Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună seara, stimaţi colegi!

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 septembrie 2026, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Are cuvântul doamna deputat Leocadia Graţiela Gavrilescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Nu doreşte să susţină interpelarea.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Ilie Bolojan, ministrul interimar al energiei.

"Gradul de umplere a depozitelor naţionale de înmagazinare a gazelor naturale şi măsuri preconizate"

Potrivit datelor consultate pe platforma AGSI - Gas Infrastructure Europe -, gradul de umplere a depozitelor româneşti de gaze naturale a fost de: 62,8% la data de 10 august 2026 şi de 74,26% în data de 10 septembrie 2026. Acest nivel este sub traiectoria naţională de referinţă, 84% la 1 septembrie şi 90% la 1 noiembrie şi mult sub cel înregistrat în aceeaşi perioadă din anii 2025 - aproximativ 82% - şi în 2024 - aproximativ 90%. La nivel european, obligaţia de stocare este de 90%.

Având în vedere decalajul menţionat mai sus şi apropierea sezonului rece, solicit Ministerului Energiei informaţii oficiale actualizate privind stadiul înmagazinării şi estimările până la expirarea cadrului european de reglementare, după cum urmează:

1. Care este gradul exact de umplere a depozitelor naţionale de înmagazinare a gazelor naturale de la data de 14 septembrie 2026, pe fiecare depozit/operator, exprimat în procente şi volum?

2. Care sunt cauzele decalajului faţă de traiectoria naţională de referinţă şi ce măsuri au fost dispuse pentru recuperarea lui?

3. Care este gradul de umplere estimat pentru finalul actualului ciclu de injecţie, 1 octombrie - 1 decembrie 2026, şi cum se situează această estimare faţă de ţinta de 90%?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc tuturor.

Mă simt onorat să vorbesc în faţa dumneavoastră, de aici, de la pupitrul forului suprem al statului român.

Dacă m-aş apuca, domnule preşedinte, să vă citesc interpelarea, cred că v-aş plictisi, pentru că sunt vreo 6-7 pagini. Face referire direct la combinatele siderurgice, în speţă, Combinatul Siderurgic Galaţi, de această dată.

Fiind un reprezentant al siderurgiştilor, nu pot să las aşa, spre pieire, tot ceea ce este românesc şi ce-am avut bun românesc, fapt pentru care am făcut o interpelare. La fel cum am procedat şi în cazul Combinatului de la Oţelul Roşu, în cazul Combinatului Siderurgic de la Hunedoara, în momentele în care şchiopătau.

Cu voia bunului Dumnezeu, prin graţie divină, Combinatul de la Hunedoara să sperăm că este salvat. A fost cumpărat de domnul Umbrărescu, iar dânsul chiar are planuri mari la Hunedoara, fiind un om de afaceri potent şi un om care a făcut performanţă în România.

Mai departe, ca să nu vă plictisesc cu termeni tehnici, Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Arcelor Mittal Steel Galaţi - nici nu mai ştiu câte denumiri a mai purtat, Liberty - este într-o situaţie critică, o situaţie în care, din păcate, actualmente guvernanţii nu prea îi dau nicio importanţă. Şchiopătează, şi nu doar şchiopătează, bate pasul pe loc, şi s-ar putea să nu mai bată deloc. E ca şi un mort aflat la aparate, care, în momentul în care îi întrerupi cât de mică cantitatea de oxigen, nu mai poate respira.

Aş vrea să rog guvernanţii, pentru că de asta am vrut să iau cuvântul în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, cu toţii poate reuşim să discutăm în diverse locuri, să se facă ceva pentru acel combinat.

Principalul pas care trebuie făcut cât mai repede este găsirea unui investitor credibil, un investitor fiabil, care să dorească să facă siderurgie, nu să... nu ştiu, cumpere acea entitate economică, după care să nu mai producă oţel în România, să nu mai producă acele profile laminate pe care le face Galaţiul.

Condiţiile ar trebui să fie bune, că într-o zi mă gândesc eu că bunul Dumnezeu ne va ajuta să facem pace între popoarele lumii şi seminţiile care se mănâncă şi aici, la noi, la graniţă, la hotare, şi va trebui reconstruită o întreagă ţară.

Eu încă mai sper, că am crescut în acea societate pacifistă, că se mai pot întâmpla şi lucruri bune.

Fapt pentru care încă o dată subliniez cu toată responsabilitatea în faţa dumneavoastră şi îi rog pe guvernanţi: luaţi măsurile necesare şi salvaţi cât mai urgent posibil ce-a mai rămas din siderurgia românească!

Vă spun, în anii '86-'87, siderurgia românească producea peste 6-7 milioane de tone de oţel, fapt nemaiîntâlnit în sud-estul Europei.

Or, cred că această tradiţie, şi nu doar tradiţie, calitatea oţelului românesc şi producţia în sine trebuie salvată.

Stimaţi guvernanţi, încă o dată: salvaţi siderurgia românească! Salvaţi Combinatul Siderurgic de la Galaţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Doamna deputat Raisa Enachi, Grupul... neafiliată. Ne-am adaptat rapid.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Miruţă, ministrul interimar al transporturilor şi infrastructurii.

Subiectul: "Drepturile salariale neachitate celor aproximativ 1.550 de salariaţi ai CFR Marfă".

Domnule ministru interimar,

Aproximativ 1.550 de salariaţi ai CFR Marfă nu şi-au primit salariile de mai multe luni. Restanţele acumulându-se, potrivit informaţiilor publice, începând din luna mai.

Oamenii şi-au făcut datoria, au muncit, iar astăzi sunt puşi în situaţia de a suporta consecinţele unei crize financiare pe care nu ei au creat-o. Salariul nu este un privilegiu şi nici o plată facultativă. Este dreptul celui care şi-a îndeplinit obligaţiile de muncă. Salariaţii nu au stabilit strategiile economice ale companiei, nu au administrat patrimoniul şi nu au luat deciziile care au dus la acumularea datoriilor. Ei nu pot deveni variabila de ajustare a unui eşec managerial sau instituţional.

La 9 septembrie 2026, Parlamentul nu a adoptat modificarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. În aceste condiţii, este esenţial să aflăm care este alternativa concretă.

Aşadar, vă solicit să răspundeţi punctual:

- Care este valoarea totală a salariilor restante şi câţi salariaţi sunt afectaţi?

- Care este mecanismul juridic şi financiar identificat pentru plata integrală a restanţelor şi care este sursa de finanţare?

- Pot beneficia salariaţii de mecanismele Fondului de garantare prevăzute de Legea nr. 200/2006? Dacă nu, care sunt impedimentele juridice concrete?

- Care este termenul pentru plata integrală şi există un calendar oficial cu termene şi responsabilităţi clare?

- Ce măsuri au fost luate pentru identificarea responsabilităţilor privind acumularea acestor restanţe şi ce soluţii legislative, administrative sau financiare intenţionează ministerul să propună?

Domnule ministru,

Situaţia CFR Marfă nu poate fi tratată ca o simplă problemă contabilă. În spatele acestor datorii sunt aproximativ 1.550 de oameni care au muncit şi care trebuie să fie plătiţi pentru munca prestată.

Statul nu este automat obligat să achite toate datoriile unei societăţi distincte juridic, dar statul nu poate rămâne indiferent atunci când oamenii care muncesc într-o companie controlată de stat rămân fără salarii şi fără o perspectivă clară asupra recuperării lor. Munca prestată trebuie plătită, drepturile salariale trebuie recuperate, iar dacă au existat decizii de administrare care au contribuit la această situaţie, răspunderea trebuie analizată şi individualizată potrivit legii.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ioana Grosaru, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Grosaru:

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului ministru Mihai Dimian, ministrul interimar al educaţiei şi cercetării, şi se referă la şcoala românească, care începe anul cu 7.800 de posturi vacante de director şi director adjunct.

Stimate domnule ministru,

Anul şcolar a început, dar 7.800 de funcţii de director şi director adjunct au rămas vacante. Ministerul Educaţiei le cere elevilor disciplină, profesorilor, continuitate şi conducerilor vigoare, deşi nu a asigurat, înaintea deschiderii cursurilor, ocuparea prin concurs a funcţiilor cărora le sunt încredinţate ordinea pedagogică, climatul moral şi buna administrare a şcolii.

Înscrierile pentru concurs încep la 14 septembrie 2026. Prima probă este programată pentru 13 octombrie, iar rezultatele finale vor fi afişate abia la 9 decembrie. Aproape întregul semestru va fi parcurs înainte ca aceste funcţii să dobândească stabilitatea conferită de concurs, deşi ministerul cunoştea apropierea noului an, cât şi întinderea vacanţei funcţiilor de conducere.

Primele luni nu reprezintă o simplă succesiune de săptămâni din calendarul şcolar. Ele dau măsura întregului an, se alcătuiesc colectivele, se distribuie răspunderile didactice, se stabilesc exigenţele, se cunosc dificultăţile elevilor şi se întemeiază acea ordine interioară fără de care educaţia se risipeşte în improvizaţie. A lăsa conducerea sub regimul delegării tocmai în această perioadă înseamnă a cere şcolii să clădească înainte de a-i fi statornicit temelia.

Directorul trebuie să unească autoritatea cunoaşterii cu echilibrul judecăţii, să apere demnitatea profesorului, să păstreze disciplina fără umilire, să recunoască nevoile copilului fără a coborî exigenţa şi să înlăture orice influenţă străină de rostul educaţiei. O asemenea răspundere cere competenţă dovedită, libertate de decizie şi siguranţa mandatului.

Exercitarea funcţiei prin numire nu pune sub îndoială valoarea profesorului desemnat, dar îl aşază într-o dependenţă care poate slăbi autoritatea actului său. Cel care nu cunoaşte durata însărcinării va întâmpina mai greu presiunea, va sancţiona mai greu abaterea şi va apăra cu mai puţină libertate adevărul profesional. Când această situaţie priveşte 7.800 de funcţii, excepţia nu mai ocroteşte continuitatea şcolii, ci ajunge să înlocuiască stabilitatea pe care concursul era dator să o asigure.

Şcoala este locul în care copilul întâlneşte pentru prima dată ordinea... (Se aude semnalul sonor de expirare a timpului.)

Vă solicităm să răspundeţi distinct la următoarele întrebări:

În ce judeţe şi în ce unităţi de învăţământ se află cele 7.800 de funcţii vacante, de când... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În... (Vociferări.)

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Lucian Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Cosmin Hristu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Radu Miruţă, ministrul interimar al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Domnule ministru,

Guvernul a aprobat, în luna august, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030. Documentul porneşte de la realitatea gravă a subfinanţării constante a infrastructurii feroviare din România ultimelor trei decenii.

Aproape trei sferturi din reţeaua feroviară necesită lucrări de reînnoire. În ultimii cinci ani, statul a asigurat mai puţin de jumătate din necesarul real de finanţare, iar deficitul acumulat numai pentru întreţinere, reparaţii curente şi reînnoire a depăşit 12 miliarde de lei.

Aceste cifre nu mai descriu o simplă întârziere. Ele arată o situaţie critică, ale cărei consecinţe sunt suportate zilnic de români: trenuri lente, întârzieri repetate, restricţii de viteză, condiţii improprii de călătorie şi o scădere continuă a competitivităţii transportului feroviar.

În acelaşi timp, infrastructura degradată afectează transportul de mărfuri şi competitivitatea economiei româneşti. Este afectată inclusiv legătura feroviară cu Portul Constanţa, obiectiv strategic pentru România şi pentru întreaga regiune.

Adoptarea unei strategii nu este însă suficientă. România a mai avut planuri, programe şi promisiuni care au rămas fără finanţare şi fără rezultate concrete.

De aceea, Guvernul trebuie să precizeze dacă Strategia feroviară 2026-2030 este susţinută de fonduri reale sau reprezintă doar un nou document administrativ.

În acest context, domnule ministru, vă solicit să răspundeţi următoarelor întrebări:

1. Care sunt tronsoanele feroviare considerate prioritare, care este valoarea estimată a lucrărilor pentru fiecare dintre acestea şi care sunt termenele de finalizare?

2. Câţi kilometri de cale ferată vor fi reînnoiţi sau modernizaţi anual în perioada 2026-2030?

3. Ce investiţii sunt prevăzute pentru modernizarea conexiunilor feroviare cu Portul Constanţa şi pentru creşterea capacităţii de transport al mărfurilor?

4. Ce măsuri veţi lua pentru reducerea restricţiilor de viteză şi a întârzierilor trenurilor şi în ce termen vor putea observa călătorii primele rezultate?

5. Ce indicatori de performanţă vor fi impuşi conducerii CFR SA şi cine va răspunde dacă obiectivele stabilite nu vor fi îndeplinite?

Românii nu mai au nevoie de strategii care arată bine pe hârtie. Au nevoie de trenuri sigure, curate şi punctuale, de investiţii făcute la timp şi de respectarea banului public.

Transportul feroviar reprezintă o infrastructură strategică a statului român. Refacerea lui nu poate fi amânată şi nici lăsată la nivelul unor simple promisiuni.

Solicit prezentarea răspunsului atât în scris, cât şi oral în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Călin-Florin Groza, Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Daniel Lungu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Mihai Dimian, ministrul educaţiei şi cercetării

Domnule ministru,

În judeţul Buzău are loc o situaţie de o gravitate deosebită care afectează sistemul de învăţământ preuniversitar, marcat în mod profund de acţiuni cu un puternic caracter politic, în detrimentul interesului superior al elevilor şi al stabilităţii instituţionale.

La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al unităţilor de învăţământ a avut loc o înlocuire masivă şi nejustificată a directorilor şi directorilor adjuncţi, cu doar o lună înaintea concursurilor programate oficial pentru ocuparea acestor funcţii de conducere. Decizia de a modifica managementul şcolilor exact la începutul anului şcolar, fără o evaluare transparentă a performanţei manageriale, ridică semne de întrebare legitime privind criteriile reale care au stat la baza acestor demiteri şi numiri, criterii care par a fi strict politice şi partinice.

De asemenea, există semnale extrem de îngrijorătoare şi suspiciuni rezonabile de nerespectare a cadrului legal în ceea ce priveşte procedurile de constituire a noilor consilii de administraţie din unităţile şcolare.

Conform sesizărilor primite:

- nu ar fi fost desemnată o comisie oficială pentru numărarea voturilor;

- nu s-au formulat în mod transparent propuneri din partea membrilor cu drept de vot;

- votul secret ar fi fost viciat prin scoaterea buletinelor de vot din sala de şedinţă şi numărarea lor ulterioară, în birouri închise, fără ca rezultatul să fie prezentat pe loc în faţa corpului electoral. Persoanele declarate alese ar fi fost anunţate abia după câteva ore.

Având în vedere faptul că noua componenţă a consiliilor de administraţie are puterea legală de a decide viitorul managementului şcolar, aceste practici, dacă se confirmă, reprezintă o încălcare flagrantă a metodologiilor Ministerului Educaţiei şi o tentativă clară de subordonare politică a şcolilor. Instituţiile de învăţământ nu pot deveni sedii de partid, iar elevii nu trebuie să plătească preţul algoritmului politic.

Prin prezenta, domnule ministru, vă solicit să verificaţi modul în care au fost efectuate aceste numiri şi doresc să vă întreb ce măsuri veţi lua pentru a garanta faptul că interesele elevilor, continuitatea şi predictibilitatea procesului educaţional nu vor fi afectate de această instabilitate artificială creată în debutul anului şcolar.

Aştept răspunsul dumneavoastră în termenele prevăzute de lege, atât în scris, cât şi public.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Simona-Elena Macovei, Grupul parlamentar SOS. Nu este.

Domnul deputat Nini Pascalini, Grupul parlamentar SOS.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului dezvoltării, având ca obiect criza apei din municipiul Bacău.

Domnule ministru,

În seara zilei de 9 septembrie 2026, o avarie majoră produsă pe conducta de aducţiune Poiana Valea Uzului, Bacău, în zona Dărmăneşti, a afectat grav alimentarea cu apă a municipiului Bacău. Zeci de mii de oameni din Bacău au ajuns din nou în situaţia de a nu şti când şi în ce condiţii vor avea apă la robinet. Au fost afectate familii, şcoli, instituţii publice şi agenţi economici.

În acelaşi timp, avaria a produs pagube semnificative inclusiv pe DN 12A, unde apa a afectat carosabilul şi circulaţia rutieră.

Întrebarea pe care cetăţenii Bacăului o pun astăzi nu este doar cum s-a spart acea conductă, ci mai ales cine răspunde, fiindcă în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora existau pierderi de apă în acea zonă cu luni înainte de producerea avariei şi că operatorul ar fi fost informat.

Dacă aceste informaţii sunt adevărate, discutăm despre un eveniment care putea fi anticipat şi despre o posibilă lipsă de intervenţie la timp.

Mai mult, după repararea conductei a cedat şi compensatorul unei vane, iar acest lucru ridică serioase semne de întrebare cu privire la starea tehnică a întregului sistem.

Problema principală e, de fapt, alta. Rezerva de apă a municipiului Bacău. Cetăţenilor li s-a spus iniţial că rezerva este plină şi că oraşul este protejat zile întregi. Nu a fost aşa. Realitatea e că nu putem investi milioane în conducte, rezervoare şi infrastructură, iar la prima avarie majoră oamenii să rămână tot cu bidoanele în mână, disperaţi că nu au ce bea sau cu ce se spăla.

De aceea, vă solicit să răspundeţi clar la următoarele întrebări:

- existau sesizări sau informaţii anterioare privind pierderi ori degradări ale conductei în zona respectivă? Dacă da, cine le-a primit şi de ce nu s-a intervenit?

- care este starea tehnică reală a aducţiunii Valea Uzului Bacău şi dacă veţi dispune o expertiză tehnică independentă asupra întregului sistem, nu doar asupra porţiunilor care au cedat sau a următoarelor care vor ceda?

- de ce rezerva de apă a municipiului Bacău nu a putut asigura alimentarea continuă a populaţiei şi care este autonomia reală a acesteia în cazul unei avarii majore?

- cel mai important, care este valoarea totală a prejudiciilor produse şi cine va suporta real aceste costuri? Vor fi suportate de cei responsabili sau vor ajunge iar, indirect, în facturile cetăţenilor şi în bugetele publice?

- ce măsuri concrete şi în ce termen le veţi lua pentru ca municipiul Bacău să nu mai fie vulnerabil la o singură avarie şi pentru ca asemenea crize să nu se mai repete?

Domnule ministru,

Eu, personal, vă cer să faceţi un audit la C.R.A.B., fiindcă băcăoanii nu mai au nevoie de explicaţii după fiecare avarie. Au nevoie de apă, de prevenţie şi responsabili care să răspundă atunci când sistemul eşuează. Iar dacă există vinovat, nota de plată nu trebuie trimisă cetăţenilor.

Vă solicit răspuns scris, punctual şi documentat.

Nini-Alexandru Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin Caragaţă, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS. Nu.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule ministru,

Sucevenii doresc clarificări despre dronele prăbuşite pe teritoriul lor.

În ultima perioadă, România s-a confruntat cu mai multe incidente în care drone sau fragmente de drone au pătruns ori au fost descoperite pe teritoriul naţional. Cel mai recent caz semnalat în zona Calafindeşti, judeţul Suceava, readuce în atenţia publică o problemă extrem de serioasă: siguranţa cetăţenilor români şi protejarea spaţiului aerian şi a teritoriului naţional.

În spaţiul public au apărut informaţii şi mărturii potrivit cărora drona descoperită în judeţul Suceava ar putea fi de provenienţă ucraineană. Consider că aceste informaţii trebuie lămurite de urgenţă de instituţiile competente, iar cetăţenii României au dreptul la un răspuns oficial şi fără echivoc.

În acest context, vă solicit să răspundeţi următoarelor întrebări:

1. Câte drone sau fragmente de drone au pătruns ori au fost identificate pe teritoriul României în ultimii doi ani şi care a fost originea stabilită în fiecare dintre aceste cazuri?

2. În cazul dronei descoperite recent în judeţul Suceava a fost stabilită originea acesteia? Este sau nu de provenienţă ucraineană?

3. Au stabilit autorităţile de unde a fost lansată drona, care a fost traseul acesteia şi dacă transporta încărcătură explozivă sau alte elemente care puteau pune în pericol populaţia?

4. De ce nu a fost interceptată înainte de a ajunge la sol pe teritoriul României şi ce măsuri concrete sunt luate pentru ca asemenea incidente să nu pună în pericol localităţile şi cetăţenii României?

5. A solicitat România explicaţii oficiale autorităţilor ucrainene în legătură cu acest incident? Dacă da, ce răspuns a primit statul român?

6. În condiţiile în care România acordă un sprijin substanţial Ucrainei, ce garanţii solicită Guvernul României pentru respectarea securităţii, teritoriului şi suveranităţii ţării noastre?

România poate manifesta solidaritate faţă de statele vecine şi faţă de partenerii săi, însă prima obligaţie a statului român este apărarea propriilor cetăţeni şi a teritoriului naţional.

Românii au dreptul să cunoască adevărul despre acest incidente şi au dreptul să ştie că statul îi protejează.

Vă solicit să-mi comunicaţi răspunsul în scris, precum şi în format electronic.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea-Vasile Govor, Grupul parlamentar al PSD. Este absent? Da, nu este sau nu doreşte să susţină interpelarea. Este absent.

Mulţumesc.

În continuare, stimaţi colegi, având în vedere că a fost epuizată lista solicitărilor pentru susţinerea interpelărilor orale, declar închisă şedinţa de astăzi, 14 septembrie 2026.

Vă doresc o seară plăcută!

Gândul cel bun!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.33.