Parliamentary debates

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim totodată că durata prezentării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Domnii deputaţi Dorel-Gheorghe Acatrinei sau Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului AUR? Este o interpelare depusă.

Domnul Gabriel Zetea, din partea Grupului PSD, două.

Domnul Coarnă Dumitru, din partea Grupului PSD, patru interpelări.

Domnul Alexandru Muraru, din partea Grupului PNL, două interpelări depuse.

Doamna Ana-Loredana Predescu, din partea Grupului PSD, trei interpelări depuse.

Domnul Vasilică Toma, din partea Grupului PSD, cinci interpelări depuse.

Domnul Kocsis-Cristea Alexandru, o interpelare depusă.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, două interpelări.

Doriţi să susţineţi una dintre ele?

Mulţumesc foarte mult.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al justiţiei, Marian-Cătălin Predoiu.

Obiectul interpelării - "Abuzurile sistemului de justiţie din România împotriva domnului Aftanache Mihai, reclamantul din Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Aftanache împotriva României, cererea nr. 999/2019".

Şi un îndemn pentru domnul ministru - implementaţi funcţionalitatea sistemului de justiţie în România!

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoştinţă, împreună cu Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cauza Aftanache împotriva României, cea de mai sus, nr. 999/2019, hotărâre pe care o puteţi regăsi în preambulul acestei interpelări, o serie de probleme ale sistemului de justiţie, şi vă rog să luaţi măsuri urgente pentru corectarea lor!

În speţa domnului Aftanache, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara a refuzat să efectueze urmărirea penală, deşi a fost înştiinţat de către reclamant şi acesta a depus şi plângere penală cu privire la infracţiunile grave a căror victimă a fost.

Parchetul a deschis un dosar cu numărul de forma nr. ...8/1/an, în loc de numărul .../P/an, aşa cum ar fi trebuit, şi pe toată perioada până la închiderea dosarului i-a respins victimei orice cerere, motivând că nu are nicio calitate în dosar.

Domnule ministru, aceasta este o problemă structurală în sistemul de justiţie şi domnul Aftanache nu este singura victimă căreia i s-a răspuns în acest fel atunci când a solicitat efectuarea urmăririi penale, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara nefiind singura unitate de parchet care foloseşte o asemenea practică de mimare a efectuării urmăririi penale.

Din aceste motive, domnule ministru, vă rugăm să prezentaţi Parlamentului României un raport cu următoarea situaţie:

Câte dosare au fost deschise la unităţile de Parchet din ţară în ultimii cinci ani şi dintre acestea câte au avut forma nr.__/1/an, mimând astfel efectuarea urmăririi penale şi care a fost durata de timp, împărţită pe grupe, în care aceste dosare s-au aflat în lucru la procurori?

În continuare, domnule ministru, vă informez despre activitatea de legalizare a infracţiunilor făcute de inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, deşi rolul Inspecţiei Judiciare este, sau ar trebui să fie, acela de a corecta în mod legal abaterile magistraţilor şi vă invit să luaţi de urgenţă măsurile care se impun.

În speţa domnului Aftanache, procurorul de caz, domnul Bonda Alexandru Vasile, şi-a întocmit referatul prin care a dat soluţia de clasare, în baza raportului unuia dintre infractorii indicaţi de victimă, acesta fiind totodată şi agent de poliţie.

Judecătorul de cameră preliminară, în cadrul Judecătoriei Timişoara, la care s-a judecat contestaţia domnului Aftanache, a citat în proces cinci persoane care nu aveau calitatea de parte procesuală. Când instanţei i s-a învederat lipsa calităţii procesuale a acelor persoane, a spus că aceştia sunt "martorii Parchetului" şi a consemnat în proces declaraţiile martorilor date prin avocatul lor ales, pentru că martorii nu s-au prezentat fizic în proces.

Avem un caz unic în lume, în care martorii au fost reprezentaţi în faţa instanţei de către avocatul ales.

Domnul Aftanache a adus la cunoştinţa inspecţiei judiciare aceste aspecte şi a solicitat dispunerea măsurilor legale. A primit însă răspunsuri din partea celor două direcţii ale Inspecţiei Judiciare, Direcţia de inspecţie pentru procurori, respectiv cea pentru judecători, cum că nici procurorii şi nici judecătorii reclamaţi nu au făcut nicio greşeală.

După pronunţarea Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Aftanache s-a adresat din nou Inspecţiei Judiciare, căreia i-a arătat faptul că CEDO spune că procurorii şi judecătorii naţionali care au judecat speţele au greşit. Răspunsurile trimise de către Inspecţia Judiciară au fost...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat, am rugămintea să încheiaţi, pentru că aţi depăşit.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Dacă îmi mai daţi 30 de secunde?

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

30 de secunde, da.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Răspunsurile transmise au fost că sesizarea a fost clasară deoarece a trecut un timp mai mare de doi ani şi astfel acţiunea disciplinară asupra judecătorilor nu mai poate fi exercitată, deoarece s-a împlinit prescripţia răspunderii disciplinare, iar din partea direcţiei pentru procurori a fost informat că sesizarea transmisă cuprinde aspecte care au făcut obiectul verificărilor Inspecţiei Judiciare şi rezultatul acestor verificări i-a fost transmis domnului Aftanache, iar în sesizarea nouă nu s-au reiterat aspecte noi faţă de cele pentru care s-a dispus clasarea în lucrarea anterioară, motiv pentru care s-a dispus arhivarea sesizării.

Deci, domnule ministru, pentru Inspecţia Judiciară, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului nu reiterează aspecte noi şi, totuşi, Inspecţia Judiciară a fost sesizată cu aceleaşi elemente cu care a fost sesizată şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vă întreb retoric, domnule ministru, cine credeţi că a greşit? Inspecţia Judiciară sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache, Grupul PSD, o interpelare.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul USR, o interpelare.

Domnule Dan Tanasă, aveţi o interpelare.

Doriţi să o susţineţi, să o prezentaţi?

Mulţumesc mult.

Să ştiţi că sunt trei minute alocate.

Mulţumesc mult.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Sărut mâna, doamnă preşedinte!

Mulţumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei.

Subiectul interpelării îl constituie reconstrucţia fostului punct vamal Cetatea Rákóczi.

Stimate domnule ministru,

Am luat la cunoştinţă despre predarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii CNI S.A., a amplasamentului şi asigurarea condiţiilor în vederea executării obiectivului de investiţii "Reconstrucţia fostului punct vamal Cetatea Rákóczi, sat Ghimeş, comuna Ghimeş-Făget, judeţul Bacău".

Conform informaţiilor publice, finanţarea de la bugetul de stat ar fi de 6,7 milioane de lei.

Personal cred că reconstruirea unui fost punct vamal în interiorul ţării şi rememorarea unui trecut nedrept este un afront adus tuturor românilor care v-au încredinţat mandatul de ministru.

De asemenea, ţin să vă aduc la cunoştinţă că acest act nu este apreciat nici de cetăţenii maghiari din judeţul Covasna, care trăiesc în condiţii precare în mediul rural, satele din judeţul Covasna şi din zonă sunt izolate, degradate, imobile de interes public ruinate. Astfel, aceştia sunt indignaţi de faptul că o importantă sumă de bani nu este alocată celor în nevoie, ci îngropaţi în zidurile reci ale unei alegaţii străine de interesul locuitorilor acestei ţări, indiferent de naţionalitate.

Astfel, vă rog, domnule ministru, să aduceţi clarificări asupra deciziei de a reconstrui un fost punct vamal al Imperiului Austro-Ungar, în timp ce românii, indiferent de naţionalitate, se confruntă cu o criză economică, energetică şi pandemică.

Care sunt argumentele, domnule ministru, care ar putea justifica promovarea acestui punct vamal în interiorul ţării, în condiţiile în care, în zonă, sunt zeci de localităţi în care toţi cetăţenii, indiferent de etnie, nu au acces la canalizare, apă curentă sau gaz?

Vă solicit răspuns în scris şi oral, domnule ministru.

Mulţumesc frumos.

Dan Tanasă, deputat AUR de Mureş.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul Dan Şlincu, din partea Grupului PSD, o interpelare.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Câmpeanu, ministrul educaţiei.

Stimate domnule ministru,

Toate confuziile care se manifestă acum în rândul cadrelor didactice şi al familiilor elevilor testaţi pentru COVID în unităţile de învăţământ sunt din cauza faptului că totul s-a făcut în grabă, fără o pregătire prealabilă riguroasă. Acest lucru s-a întâmplat din cauza foştilor miniştri ai sănătăţii de la USR care au blocat testarea în şcoli pe toată durata mandatelor lor.

Partidul Social Democrat cerea insistent de mai mult timp să se folosească perioada vacanţei de vară pentru achiziţionarea testelor şi organizarea din timp a procedurilor necesare. Niciun profesor şi niciun părinte sau bunic nu trebuie pus în situaţia de a gestiona o posibilă infectare cu COVID, care apoi e infirmată la realizarea testărilor în unităţi medicale.

Nu putem să pregătim asemenea acţiuni de o importanţă majoră pentru toţi elevii din România de pe o zi pe alta sau de la o săptămână la alta. Este obligatoriu să se reia, să se refacă toate procedurile de testare în şcoli, astfel încât să nu existe niciun fel de îndoială asupra acestor testări.

În acelaşi timp, consider că trebuie reglementată şi modalitatea de achiziţie a acestor teste pentru copiii din unităţile de învăţământ.

Partidul Social Democrat se opune achiziţiei de teste la preţuri angro mai mari decât cele cerute de retaileri pe piaţă.

Vă propun şi vă solicit un punct de vedere privind organizarea de caravane şi cabinete medicale mobile sau organizarea de echipe formate din mai multe cadre medicale, medici şi asistenţi, care să realizeze testarea elevilor în fiecare unitate de învăţământ.

Solicit răspuns în termen legal.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna Oana-Gianina Bulai, din partea Grupului PSD, o interpelare.

Domnul Nelu Tătaru, din partea Grupului PNL, o interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului AUR, o interpelare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea adresată domnului prim-ministru al României, domnul Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Încălcarea drepturilor fundamentale din Constituţia României".

Domnule prim-ministru,

Anul care se încheie a fost unul extrem de solicitant, cu multiple restricţii împinse până la limita legalităţii, iar autorităţile în loc să vină în sprijinul cetăţenilor, de cele mai multe ori au lăsat impresia că lucrează chiar împotriva celor care plătesc taxe şi impozite, asigurând buna funcţionare a statului.

Lipsa unor medicamente suplimentare din farmacii, precum şi a unor scheme de tratament accesibile populaţiei pare a fi devenit un subiect secundar care nu mai preocupă pe nimeni.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi specificaţi în cât timp estimaţi că cetăţenii vor avea acces, prin reţeaua farmaceutică, la tratamente împotriva gripei COVID?

De asemenea, domnule prim-ministru, explicaţi-mi, vă rog, care sunt factorii externi sau interni care au dus la procesul "lent" de vaccinare a populaţiei, în contextul în care un membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din cadrul Parlamentului European a întrebat-o pe doamna Emer Cooke, directorul executiv al Agenţiei Europene pentru Medicament cum poate face ca această a III-a doză să fie prioritate? Iar în România nu o are nici pe prima doză prioritară?

În urma sutelor de sesizări venite din partea vasluienilor, mă întreabă şi vă întreb şi eu, la rândul meu, pe dumneavoastră oare este acest fapt prioritate pentru cetăţenii României?

Se pare că nu mai vedeţi nimic în jurul dumneavoastră, decât vaccinare!

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, AUR, Raisa Enachi.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, de la Grupul AUR, are o interpelare depusă şi îl rog să o prezinte.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian-Ionuţ Chesnoiu, de către deputat AUR de Cluj, Ilie-Alin Coleşa.

Subiectul - "Hrană ecologică achiziţionată prin Programul pentru şcoli al României în perioada 2017-2023, conform Planului naţional de achiziţii publice verzi".

Domnule ministru,

Conform H.G. nr. 640/2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, este responsabil de monitorizarea şi evaluarea Programului pentru şcoli al României, în perioada 2017-2023.

În acest sens, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

În ce măsură Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a folosit, conform H.G. nr. 640/2017, menţionat anterior, la elaborarea metodologiei de aplicare a măsurii şi a ghidului solicitantului, procentele şi ţintele de hrană ecologică pe care ar trebui să le conţină Planul naţional de achiziţii publice verzi?

În ce procent au fost achiziţionate fructe, legume, lactate şi produse de panificaţie din producţie ecologică totală, din totalul sumelor anuale alocate, de la începutul programului şi până în prezent, conform Legii nr. 69/2016 a achiziţiilor publice verzi?

Care au fost sumele totale anuale alocate de la începutul programului şi până în prezent, defalcat, din măsurile de sprijin finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă, respectiv din bugetul de stat?

Aştept răspunsul oral, dar şi în scris, pe adresa de email alin.colesa@cdep.ro.

Vă mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului minorităţilor, care are o interpelare depusă.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Situaţia UAT-urilor care nu au beneficiat de fonduri în urma rectificării bugetare din 6 octombrie a.c.".

Stimate domnule prim-ministru,

Cu siguranţă sunteţi la curent cu faptul că edililor din întreaga ţară li s-a solicitat, în luna septembrie, transmiterea sumelor de care au nevoie pentru funcţionare până la finalul anului. Sumele ar fi trebuit să reducă deficitul unor localităţi care nu au alte surse de finanţare şi au probleme cu fondurile pentru asistenţa socială şi asigurarea veniturilor pentru energia termică.

Repartizarea inechitabilă a fondurilor la rectificarea bugetară din 6 octombrie a adus numeroase nemulţumiri în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale, precum şi în rândul cetăţenilor.

Printre localităţile care depindeau exclusiv de rectificarea bugetară din 6 decembrie, neavând alte surse de finanţare, se află şi multe localităţi cu populaţie majoritar ucraineană, printre care şi comuna Remeţi, din judeţul Maramureş.

Stimate domnule prim-ministru, cunoscând implicarea dumneavoastră, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului pe care îl conduceţi cu privire la cele semnalate mai sus, comunicându-mi, totodată, dacă Guvernul condus de Domnia Voastră va realiza demersuri pentru sprijinirea UAT-urilor care nu au beneficiat de fonduri în urma rectificării bugetare din 6 octombrie a.c., cum este şi cazul comunei Remeţi din judeţul Maramureş.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim şi noi.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu, din partea Grupului PSD, o interpelare depusă.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huţu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare care este adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi solicit informaţii cu privire la situaţia ariilor naturale protejate din România şi în particular din judeţul Botoşani.

Întrebările şi datele pe care le solicit sunt următoarele:

Care este suprafaţa totală de arii naturale protejate din România?

Câte dintre aceste arii protejate se suprapun cu traseele de infrastructură de transport din Master Planul General de Transport din România?

Care sunt aceste zone de suprapunere şi câte dintre acestea sunt în judeţul Botoşani?

Care este suprafaţa totală de arii naturale protejate din România pentru speciile de arbori, speciile de plante, speciile de animale şi păsări?

Care sunt speciile protejate în prezent în România, unde se regăsesc acestea şi care este efectivul estimat de exemplare din fiecare specie protejată?

În ceea ce priveşte judeţul Botoşani, solicit să mi se comunice care sunt ariile naturale protejate, precum şi localizarea acestora, cu următoarele detalii:

• suprafaţa totală la nivel de judeţ;
• suprafaţa pentru speciile protejate de plante şi arbori, la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei arii naturale protejate;
• suprafaţa pentru speciile protejate de specii de animale şi păsări, la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei arii naturale protejate;
• speciile de plante şi arbori protejate din judeţul Botoşani, precum şi cele de păsări şi animale protejate din judeţul Botoşani.

Solicit să mi se comunice şi dacă ministerul are în vedere realizarea unei analize asupra implicaţiilor pe care aceste arii naturale protejate le au în dezvoltarea locală şi cum afectează populaţia ţării.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, Alexandra Huţu, deputat al PSD Botoşani.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Îi dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR pentru a prezenta interpelarea depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei şi obiectul ei este unul despre care am vorbit foarte mult de la începutul mandatului. Practic, este vorba despre "Reabilitarea terenului de atletism din cadrul Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană", obiectiv de investiţii pe care-l dorim finalizat şi de care băimărenii s-ar bucura.

Domnule ministru, oraşul Baia Mare are o tradiţie îndelungată în sportul de performanţă, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Echipele băimărene şi sportivi de performanţă crescuţi şi pregătiţi în Baia Mare au reprezentat cu succes România în numeroase competiţii pe tot mapamondul.

În anul 2018 s-a înfiinţat, în Municipiul Baia Mare, Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană". Această instituţie a preluat în administrare Sala Polivalentă, bazinele de înot, terenul de rugby, Centrul medical de refacere sportivă şi baza de atletism.

Desigur, investiţiile au întârziat să apară şi proiectul a rămas la stadiul de organigramă şi birocraţie, dar lucrurile nu pot stagna la infinit. Este nevoie urgentă de finanţare a infrastructurii sportive din Baia Mare, mai ales că promisiuni se fac cu fiecare ocazie.

Baza de atletism este un obiectiv extrem de important pentru întreg complexul sportiv, atât din punct de vedere al competiţiilor sportive ce ar urma să aibă loc, cât şi pentru sportivii de performanţă care au nevoie de o pistă de alergare reabilitată pentru antrenamente.

Astfel, vă rugăm să ne oferiţi mai multe informaţii despre stadiul în care se află proiectul de "Construire şi dotare stadion de atletism în Baia Mare", aprobarea listei obiectivelor de investiţii a Companiei Naţionale de Investiţii şi obţinerea surselor de finanţare.

Astfel, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

Când estimaţi că este posibilă demararea proiectului "Construire şi dotare stadion de atletism în Baia Mare"?

Care sunt etapele parcurse până în acest moment de către Complexul Sportiv Naţional din Baia Mare?

Care este valoarea estimată, actualizată, în cazul Stadionului de Atletism din cadrul Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" din Baia Mare?

Şi care este termenul de finalizare a investiţiei?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR Maramureş.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Şi mai este o ultimă interpelare depusă de către domnul Mihai-Cătălin Botez, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Având în vedere că nu mai există colegi sau colege care doresc să adreseze interpelări Guvernului, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.32.