bucureştiul, acest lucru nu s-a putut realiza.

Având în vedere că sunt judeţe în care 80% din paturi trebuiau transformate în paturi COVID - ATI, în principiu, asta duce obligatoriu la scăderea numărului de intervenţii, de exemplu, care se pot efectua la nivelul unui centru reşedinţă de judeţ sau spital municipal, pentru că paturile existente ATI trebuie să rămână pentru pacienţii cu accidente rutiere, cu atacuri vasculare majore, cu infarct miocardic.

De aceea, vrând-nevrând, chiar dacă Ministerul Sănătăţii nu doreşte să reducă numărul intervenţiilor pentru pacienţii non-COVID, suntem obligaţi, pentru că pacientul COVID necesită paturi de anestezie şi terapie intensivă.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

(Doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, aş vrea să-l rog pe domnul secretar de stat, ca să nu mai schimbăm locurile, să răspundă şi la interpelarea domnului Scripnic Lilian. Este? Referitor la "Stadiul corelării platformelor Corona-forms şi Alerte.ms.ro. După care o să vă invit, da?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Referitor la întrebarea domnului Lilian Scripnic, "Stadiul corelării platformelor Corona-forms şi Alerte.ms.ro", vă comunicăm următoarele.

Conform dispoziţiilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1829/2020 pentru aprobarea fluxului informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2, unităţile sanitare au obligaţia raportării deceselor COVID-19, în baza definiţiei de caz, către Direcţia de Sănătate Publică de domiciliu sau către Direcţia de Sănătate Publică unde a avut loc infectarea, dacă aceasta diferă de cea de domiciliu, în termen de maximum 24 de ore de la eliberarea certificatului constatator al decesului, document ce va fi transmis prin fax sau email.

La fiecare 14 zile, Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti au obligaţia să comunice numărul de decese COVID-19, introduse în ultimele 14 zile în Corona-forms, din numărul total de decese raportat de către unităţile sanitare.

În situaţia constatării unor diferenţe între raportări, unităţile sanitare sesizează, în termen de 3 zile lucrătoare, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, iar, în termen de 5 zile lucrătoare, INSP verifică sesizarea şi comunică concluziile Direcţiilor de Sănătate Publică competente. Raportarea deceselor COVID-19 se face în aplicaţia Corona-forms de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.

Pot să vă continui.

O să vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Adaug că la nivelul Ministerului Sănătăţii şi la nivelul DSU, de o lună, avem un singur centru de comandă. Toate aceste informaţii intră acolo. Nu mai sunt, cum au fost în primăvară, două centre, două statistici, două date.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vicol, vă rog, 30 de secunde.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mă bucur să văd că, după dezastrul lăsat de USR, domnul ministru Cseke chiar încearcă să facă ceva.

M-aş bucura să avem aceeaşi promptitudine şi cu privire la întrebarea pe care i-am adresat-o, privitoare la cei bolnavi cu boli autoimune, care nu se pot încadra în acest certificat verde pe care eu, oricum, îl consider neconstituţional.

Însă aş dori să ştiu - cât mai repede posibil, pentru că sunt foarte mulţi oameni care îmi pun această întrebare - ce se întâmplă cu bolnavii, cei care suferă de boli autoimune, unde îi încadraţi? Ei nu pot face acest vaccin, sunt persoane care au ca şi contradicţie, ca şi... medical, vorbind, nu au voie să-l facă.

Îmi cer scuze, nu stăpânesc foarte bine termenii medicali. Din această cauză, vă întreb extrem de simplu - ce se întâmplă cu oamenii care nu pot face vaccinul?

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vreţi să răspundeţi acum?

Domnul Vass Levente:

Întrebarea, interpelarea dumneavoastră nu se referea la acest punct, însă...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

O alta...

Domnul Vass Levente:

...este aceeaşi problemă. Bolnavii cu boli autoimune, în principiu, se pot trata la nivelul spitalului, dar gândiţi-vă ce se întâmplă dacă un bolnav se internează în spital, într-o secţie şi...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Nu vorbesc de boală, vorbesc de vaccin. Ei nu-şi pot face vaccinul.

Domnul Alexandru Rafila:

Se referă la faptul că nu are acces la certificat pentru că nu se poate vaccina.

Domnul Vass Levente:

Da. Rămân la întrebarea şi interpelarea dumneavoastră.

Dacă un bolnav cu boală autoimună se internează în spital şi i se face un test, devine COVID pozitiv. Întrebarea se pune, cum va fi tratat în salonul respectiv, în circuitul respectiv?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Eu nu am întrebat asta.

Domnul Vass Levente:

Ştiu, dar eu încerc să rămân la esenţa întrebării, interpelării dumneavoastră.

Dacă îmi adresaţi...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Am adresat întrebarea.

Domnul Vass Levente:

Dacă îmi adresaţi o întrebare cu pacienţii, legat de obligativitatea vaccinării, o să vă răspund.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Am făcut-o deja...

Domnul Alexandru Rafila:

Deci, e clar că trebuie o nouă interpelare. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

A venit domnul Acatrinei Dorel?

Domnul Vass Levente:

Staţi puţin, eu pot să răspund la această întrebare, dar întrebarea şi interpelarea dumneavoastră a ţinut la cum rezolvăm valul 4 al pandemiei.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Dar mai are doamna una, la care n-aţi răspuns.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel a venit? A venit. Perfect!

Vă rog.

Deci, de la Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat; Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi domni deputaţi, Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Ce măsuri aţi luat ca evenimentul cu jurnaliştii bătuţi într-o pădure din judeţul Suceava să nu se mai repete?", vă comunicăm următoarele.

Referitor la evenimentul la care faceţi referire în întrebare, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reiese faptul că, la nivelul Secţiei nr. 15 de Poliţie Rurală Vatra Dornei, se efectuează cercetări într-un dosar penal sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, ameninţare, distrugere şi purtare abuzivă.

De asemenea, precizăm faptul că, potrivit Codului de procedură penală, activitatea de urmărire penală a Poliţiei Judiciare este condusă de către procuror, aceasta nefiind publică.

În context, menţionăm faptul că prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul silvic reprezintă o prioritate permanentă a Ministerului Afacerilor Interne, care, prin structurile cu atribuţii în domeniu, a căutat să identifice şi să pună în aplicare cele mai eficiente forme şi modalităţi ale acestor obiective.

Astfel, structurile Ministerului Afacerilor Interne acţionează pentru prevenirea şi combaterea fenomenului contravenţional sau infracţional în domeniul silvic, prin desfăşurarea de acţiuni şi misiuni specifice, respectiv prin crearea unor mecanisme apte să răspundă nevoilor de contracarare a acestui fenomen.

Un document relevant în materia contracarării activităţilor ilegale din domeniul forestier, care au un impact deosebit asupra fondului forestier naţional şi vegetaţiei din afara fondului forestier naţional, îl constituie Planul comun de acţiune pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii", elaborat la nivelul interinstituţional - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Astfel, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reiese faptul că, în urma punerii în aplicare a Planului comun de acţiune pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii", pe raza judeţului Suceava, în primele 8 luni ale anului, au fost desfăşurate multiple activităţi de combatere a infracţionalităţii silvice, după cum urmează:

• 1.215 controale executate;
• 2.843 de obiective verificate;
• 1.578 de forţe participante;
• 187 de dosare penale înregistrate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008;
• 115 dosare penale soluţionate privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008;
• 278 de sancţiuni contravenţionale aplicate, prevăzute de Legea nr. 171/2010;
• 2.571 m³ de material lemnos confiscat, în valoare de 1.000.530 de lei;
• 11 bunuri confiscate, dintre care - 8 autovehicule, un atelaj hipo, un ferăstrău mecanic şi un topor.

De asemenea, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reise faptul că la nivelul Inspectoratului General de Poliţie Suceava au fost dispuse următoarele măsuri:

La nivelul Poliţiei Municipiului Vatra Dornei:

• a fost suplimentat dispozitivul de ordine şi siguranţă publică, sens în care, zilnic, o patrulă, formată dintr-un reprezentant al Poliţiei şi un reprezentant al Jandarmeriei, acţionează pe raza comunelor Şaru Dornei şi Panaci pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente cu impact negativ:
• au fost stabilite itinerare de patrulare pentru lucrătorii de Poliţie Rutieră şi lucrătorii Secţiei nr. 15 de Poliţie Rurală Vatra Dornei, care, zilnic, vor efectua serviciul de patrulare, cu preponderenţă pe raza comunelor Şaru Dornei şi Panaci.

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să vă rog să încheiaţi.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Da.

Având în vedere situaţia existentă la nivelul judeţului Suceava, generată de starea conflictuală dintre activiştii de mediu şi operatorii economici cu domeniul de activitate în exploatarea forestieră, Poliţia Română a efectuat pe raza acestui judeţ două acţiuni operative cu efective mărite, privind respectarea prevederilor legale din domeniul silvic de către administratorii fondului forestier naţional şi operatorii economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării fondului forestier, precum şi în domeniul depozitării, prelucrării şi comercializării materialului lemnos, context în care au fost verificaţi 27 de operatori economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării forestiere şi al depozitării, prelucrării şi comercializării materialului lemnos şi au fost obţinute următoarele rezultate...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Restul vă rog să depuneţi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel a făcut o interpelare către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, referitoare la alocarea de fonduri din bugetul pe anul 2021 pentru reabilitarea monumentului istoric, Palatul Administrativ Suceava, şi dacă există un proiect aprobat.

Răspunde domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, "Consolidare, restaurare, reabilitare şi dotare Palat Administrativ Judeţul Suceava", pot să vă spun că această investiţie se află pe lista-sinteză din cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social.

În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, referitoare la alocarea fondurilor din bugetul pe anul 2021 pentru acest obiectiv de investiţii, precizăm faptul că bugetul de investiţii al Companiei Naţionale de Investiţii destinat Programului naţional de construcţii de interes public sau social este repartizat în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, şi nu este defalcat pe subprograme, obiective de investiţii sau pe judeţe.

De asemenea, în baza informaţiilor comunicate de Compania Naţională de Investiţii, vă facem cunoscut faptul că, pentru obiectivul de investiţii mai sus-menţionat, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil, doar că, până în prezent, nu a ajuns la Ministerul Dezvoltării.

Totodată, menţionăm că finanţarea unui obiectiv de investiţii în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social este asigurată numai după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii şi numai în corelare cu alocările bugetare destinate acestui program derulat de Compania Naţională de Investiţii.

Vă mulţumesc.

Şi o să vă las şi în scris răspunsul.

(Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alexandru Rafila:

Da, vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumesc frumos.

Referitor la întrebarea cu pădurile din Suceava. Dumneavoastră ne-aţi prezentat un raport de activitate aici, după câte am observat.

Ar fi interesant să aflăm dacă cei implicaţi în protejarea pădurilor, în speţă, Boşutar şi ceilalţi care au participat, din media, poate au cerut de la Ministerul Afacerilor Interne o protecţie înainte să pătrundă în pădure şi poate nu li s-a pus la dispoziţie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Aveţi vreun răspuns?

Aveţi vreun răspuns, dacă au solicitat protecţie, înainte de...?

Domnul Gabriel Marius Mureşan (din sală):

Acum, nu. O să completăm răspunsul.

Domnul Alexandru Rafila:

Nu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Păi, la ce mai veniţi aici, dacă nu aveţi?

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Mai sunt două interpelări, către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, făcute de doamna deputat Natalia Intotero, care nu este prezentă.

Prima - referitoare la analizele decontate de casele de asigurări de sănătate.

Cea de-a doua - referitoare la scumpirile alimentelor de bază. Pentru aceasta se solicită amânare.

Iar cealaltă, pentru Ministerul Sănătăţii, răspunsul va fi depus în scris.

Mulţumesc frumos.