Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - tot pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Daniel Gheorghe,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Întrebarea nr. 633A din 11 martie, având ca obiect "Situaţia demografică şi viitorul populaţiei României", vă comunic următoarele.

Informaţii actualizate cu privire la situaţia cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, ca urmare a eliberării unui paşaport electronic cu menţionarea ţării de domiciliu, sunt disponibile pe pagina de Internet a Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce priveşte cetăţenii români rezidenţi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, precizez că, din datele disponibile la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, rezultă un total de 5.126.293 de cetăţeni rezidenţi.

În acest context, menţionez că Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţe în materie de monitorizare a dinamicii mobilităţii cetăţenilor români.

Precizez faptul că art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români din străinătate prevede obligaţia acestora ca, în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României.

Legea nu prevede însă nicio sancţiune pentru nerespectarea de către cetăţenii români a obligaţiei de înregistrare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

În ceea ce priveşte comunităţile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Bulgaria, datele statistice pe care le deţine Ministerul Afacerilor Externe sunt următoarele.

În Republica Moldova, potrivit rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2014, a reieşit o populaţie totală de 2.804.801 locuitori, având următoarea structură de autoidentificare etnică: moldoveni - 73,7%, respectiv 2.068.058 persoane; români - 6,9%, 199.800 de persoane; ucraineni - 65%; găgăuzi - 4,5%; ruşi - 4% şi bulgari - 1,8%.

După cum cunoaşteţi, România respinge diferenţierea între noţiunile "român" şi "moldovean".

În Ucraina, conform recensământului din anul 2001, ultimul realizat în această ţară, au fost înregistrate aproximativ 409.600 de persoane, care s-au declarat după cum urmează: etnici români - 151.000 de persoane şi moldoveni - 258.600 de persoane.

În Serbia, potrivit recensământului din anul 2001, numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept români se ridică la 29.332 de persoane, respectiv 0,41% din totalul populaţiei, din care - 25.410, respectiv 1,32% în Provincia Autonomă Voivodina; 2.073 de români, 0,13% în Valea Timocului; 1.849, respectiv 0,02% în restul teritoriului ţării, în special în Sud şi în Regiunea Belgrad.

Ca urmare a aceluiaşi recensământ, 35.330 de persoane, respectiv 0,49% s-au autoidentificat "vlahi"; 32.873 de persoane, respectiv 2,1% în Valea Timocului; 2.105 persoane - 0,1% în centrul Serbiei; 352, respectiv 0,004% în restul teritoriului.

Serbia va organiza un nou recensământ al populaţiei în luna octombrie 2021.

De asemenea, România respinge diferenţierea între noţiunile de "român" şi "vlah".

În Bulgaria, în urma ultimului recensământ al populaţiei, desfăşurat în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică din Republica Bulgaria a comunicat că numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept "români" este de 891 de persoane, iar cel al persoanelor care s-au autoidentificat drept "vlahi" este de 3.684 de persoane.

În ceea ce priveşte răspunsul la celelalte întrebări, precizez că Ministerul Afacerilor Externe nu deţine datele statistice solicitate şi vă recomand să contactaţi structurile competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţia Generală de Paşapoarte.

Mulţumindu-vă pentru implicarea în promovarea unor acte normative care să contribuie la încurajarea cetăţenilor români care locuiesc în străinătate să revină în ţară, doresc să vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe întreprinde constant demersuri în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor şi solicitărilor acestora.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Înţeleg că domnul deputat are un comentariu.

Până vorbeşte domnul deputat, am un apel la doamnele şi domnii secretari de stat.

Deoarece sunt multe, relativ multe răspunsuri astăzi şi mulţi colegi care aşteaptă să-şi citească interpelările, vă rugăm frumos, pe cei de la ministere, să vă încadraţi în termenul de 3 minute, astfel încât să poată tot mai mulţi colegi să primească răspunsurile şi tot mai mulţi colegi să-şi citească interpelările.

Şi vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul adresat.

După cum se vede, avem în afara hotarelor României încă o Românie, să spunem aşa.

Şi este evident că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi Guvernul României ar trebui să prioritizeze tot ceea ce înseamnă viaţa şi felul în care aceste comunităţi româneşti din diaspora şi din jurul României, din comunităţile istorice, reuşesc să-şi păstreze identitatea şi reuşesc să fie, să spunem aşa, cuplate la ceea ce înseamnă dinamica economico-socială a României.

Vorbim de peste 5 milioane de români care trăiesc în ţările membre ale Uniunii Europene. Deci avem mai mult de 5 milioane de români care au părăsit România şi care sunt parte din naţiunea noastră, pe care suntem datori să-i susţinem, să-i ajutăm şi, de ce nu, să-i motivăm să se întoarcă acasă. Pentru că România este patria eternă a tuturor românilor.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă acea împărţire abuzivă, imorală şi mincinoasă a românilor din Ucraina şi Basarabia, între români şi moldoveni, şi a celor din Serbia, între români şi vlahi.

Cred că aici Ministerul Afacerilor Externe joacă un rol foarte important pe relaţia bilaterală şi este esenţial ca vecinii noştri să înţeleagă că acest tip de împărţire abuzivă, aberantă, chiar cu trecut în totalitarism, nu mai poate continua şi nu poate fi tolerată la nesfârşit. Există doar români şi nu români şi moldoveni, nu români şi vlahi. Acest lucru ar trebui să se audă peste tot.

A fi moldovean înseamnă a fi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...a fi român.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

În continuare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală?

Dacă nu este în sală, atunci, Ministerul Afacerilor Interne, îi veţi trimite în scris.

Doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu.

Cu rugămintea, în continuare, să ne încadrăm totuşi în cele 3 minute.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Podurile pietonale de pe centura Municipiului Bucureşti, tronsonul dintre Otopeni şi Mogoşoaia, în zona Odăile", vă comunicăm următoarele.

C.N.A.I.R. S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, are în elaborare documentaţia de atribuire în vederea demarării achiziţiei aferente obiectivului pasarelei pietonale pe centura municipiului Bucureşti între DN 1A şi DN 1. După obţinerea aprobării finanţării, procedura de atribuire va fi finalizată în maximum 80 de zile, iar execuţia lucrărilor se va face în 12 luni.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Tot ce pot să fac este să vă rog să urgentaţi procedura privind finalizarea acestor lucrări pentru pasarelele pietonale de pe centura Bucureşti, zona Odăile, între Otopeni şi Mogoşoaia.

Situaţia de acolo este foarte gravă, în special din pricina accidentelor rutiere care se produc, accidente rutiere soldate inclusiv cu răniri de persoane şi chiar cu victime.

Este o zonă extrem de circulată, o zonă foarte aglomerată.

Şi cred că pentru Ministerul Transporturilor ar trebui să prezinte o prioritate tot ceea ce se întâmplă pe axul Drumului Naţional centură Bucureşti, iar realizarea acestor pasarele pietonale ar trebui să fie începută în cel mai scurt timp şi finalizate în cursul acestui an.

Pentru că trebuie să recunoaştem, şi în anii trecuţi am făcut interpelări pe acelaşi subiect şi parcă, de la un an la altul, lucrurile au fost amânate şi răsamânate.

Atunci când este vorba de vieţile oamenilor, când este vorba de siguranţa traficului rutier într-una dintre cele mai aglomerate zone din România, nu doar din regiunea Bucureşti-Ilfov, cred că fiecare zi pe care o pierdem poate să ducă la riscuri nebănuite pentru oameni şi pentru toţi cei care participă la trafic.

Aştept realizarea acestor pasarele în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Doamna deputat Presură Alexandra, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Transporturilor.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, nu este. Atunci, am să-l rog pe domnul secretar Cătălin Boboc, secretar de stat din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, să-i trimită în scris.

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR - de la Ministerul Finanţelor.

Domnule secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să-i trimiteţi în scris.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Finanţelor, domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Stimate domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe,

Ca urmare a adresei dumneavoastră, referitoare la întrebarea privind "Situaţia remitenţelor şi impactul COVID-19 asupra acestora", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Conform structurii balanţei de plăţi formate din transferul lucrărilor înregistrate în venituri secundare şi remunerarea netă a salariaţilor înregistrată în categoria veniturilor primare, potrivit Raportului anual pentru anul 2019 privind balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională netă, publicat de Banca Naţională a României, valoarea netă a remitenţelor personale, în anul 2019, a fost de aproximativ 4,9 miliarde de euro.

Potrivit datelor disponibile în baza de date a Băncii Naţionale a României, valoarea salarială, în anul 2019, a fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar în anul 2020 de aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Datele privind transferurile lucrătorilor nu se regăsesc prezentate distinct în baza de date a BNR, aceasta cuprinzând doar datele agregate privind veniturile secundare.

Vă prezentăm în tabelul de mai jos valoarea remunerărilor salariale în anul 2019 şi 2020, potrivit datelor disponibile în baza de date a BNR, astfel.

Şi aveţi un tabel, domnule deputat, pe care vi l-am trimis şi în scris.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aveţi intervenţie?

Mulţumesc, domnule deputat.