Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu"; PL-x 509/2023.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, un vot contra, 4 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Silviu Vexler, Grupul minorităţilor, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-un moment încărcat de un simbolism atât de puternic şi în condiţiile în care marcăm în paralel 75 de ani de la încercarea de distrugere a Bisericii Greco-Catolice din România, vă rog să îmi permiteţi ca pentru explicarea votului nostru, să dau citire mesajului Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cerându-mi scuze în avans pentru că voi depăşi un pic timpul.

"Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca «Anul Cardinal Iuliu Hossu», iniţiată de distinşii domni deputaţi, Ovidiu Victor Ganţ şi Silviu Vexler, reprezintă un act care este susţinut şi salutat cu bucurie de întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Avem deplina convingere că adoptarea acestei propuneri de către Parlamentul României este însoţită de importante semnificaţii simbolice care depăşesc dimensiunea confesională şi se întrepătrund în fibrele intime ale conştiinţei şi demnităţii naţionale, ilustrând valorile libertăţii şi ale moralităţii.

Considerăm că fără aceste valori, care pot fi privite ca fundamente pre-politice ale democraţiei, societatea este mult mai vulnerabilă în faţa ideologiilor deviante.

Istoria recentă a României ne arată gravitatea dramelor şi a suferinţelor produse de ideologiile dezumanizante, dar totodată pune în lumină exemple de verticalitate morală care au strălucit prin credinţă, curaj şi umanitate şi au rezistat cu eroism asalturilor unui sistem tiran.

Unul dintre aceste modele este Cardinalul Iuliu Hossu, episcopul martir al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Prin întreaga sa viaţă şi activitate s-a identificat cu destinul bisericii sale şi al poporului român, afirmându-se cu profilul unei personalităţi excepţionale, în care trăsăturile păstrătorului de suflete se îmbină armonios cu dragostea curată pentru neam şi patrie.

Citind Proclamaţia Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Cardinalul Hossu a rămas un simbol al unităţii naţionale, pe care ulterior o va promova cu un autentic spirit democratic şi proeuropean, în calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari şi membru de onoare al Academiei Române.

Fermitatea în credinţă era însoţită de iubirea faţă de om, indiferent de apartenenţa religioasă sau etnică, dovedind în situaţii riscante pentru propria persoană şi pentru Biserica pe care o păstorea solidaritate cu cei nedreptăţiţi şi persecutaţi.

Între anii 1940 şi 1944 i-a susţinut pe fraţii ortodocşi, care erau mai puţin numeroşi la Cluj-Napoca, şi totodată a combătut antisemitismul şi s-a străduit să-i ajute şi pe fraţii evrei.

Pentru acest motiv se află în desfăşurare procesul de recunoaştere a ilustrului ierarh ca "Drept între Popoare".

Cardinalul Iuliu Hossu a rămas drept în faţa furtunii persecuţiei comuniste. Inspirate de modul în care puterea sovietică a desfiinţat Biserica Greco-Catolică din Ucraina, autorităţile comuniste ale statului român au folosit imoral toate pârghiile puterii legislative, judecătoreşti şi executive pentru a suprima Biserica Română Unită cu Roma. Prin nerespectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, prin încălcarea flagrantă a drepturilor omului, în special a libertăţii religioase, prin cruzimea violenţelor fizice şi morale dezlănţuite împotriva ierarhilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi laicilor greco-catolici, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii constituie o pată ruşinoasă în istoria României.

Această Biserică românească, cu o contribuţie uriaşă la formarea conştiinţei naţionale şi mai ales a idealului unităţii naţionale, dar incomodă prin comuniunea cu Episcopul Romei, prin verticalitatea morală şi prin deschiderea europeană, era răsplătită prin punerea în mormânt! Biserica însă a rămas vie, s-a reorganizat în clandestinitate şi a dat o mărturie de credinţă şi de libertate care îmbogăţeşte zestrea de nobleţe a poporului român.

Fericitul Iuliu Hossu a respins orice formă de compromis propusă de regimul comunist instaurat de puterea sovietică, rămânând fidel Bisericii Greco-Catolice până în ultima clipă a vieţii sale.

Papa Francisc, în omilia rostită la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, în data de 2 iunie 2019, sublinia că martiriul Cardinalului Iuliu Hossu şi a celorlalţi şase episcopi este o moştenire nepreţuită, nu doar pentru Biserică, ci şi pentru întreg poporul român, spunând următoarele: «În faţa persecuţiei aprige din partea regimului, ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la tot felul de cruzimi decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte - libertate şi milostivire».

Într-adevăr, libertatea lor interioară nu a putut fi anihilată prin privarea de libertate fizică şi prin violenţă, iar credinţa lor profundă i-a ajutat să învingă nedreptatea prin milostivire şi iertare, aşa cum mărturisea însuşi Cardinalul Hossu - «Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinţei pentru ca să dăruim iertarea».

Societatea românească are astăzi nevoie de valorile întruchipate şi trăite de Cardinalul Iuliu, iar statul român, instituind un an în memoria lui, face un gest nobil de reparaţie morală şi de asumare a trecutului, dar mai ales investeşte spiritual în prezentul şi viitorul ţării.

În numele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, vă rog să primiţi cele mai alese gânduri de mulţumire şi de recunoştinţă.

Cu arhierească binecuvântare, Lucian Cardinal Mureşan. (Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteţi să închei salutând prezenţa în sală a Preasfinţiei Sale Claudiu Pop, succesorul de drept al Cardinalului Iuliu Hossu (Aplauze.)... şi a Preasfinţiei Sale Cristian Crişan... (Aplauze.), Episcopul Auxiliar al Arhiepiscopiei de Alba Iulia. (Aplauze.)

Ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a fost o onoare să pot realiza acest proiect alături de domnul deputat Ovidiu Ganţ şi vă mulţumesc că datorită dumneavoastră, datorită fiecăruia dintre dumneavoastră, acest moment a fost posibil.

Mai mult, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, aşa cum aţi observat, a avut întotdeauna un respect deosebit pentru memoria Cardinalului Hossu, intervenţiile noastre la două din aniversările Zilei Naţionale fiind chiar cuvintele Cardinalului.

Îmi cer scuze pentru depăşirea timpului!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Consideraţi că aţi vorbit şi pe timpul Grupului PSD şi PNL. Tocmai de aceea nu v-am întrerupt.

Domnul Simion, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Preasfinţiile Voastre,

Dragi colegi,

E un lucru lăudabil că astăzi hotărâm, înainte de a începe anul 2025, să avem Anul memorial "Iuliu Hossu" în România de astăzi, o Românie care trebuie să-şi vindece rănile.

Discursul lui Iuliu Hossu de pe Câmpul lui Horea, din 1918, care spune că: "Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi Românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu ţara-mamă, România". (Aplauze.)

Pentru că... (Aplauze.) în 1918... (Aplauze.) ...a biruit dreptatea.

Iuliu Hossu a fost omorât de odiosul regim totalitar care s-a instaurat în România după al Doilea Război Mondial. A fost ucis la închisoarea de la Sighet. Şi spunea atunci că ceasul Sfinţiei Sale s-a dus şi este vremea pentru viitor.

E trist să văd că unii colegi s-au abţinut de la vot astăzi. Că nu pot trece... şi nu pot înţelege că trebuie să vindecăm rănile trecutului şi trebuie să ne construim împreună un viitor comun.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman, vă rog. (Vociferări.)

O voce de la USR:

N-ai zis că a vorbit pe timpul Grupului PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E un moment extrem de important şi pentru istoria Partidului Naţional Liberal şi pentru legăturile cu Biserica Catolică şi cu Cardinalul.

Noi credem că, dincolo de marcarea acestei zile, mai trebuie să facem ceva. Sunt încă foarte multe răni care nu s-au închis. Sunt foarte multe lăcaşuri de cult care au fost confiscate în mod abuziv şi care nu au fost retrocedate.

O voce de la USR:

FSN scrie pe tine!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sunt încă foarte mulţi cardinali ucişi la Sighet, care, din păcate, nu sunt onoraţi şi nu sunt... unora chiar nu li s-au găsit osemintele.

E o zi - îl felicit pe domnul Vexler! E o zi importantă pentru istoria României, nu doar pentru ceea ce facem noi aici.

Şi cred că este momentul ca această reconciliere să se reproducă şi în fapt, prin retrocedarea tuturor imobilelor confiscate abuziv şi redarea lor credincioşilor catolici din întreaga Românie.

Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!

Doamne-ajută! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă cer puţină răbdare, este unul dintre acele proiecte cu titlu de 23 de rânduri.