|
Doamna Adriana Diana Tuşa: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Raport privind Comunicarea Comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind analiza deficitelor de investiţii în domeniul apărării şi calea de urmat JOIN(2022)24. Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, precum şi cel transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanţelor Publice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiţii în domeniul apărării şi calea de urmat, a subliniat necesitatea consolidării industriei de apărare a statelor membre de la graniţa de est a Uniunii Europene, a recomandat asigurarea unei distribuţii a capacităţilor industriei europene de apărare corespunzătoare situaţiei economice şi militare din statele membre. Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 4 octombrie anul acesta şi a fost adoptată cu o majoritate de voturi. Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Mircia Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am citit-o de trei ori, pentru a mă bucura, într-un fel, că Uniunea Europeană a ieşit din somnul cel de moarte, dintr-o letargie. Dintr-o letargie convenientă. Pe de o parte, asupra intereselor economice anterioare, pe care nu le mai facem în discuţie, şi, actualmente, identificând faptul că este pe cont propriu. Este foarte interesantă această opinie, întrucât apar patru elemente foarte distincte de opţiune politică majoră a Uniunii Europene. În primul rând, îşi pune problema realizării interoperabilităţii între statele membre. Şi aceasta sugerează că Uniunea Europeană are propria personalitate în apărare şi în dispozitivul de apărare, distinct de cel al NATO. Aici este cu dus şi întors. Va trebui să fim foarte atenţi, să nu producem această splitizare a efortului comun. Mi-au reţinut atenţia punctele 4 şi 8 şi cred eu că trebuie să fim... - şi de aici încolo recomandarea către administrativul activ, către cei care au răspunderea instituţională - se pune problema unor oportunităţi economice locale şi strategii din statele membre cu o distribuţie a facilităţilor industriilor de apărare. Deci, în spate gândesc că se va hotărî o distribuţie a efortului industriilor de apărare şi n-aş vrea, domnule preşedinte de şedinţă, peste vreo câţiva ani să vorbim de la acelaşi pupitru că România a primit doar dreptul să fabrice nasturi pentru uniforme. Şi la punctul 8 e foarte important, de asemenea, şi cred eu că e bine să o preia. Efortul Uniunii Europene de a distribui şi de a concentra industriile de apărare către ţările de la graniţa de est a Uniunii Europene, atât cele terestre, cât şi cele maritime. În consecinţă, Guvernul şi instituţiile de resort, mai ales cele care o bâjbâie de nu ştiu câtă vreme în reconsolidarea industriei de apărare, trebuie să facă foarte clar şi ferm...
|
|
Domnul Pavel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Între viziunea Uniunii Europene de acum doi ani de zile, pe apărare, şi cea de astăzi s-a produs o schimbare de 180 de grade şi cred că trebuie să spunem câteva lucruri despre acest subiect. 1. Partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, este, aş spune, actorul principal care a provocat cele două treziri majore, în ultimii doi ani, şi anume trezirea pe ceea ce înseamnă ameninţarea din partea Chinei, sub fosta administraţie Trump, şi trezirea pe ceea ce înseamnă ameninţarea din partea Rusiei, sub preşedintele Joe Biden. Să ne aducem aminte că acum câţiva ani, câţiva lideri mari ai Europei spuneau că nu avem nevoie de NATO. Sunt declaraţii publice, au circulat pe toate posturile de televiziune. Şi, totuşi, să spunem mândri că acum câţiva ani, când acei lideri europeni spuneau aceste lucruri, România, prin vocea preşedintelui, prin vocea premierilor, a fost constantă în discursul de creştere a bugetelor pe apărare la 2%, apoi la 2,5%. Este un motiv de mândrie, astăzi, să spunem, ca stat NATO, acest lucru. Da. Punctul 4 şi punctul 8, şi anume punctele care tratează industria de apărare din România sunt astăzi cruciale, pentru că există o fereastră de timing, de 9-12 luni, probabil, în care, în opinia mea, România nu joacă suficient la nivel european, aşa cum o face Polonia sau restul ţărilor. Trebuie să fim conştienţi de aceste lucruri şi trebuie să rezolvăm, în primul rând, bipolaritatea dintre Ministerul Economiei şi Ministerul Apărării şi să punem pe picioare industria de apărare a României într-un mod concret şi cât mai rapid. Cu privire la cine promovează acest narativ rusesc, nu cred că mai trebuie să facem vreun comentariu. Tot ceea ce se întâmplă în social media, inclusiv în acest Parlament,...
|