Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi ultimul punct pentru astăzi, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; caracter ordinar.

Avem şi amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru agricultură, domnul preşedinte Ionel Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun.

De asemenea, se urmăreşte diminuarea numărului incidentelor dintre om şi urs, reducerea riscurilor la adresa vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, limitarea pagubelor produse gospodăriilor, culturilor agricole şi activităţilor zootehnice, precum şi reducerea costurilor publice generate de intervenţii, despăgubiri şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Totodată, se are în vedere readucerea populaţiei de urs brun la un nivel de echilibru ecologic şi armonizarea managementului acestei specii cu bunele practici existente la nivel european.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată cu reexaminarea legii, a adoptat această lege.

Membrii comisiilor mai devreme amintite au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a legii, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este a doua oară când această iniţiativă legislativă este prezentată în faţa dumneavoastră şi, ca şi prima dată, vă rog să votaţi această lege, în forma în care a votat-o şi Senatul, adică fără modificări, pentru că orice întârziere produce grave pagube, atât în cadrul populaţiei de urs brun, cea mai calitativă din Europa, cât şi, bineînţeles, pune în pericol viaţa şi proprietatea românilor.

În primul rând, vreau să subliniez că vânătoarea înseamnă echilibru.

Când vânătoarea este întreruptă, suspendată sau oprită la o specie, acest echilibru dispare. Asta s-a întâmplat cu ursul brun, când vânătoarea la urs brun, vânătoarea efectuată de cei mai buni vânători ai Europei, vânătorii români care au gestionat cea mai bună, cea mai calitativă populaţie de urs brun din Europa, a fost luat ursul brun din grija vânătorilor şi a fost aruncat nimănui. Populaţia a explodat, sunt foarte multe exemplare slabe, sunt foarte multe exemplare care, din cauza contactului cu omul, au devenit debile. Populaţia a scăzut, din punct de vedere calitativ, din cauza consangvinizării. A ajuns ca orice urs de calitate slabă să aibă urmaşi, să producă urmaşi. Acest lucru trebuie oprit acum şi nu altădată.

Ce aduce nou această iniţiativă legislativă este prevenţia, care nu a existat la modul practic până acum, prevenţie care trebuie făcută în habitatul natural al ursului. Separat este intervenţia, bineînţeles intervenţia fiind o măsură de reacţie la atacuri, reacţie pe care nu ne-o dorim ca până acum, întârziată. Dorim să prevenim atacurile de urs brun, iar acest lucru se va face datorită votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei legi care a stârnit foarte mult impact emoţional, dar acest impact emoţional nu trebuie să ascundă nişte realităţi obiective.

1. Nimeni nu îşi doreşte distrugerea populaţiei de urşi a României sau înlăturarea ursului din peisajul faunistic al ţării noastre.

2. Apariţia urşilor în intravilanul localităţilor noastre este un efect, un efect pe care dorim să-l combatem prin intervenţie, dar cauza reală a acestui efect este suprapopularea cu urşi a fondului cinegetic, deci creşterea necontrolată a populaţiei de urşi.

3. Această creştere necontrolată are câteva cauze bine stabilite.

1. Ursul este prădătorul de top al ţării noastre, nu are duşmani naturali.

2. Există o abundenţă de hrană datorită atât agriculturii intensive – ursul mănâncă şi fructe în livezi, şi porumb, şi orice altceva – cât şi datorită unor ani buni de fructificaţie cu ghindă şi gir.

3. Peste toate, schimbările climaterice au dus la apariţia unor ierni blânde, care au favorizat dezvoltarea exemplarelor de urşi, prin lipsa hibernării. A crescut numărul de pui care toţi ajung la maturitate.

Această suprapopulare este cauza tuturor necazurilor în care suntem astăzi şi de care ne izbim. Urşii au ajuns să locuiască în lanurile de porumb, unde au hrană şi adăpost, şi nu mai locuiesc în pădure.

De aceea se impune să votăm această lege, pentru că este o lege preventivă, care trebuie până la urmă să aibă ca efect reducerea populaţiei de urşi la nivelul sustenabil de către Fondul Cinegetic Naţional.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Stimaţi colegi,

Poziţia UDMR-ului în privinţa acestui proiect legislativ, atacat fără sens la Curtea Constituţională şi trimis la reexaminare, este neschimbată.

Prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti, reducerea incidentelor dintre urs şi om şi diminuarea pagubelor materiale provocate cetăţenilor au fost şi sunt priorităţi pentru noi.

Protejarea vieţii şi integrităţii persoanelor trebuie să fie în afara oricăror dispute politice şi orgolii personale.

Această reglementare este indispensabilă şi este solicitată de cetăţenii din foarte multe comunităţi ale României.

Noi, reprezentanţii UDMR, am iniţiat acest proiect şi vom susţine toate demersurile care contribuie la identificarea şi aplicarea unor soluţii eficiente pentru gestionarea acestei probleme.

Considerăm că este nevoie de măsuri concrete, care să răspundă realităţilor cu care se confruntă oamenii şi care să ofere un nivel maximal de siguranţă comunităţilor afectate.

Sper ca legea să fie promulgată şi publicată în Monitorul Oficial cât mai repede, fără alte tergiversări inutile, pentru ca prevederile sale să fie puse în aplicare.

Din aceste considerente, vom vota în favoarea acestei propuneri legislative şi vă invit şi pe dumneavoastră să ne urmaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Könczei Csaba, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Problema creşterii necontrolate a populaţiei de urşi în România nu mai poate fi amânată.

Vorbim despre o problemă reală şi gravă, care afectează în mod direct siguranţa oamenilor, gospodăriile, activităţile agricole şi fermele din numeroase comunităţi.

În ultimii ani, numărul incidentelor dintre oameni şi urşi a crescut, iar pagubele provocate de aceste animale au ajuns la un nivel îngrijorător. În faţa acestei realităţi, nu mai este suficient să constatăm problema. Este nevoie de măsuri concrete, eficiente şi aplicate fără întârziere. Nu ne mai putem permite ca oamenii să aştepte.

Fiecare nou incident, fiecare gospodărie distrusă şi fiecare fermier care îşi vede munca compromisă arată că această problemă trebuie tratată cu maximă seriozitate şi celeritate.

UDMR a susţinut constant măsuri concrete pentru gestionarea acestei probleme. Am contribuit la introducerea intervenţiei imediate în cazul urşilor periculoşi, la acordarea de sprijin pentru achiziţionarea gardurilor electrice, la plata despăgubirilor pentru pagubele produse de urşi, la realizarea unei evaluări ştiinţifice a populaţiei şi la reintroducerea vânătorii ca instrument de gestionare a efectivelor.

Adoptarea acestei legi reprezintă un pas necesar pentru reducerea riscului de atacuri, pentru diminuarea numărului de victime şi pentru protejarea bunurilor şi activităţilor agricole.

În acelaşi timp, gestionarea populaţiei de urşi trebuie să se bazeze pe date ştiinţifice şi responsabilitate şi pe un echilibru între protejarea speciei şi protejarea oamenilor.

UDMR a susţinut şi va susţine în continuare toate iniţiativele care oferă soluţii concrete problemei urşilor.

Aşa că vă invit să susţineţi şi să votaţi prezenta propunere legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Giurgiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Urşii nu umblă prin pădure cu certificatul de naştere la purtător. Avem o problemă uriaşă cu urşii care pun în pericol viaţa oamenilor, a animalelor şi recoltele fermierilor. Şi mai avem o problemă cu finanţarea fondurilor de vânătoare. Asta este realitatea din teren, o ştim cu toţii. Dar această lege încearcă să alerge după doi iepuri şi să nu prindă pe niciunul, să nu rezolve niciuna dintre aceste probleme. Deschide vânătoarea la femele cu pui, de parcă ursul ar umbla cu certificatul de naştere la vedere, fără să avem ce să facem cu puii şi fără să poată vânătorii să vadă exact care este vârsta puilor.

De asta noi am propus şi amendamente prin care vrem să scoatem această limitare. Se deschide vânătoarea la urşi cu trofeu medaliabil, dar nu se extrag suficienţi urşi dintre cei care fac cu adevărat probleme vieţii oamenilor.

USR susţine ca oamenii să fie în primul rând în siguranţă.

După ce rezolvăm această problemă, putem discuta şi de finanţarea fondurilor de vânătoare, putem discuta şi de trofee medaliabile, dar în primul rând trebuie să ţinem cont de viaţa oamenilor, de munca fermierilor şi de animalele pe care aceştia le au în gospodărie.

Nu puneţi carul înaintea bolilor şi interesele financiare înaintea vieţii oamenilor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tiberiu-Nicolae Boşutar, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Procedură, domnule Velcescu, vă rog, până când ajunge colegul dumneavoastră.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură, vă rog, în calitate de vicelider al Grupului AUR, să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi, mai ales că suntem aproape de finalizarea ei, şi cred că este oportun să avem şi această premieră în Parlamentul României, cel puţin pe timpul mandatului meu, să văd şi eu o ordine de zi finalizată cap-coadă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să ştiţi că nu mai avem alte rapoarte, aşa că doar dacă aşteptăm să...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Aşteptăm.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...nu ştiu ce. N-avem ce... (Vociferări.) Nu avem rapoarte. (Vociferări.)

Da.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Boşutar.

Domnul Tiberiu-Nicolae Boşutar:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nicuşor Dan a contestat la CCR şi a trimis spre reexaminare în Parlamentul României un proiect de lege care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată.

Nu ştiu cine îl sfătuieşte pe acest Nicuşor Dan, dar să-i explice cineva că nu vorbim despre o lege a vânătorii, nu suntem duşmanii animalelor, vorbim despre o lege care reglementează metodele de intervenţie imediată împotriva animalelor sălbatice care atacă oameni. E o lege care reglementează metodele de salvare a vieţilor omeneşti, nu e o lege a vânătorii.

Deci nu suntem împotriva animalelor sălbatice, dar vin dintr-un judeţ unde au fost oameni mâncaţi de vii de urs, şi noi suntem puşi într-o situaţie penibilă. În septembrie vorbim despre cotele de intervenţie pentru anul 2026, pentru anul în curs. Au trecut luni de zile în care oamenii n-au putut fi salvaţi pentru că acest Nicuşor Dan uzează de pârghiile pe care le are şi blochează o lege menită să salveze vieţi.

Vom vota pentru salvarea de vieţi omeneşti, nu împotriva animalelor sălbatice, care au şi ele rostul lor.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua!

De la bucuria pe care am văzut-o în luna februarie în Parlament, când am sesizat un consens în această problematică a atacurilor de urs şi aproape toate grupurile parlamentare au semnat această lege, inclusiv subsemnatul, am ajuns în luna septembrie, cum a zis şi domnul Boşutar, să avem o lege care nu e pusă în practică pentru anul 2026.

Vă daţi seama că urmează această reexaminare la Parlament, sunt convins că o vom vota astăzi, va ajunge probabil în octombrie să intre în Monitorul Oficial, şi nu se va face nimic.

De aceea eu îmi propun să scriem deja o altă lege pentru 2027 şi să facem cotele de intervenţie, fie de prevenţie să intre în vigoare undeva în ianuarie-februarie, pentru că şi vânătorii nu pot extrage urşii, 859 de urşi, în două luni de zile, e mai dificil.

Chiar dacă s-a rezolvat prin modificarea legislaţiei privind intervenţia imediată la urs şi s-au scos acele etape care nu rezolvau nimic şi acum se poate interveni direct prin extragerea ursului, extragerea unui număr mai mare de urşi, pentru că creează mari probleme, e necesară în fiecare an.

Şi prin această lege nu se rezolva decât o mică problemă a anului 2026, dar cred că e nevoie să gândim această problematică la nivelul fiecărui an, şi poate următoarea lege pe care o facem–o facem generală, care să fie valabilă şi pentru 2028-2029, să nu mai fie nevoie să ne certăm între noi, fie că nu e de acord Preşedintele sau un partid politic, cu un anumit număr.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Vă mulţumesc.

Am ascultat discursurile colegilor. Opulenţă şi vrăjeală.

Nu spune nimeni că nu este nevoie să ajutăm oamenii, dar această lege nu reglementează şi nu ajută fermierii. Vorbim de nişte urşi care sunt trofeele României şi de nişte interese care... (Râsete.)

Frumos! Puteţi să râdeţi în continuare, că nu mă intimidaţi şi nici nu mă veţi convinge.

Această lege nu reglementează situaţia. Noi trebuie să intervenim pe urşii care vin în intravilan, pe urşii care sunt o reală problemă pentru cetăţeni şi totodată pentru cei care atacă animalele fermierilor.

Ei bine, această lege reglementează nişte trofee şi este împărţită pe judeţe, pentru a deservi anumite interese.

Pe domnul Tánczos Barna l-am avut la Ministerul Mediului. Înseamnă că a fost ineficient, deoarece cei 11 milioane de euro pe care a putut să-i acceseze din fondurile europene pentru măsurile de prevenţie şi non-letale nu au fost rezolvaţi şi implementaţi.

Banii se scurg, măsurile nu există, iar această bătaie de joc trebuie să înceteze.

Noi trebuie să mergem să... pentru a ajuta fermierii, pentru a ajuta oamenii, nu pentru a ne deservi interesele personale. Acestea nu sunt nişte comisii de specialitate. Aţi împins proiectul de lege pe repede înainte la Comisia pentru apărare, pentru a vă acoperi şi a vă deservi interesele, în loc să mergeţi să vorbiţi cu fermierii, să vedeţi exact problema–sunt în Piaţa Victoriei, să ştiţi că încă vă aşteaptă acolo–şi să vă spună exact ce urşi atacă aceste animale ale lor, şi să discutaţi concret cu ei.

Nu cred că fermierii vă trimit în mijlocul pădurii, să împuşcaţi ursul care nu a venit niciodată la ei.

Trebuie să găsim metode, prin monitorizarea lor, să venim cu nişte cifre exacte.

Când am întrebat Ministerul Mediului, la Comisia pentru agricultură, numărul exact, n-a ştiut să răspundă. Şi nici ce măsuri a luat.

Aceasta este o vânătoare de trofee şi nici într-un caz o măsură de prevenţie pentru cetăţeni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă aştept la responsabilitate din partea tuturor colegilor care iau cuvântul la o astfel de temă, cu atât mai important sau luând în considerare impactul măsurilor pe care le decidem în Parlament.

Şi am auzit nişte puncte de vedere care nu reprezintă realitatea.

Realitatea este că avem deja legislaţie care se aplică în privinţa intervenţiilor, deci nu este o problemă cu intervenţiile. Intervenţiile la urs numără undeva la 150 de exemplare ucise în ultimele trei luni, exemplarele care vizitează intravilanul.

Deci, avem soluţia aceasta, decisă de Parlamentul României, care deja se aplică.

Legea de faţ㖺i am auzit că ar trebui să facem una şi pentru anul viitor. Legea de faţă produce efecte şi pentru anul următor, deci treaba asta este deja în propunerea pe care o avem la vot, însă lucrurile stau în felul următor.

Noi vedem câteva probleme care au fost semnalate şi în cererea de reexaminare şi care nu au fost adresate, din păcate, în dezbaterile din comisii.

În primul rând, cadrul de derogare, când vorbim despre prevenţie, ar trebui să aibă la bază nişte date, date furnizate de specialişti. De aceea, în procedura clasică de derogare, Academia Română era cea care stabilea cotele pentru fiecare an. Acum, Parlamentul vine să-şi aroge acest drept, această responsabilitate, şi propune cote duble faţă de maximul aprobat în toţi anii de până acum. Asta, unu la mână.

Doi la mână, criticii acestei iniţiative spun că nu este vorba despre prevenţie, cât despre vânătoare la trofeu. De ce asta? Pentru că nu există niciun prag valoric al blănii ursului care să limiteze intervenţia doar asupra urşilor care într-adevăr creează probleme.

Lucrurile acestea am încercat să le corectăm prin amendamente, sunt pe lista amendamentelor respinse.

Şi voi reveni la microfon în susţinerea câtorva dintre aceste amendamente, unde sper să găsim înţelepciunea şi consensul pentru a le trece.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi ultima intervenţie, domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege, care este trimisă de domnul Nicuşor Dan pentru reexaminare, ne aduce astăzi să decidem ce alegem, omul sau ursul.

Adevărul este că populaţia de urs brun în România este scăpată de sub control. Asta–trebuie să ne uităm pe statistici şi vă spun, conform ultimelor cercetări de la Braşov, anul trecut, oamenii de ştiinţă ne-au prezentat un raport privind numărul de urşi, care depăşeşte 12.000 de exemplare.

De asemenea, fenotipul ursului bun în România este schimbat. Ursoaica nu mai hibernează şi naşte 3-4 pui. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că populaţia depăşeşte arealul geografic. Şi noi astăzi trebuie să decidem ce alegem–viaţa românilor sau viaţa unor exemplare care sunt dominante. Aici vorbim despre masculii dominanţi care alungă populaţia de urs brun, mai tineri, iar aceste exemplare coboară în satele şi în gospodăriile românilor. Aceste exemplare atacă stânele, atacă oamenii. În ultimii ani, 37 de oameni mâncaţi de vii şi peste 159 de oameni răniţi.

De aceea, eu vă rog, în numele fermierilor, ciobanilor şi tuturor crescătorilor de animale care astăzi mai păstoresc munţii României, să înţelegem acest fenomen şi să înţelegem că această cotă şi această extracţie este minimă. 859 de exemplare este egal cu zero sau este 8% din totalul populaţiei de urs bun din România.

Dacă ne uităm la practicile europene–de exemplu, Suedia extrage anual 20%, stimaţi colegi.

Deci, noi ar trebui să extragem mai multe exemplare care atacă localităţile, stânele şi chiar oamenii din intravilan.

Aşa că eu vă rog să acordăm un vot pozitiv, să votăm pentru.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ba da!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Allen Coliban, vă rog, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe lista de amendamente respinse, marginal 5.

Argumentele ar fi că dacă vrem să intervenim şi cu adevărat să facem prevenţia, ar trebui să ne orientăm către acei urşi care sunt habituaţi, cei care nu îşi domină teritoriul şi cei care coboară în localităţi.

Un urs-trofeu, un urs cu blană peste 300 de puncte CIC, este un urs care îşi domină teritoriul, nu este cel care creează problemele comunităţilor din apropiere.

Urşii care sunt non-dominanţi, care nu sunt masculi alfa, sunt cei care vin şi creează probleme.

Şi, de aceea, amendamentul pe care îl susţin şi care sună în felul următor–imediat îi dau citire.

"Pentru menţinerea echilibrului între categoriile de vârste şi sex, precum şi pentru protejarea exemplarelor dominante este interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 300 de puncte CIC, precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani".

De ce şi femelele însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani? Dintr-un argument simplu de înţeles.

Deci, acesta este amendamentul de la marginal 5, pe care vă rog să îl susţineţi prin vot.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Marginal 5, amendament respins.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi, 102 voturi împotrivă, amendamentul rămâne respins.

Dacă doriţi să mai susţineţi alt amendament respins?

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Întrucât este important să ne uităm şi la zonele care au probleme–marginal 9.

Este un articol introdus care introduce zone în funcţie de gradul de protecţie. Practic, managementul speciei să se facă diferenţiat în funcţie de gradul de protecţie, activitatea umană şi capacitatea habitatului de a susţine prezenţa ursului brun.

Zonele de management diferenţiat sunt:

- zonele-cheie pentru conservare;

- zonele de management durabil;

- zonele de management al conflictelor; şi

- zonele marginale.

Iar limitele zonelor de management diferenţiat ar fi aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice pentru mediu pe baza rezultatelor studiilor ştiinţifice.

Practic, să intervenim acolo unde este nevoie, şi nu în fiecare areal, aşa cum este formulată prezenta lege cu anexa ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Marginal 9, amendament respins.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Cu 109 voturi împotrivă, majoritatea voturilor, amendamentul rămâne respins.

Dacă mai doriţi alte amendamente să susţineţi? Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10 minute pauză.

Ne vedem la şedinţa de vot final.