Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu, tot din partea domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor prin care solicitaţi completarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 328/2004 şi, respectiv, nr. 321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor, comunelor din zona montană, în sensul introducerii în lista comunelor aflate parţial în zona montană a localităţii Dealul Negru, sat component al comunei Călăţele, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, delimitarea până la nivel de comună, respectiv, sate componente, precum şi lista localităţilor urbane şi rurale din zona montană se stabilesc prin ordinul comun al celor doi miniştri, pe baza propunerilor comune ale direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi ale consiliilor judeţene din judeţele cu zonă montană. Proiectul ordinului menţionat a fost elaborat de Ministerul Agriculturii şi avizat, în calitate de coautor, de ministrul administraţiei şi internelor, întrucât, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 949/2002, în lucrarea de delimitare a zonei montane, respectiv, în lista cu municipiile, oraşele şi comunele din zona montană a fiecărui judeţ, au fost incluse propunerile formulate de specialişti de la nivel local, avizate de prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, directorii executivi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi directorii oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară.

De asemenea, menţionez şi faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agrochimie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", împreună cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

În considerarea celor expuse anterior, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, precizăm că solicitarea dumneavoastră poate fi avută în vedere numai în condiţiile în care autorităţile locale abilitate, invocate anterior, consideră oportun un asemenea demers şi vor proceda la elaborarea şi promovarea unui act normativ cu un astfel de obiect de reglementare.

De asemenea, precizăm şi faptul că întrebarea a fost transmisă de către noi instituţiei prefectului judeţului Cluj, în vederea analizării, împreună cu autorităţile locale competente, a solicitării dumneavoastră, urmând ca în funcţie de decizie acestora noi să iniţiem imediat actul normativ în discuţie. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doirţi să intervenţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Este evident că nu dumneavoastră sunteţi cei vinovaţi de emiterea acestui ordin, fiindcă a fost emis anul trecut, dar vă rog să aveţi în vedere să se rezolve cât mai repede, fiindcă satul Dealul Negru este situat în zona Munţilor Apuseni şi, de jur împrejur, toate localităţile şi satele sunt trecute în zona montană. Şi pot să vă dau câteva exemple, dar, având în vedere faptul că aţi trimis Prefecturii Cluj, o să discutăm cu dânşii şi sperăm să rezolvăm cât mai repede.

Rugămintea este ca dumneavoastră să daţi curs acestei hotărâri, după ce va fi trimisă de la Prefectura Cluj. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai interveniţi?

Domnul Vasile Blaga (din lojă):

Spuneam doar că în prima şedinţă de Guvern, după ce primim normele, o înaintez.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulţumim. Şi mulţumim pentru participare la şedinţa noastră.

Doamna Daniela Popa:

Tot dumneavoastră, din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor veţi prezenta şi răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 166/A din 18 aprilie, vă comunicăm următoarele.

Molia minieră este un relicv terţiar care a supravieţuit glaciaţiunii împreună cu castanul decorativ într-un arial restrâns din centrul regiunii balcanice.

În România, primele atacuri au fost observate în 1998, la Oradea, iar în municipiul Cluj-Napoca au fost semnalate pentru prima dată în primăvara anului 2001 în parcul central, unde a fost distrusă masa foliară a castanilor în proporţie de 50-60 %.

În toamna anului 2001 s-au luat măsuri de eliminare a resturilor vegetale prin arderea lor pentru a elimina rezerva biologică.

În anul 2002, cu ajutorul Serviciului public de protecţie a plantelor, sub coordonarea specialiştilor de la Direcţia fitosanitară Cluj, s-a făcut o combatere chimică cu rezultate foarte bune.

În anii 2003 - 2004 s-a urmărit cu mare atenţie evoluţia dăunătorului şi s-a constatat că prezenţa sa a fost nesemnificativă. Din verificările efectuate în teren în anul acesta de către Direcţia fitosanitară Cluj nu s-a semnalat prezenţa dăunătorului, astfel încât nu se consideră oportun în această fază un tratament cu insecticid. Starea de vegetaţie a castanului şi a altor specii de arbori şi arbuşti din parcurile municipiului Cluj-Napoca va fi permanent monitorizată de către reprezentanţii de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Primăria Cluj şi Direcţia fitosanitară Cluj.

Referitor la starea fitosanitară a castanului comestibil, situaţia este mai gravă datorită faptului că arborii sunt afectaţi de ciuperca cunoscută sub numele de cancerul de scoarţă, ciupercă mult mai greu de combătut. Combaterea cea mai eficientă se face prin tăiere şi arderea exemplarelor afectate, operaţiune mai greu de realizat întrucât există opoziţie a proprietarilor de astfel de culturi.

Soluţiile, în cazul castanului comestibil, sunt foarte greu de aplicat, motiv pentru care se fac şi s-au făcut multe cercetări ştiinţifice pentru rezolvarea acestor probleme.

În zona Baia Mare, cauza îmbolnăvirii castanului comestibil, este diferită de cea a castanului decorativ din municipiul Cluj-Napoca. Este diferită atât prin natura dăunătorului, cât şi prin amploarea fenomenului şi a consecinţelor.

Dacă în judeţul Cluj problema este rezolvată, fiind vorba de castanul decorativ, în judeţul Maramureş, problema castanului comestibil este mult mai complicată, căutându-se soluţii şi în prezent.

În vederea diminuării şi stopării acestui flagel, precum şi de conştientizare a deţinătorilor de terenuri cu castani, în perioada 10-12 iunie 2004, s-au desfăşurat la Baia Mare lucrările simpozionului "Să salvăm castanul comestibil!", sub auspiciile Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu contribuţia factorilor locali, printre care Prefectura Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, unitatea fitosanitară, Direcţia silvică, Agenţia de protecţia mediului, Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Primele suprafeţe experimentale, efectuate prin lucrările silvoculturale cu caracter de igienă efectuate în cadrul proiectului "Să salvăm castanul comestibil!" în ocoalele silvice Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii Mărgheruşi au reliefat importanţa continuării acestor intervenţii combinate cu tratamentul biologic. Aceste experienţe se vor materializa într-o strategie locală de combatere integrată a ciupercii, care poate reprezenta un model la nivel naţional. Deoarece acest gen de probleme sunt în sarcina altui minister, respectiv Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Agenţia fitosanitară şi Direcţia silvică din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, am încercat, în limita posibilităţilor, să vă oferim toate informaţiile pe care le-am obţinut şi le-am considerat oportune.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii sau completări? Domnule deputat, poftiţi!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă,

Mulţumesc, doamna secretar de stat,

Mă bucur că la Cluj-Napoca, deocamdată, nu sunt probleme, dar vă rog să aveţi în vedere ceea ce se întâmplă la Baia Mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al PSD din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prezent aici, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Domnul deputat nu este în sală, vă rog să trimiteţi răspunsul în scris. Mulţumesc mult.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Dan Ştefan Motreanu, Grupul parlamentar al PNL. Nici dânsul nu este în sală. Domnule secretar de stat Mihai Eftimescu, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. Tot dumneavoastră prezentaţi răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea formulată era mai mult o cerere adresată ministrului justiţiei de a sprijini până la următorul termen de judecată găsirea unui extras de carte funciară, act necesar în soluţionarea unui litigiu.

Răspunsul nostru este, în esenţă, că în prezent aspectele referitoare la cadastru şi publicitate imobiliară sunt gestionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, această structură funcţionând în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din acest punct de vedere, cererea excede competenţelor administrative ale Ministerului Justiţiei.

În acelaşi timp, în cuprinsul răspunsului nostru, ne-am permis să facem referire şi la posibilitatea judiciară a reconstituirii documentelor funciare unde, în mod programativ, nu ne amestecăm, tocmai datorită unor aspecte principiale. N-am putea influenţa. Sperăm că răspunsul nostru scris detaliat vă va fi de folos, domnule deputat, în rezolvarea acestor probleme.

Nu vă ascund faptul că noi, la Ministerul Justiţiei, am primit multe semnale în sensul că bine ar fi dacă aceste evidenţe funciare şi de cadastru s-ar reîntoarce în subordinea Ministerului Justiţiei, dar este un aspect care merită dezbătut poate chiar la nivel parlamentar. Sunt multe voci care spun că bine ar fi dacă s-ar întoarce totuşi în subordinea noastră, dar aşteptăm reacţii mai vehemente ca să luăm asemenea iniţiative.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Noi am vrut să atragem atenţia că din cartea funciară lipsesc numeroase file, sunt extrase, sunt ascunse, sau ce se întâmplă şi cu asta am vrut să arătăm că ceva nu este în regulă şi trebuie luate măsuri.

Vă mulţumesc şi ne vom adresa autorităţilor care sunt competente şi în subordinea cărora au trecut aceste cărţi funciare.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsuri la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu, pe lângă cele trei care au fost, mai aveţi două răspunsuri din partea Ministrului Agriculturii şi două răspunsuri din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Pentru toate aşteptaţi răspuns de la microfon? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamna preşedintă,

Pentru domnul secretar de stat Lazin, ne-am înţeles prin semne, atâta e rugămintea, să ne sprijine când va veni proiectul de hotărâre pentru satul Dealul Negru, iar dacă la problema încasărilor are ceva în plus faţă de răspunsul de anul trecut. Nu. Bine.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Şi atunci, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, primiţi două răspunsuri.

Domnule secretar de stat Eugen Ţapu Nazare, vă rog, aveţi cuvântul la prima întrebare, referitoare la situaţia exportatorilor români.

Domnul Eugen Ţapu Nazare (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului.):

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind protejarea exportatorilor din industrie în cazul aprecierii leului faţă de monedele internaţionale, dorim să vă facem următoarele precizări.

Guvernul României acţionează pentru susţinerea producătorilor şi exportatorilor români prin măsuri de politică fiscală şi prin măsuri bugetare de susţinere şi promovare a exportului, cum ar fi: reducerea cotei de impozit pe profit de la 25 la 16%, punerea la dispoziţia firmelor româneşti a unor cereri de ofertă pentru produse cu valoare adăugată ridicată, utilizarea cu eficienţă sporită a resurselor bugetare alocate în anul 2005 pentru susţinerea exportului. Aici este vorba de 4350 de miliarde de lei, elaborarea unei strategii naţionale de export în sistem de parteneriat public-privat, care facilitează consultările între reprezentanţii instituţiilor guvernamentale şi cei ai sectorului privat, pentru identificarea soluţiilor la problemele care influenţează activitatea de export şi aplicarea acestora în concordanţă cu regulile internaţionale în domeniu.

Dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României, întâlniri care au avut loc atât la sediul Ministerului Economiei şi Comerţului, cât şi la Guvernul României.

În urma întâlnirilor şi discuţiilor care au avut loc, au rezultat următoarele concluzii: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Naţională intervenind numai în cazuri cu totul speciale. În perioada următoare, se apreciază că valoarea leului va fi determinată în mod efectiv de cererea şi oferta de pe piaţă.

Măsurile de politică monetară şi valutară formulate şi aplicate de Banca Naţională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcţionare a mecanismelor pieţei libere. O intervenţie din partea Guvernului de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor şi cursurilor de schimb, ar genera incoerenţa şi persistenţa efectelor temporare negative, resimţite în prezent de către diverse categorii de agenţi economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit constituirea unui grup tehnic de lucru format din reprezentanţi ai Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Comerţului, Băncii Naţionale a României, EXIMBANK, precum şi ai patronatelor şi Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR, Asociaţia română a băncilor şi firmelor de consultanţă în domeniul economico-financiar în vederea identificării şi prezentării de măsuri de soluţionarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri. Membrii grupului tehnic de lucru s-au întâlnit până acum de trei ori, au elaborat şi au depus la Guvern o serie de măsuri pentru sprijinirea exportatorilor pe diferite căi, prin implementarea mecanismelor de piaţă similare în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, Guvernul a hotărât o recapitalizare a EXIMBANK.

În legătură cu evoluţia preţurilor la energia electrică, vă informăm că acestea se stabilesc de către ANRE pe baza următoarelor criterii: preţurile reglementate trebuie să acopere toate cheltuielile ocazionate de producţia şi transportul energiei electrice până la consumator. În eforturile ei de a se alinia directivelor Uniunii Europene în domeniul energetic, România respectă metodologia de lucru impusă de Consiliul de reglementare energetică al Uniunii Europene şi angajamentele asumate de Guvernul României în relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

Conform prevederilor Directivei Uniunii Europene nr.54/2003, piaţa europeană a resurselor energetice se va liberaliza treptat, astfel încât începând cu 01.07. să fie complet liberă, toţi consumatorii, inclusiv consumatorii casnici, să devină eligibili.

Precizăm că preţurile medii la energia electrică stabilite de către ANRE sunt inferioare celor practicate în majoritatea ţărilor europene, ceea ce reprezintă încă un avantaj comparativ pentru sectorul industrial.

Exportatorii din industrie care produc utilaje complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, şi nu numai, pot beneficia şi de facilităţile oferite de EXIMBANK, Banca de export-import a României, prin instrumente financiar-bancare cum ar fi: credite de export, bonificaţia de dobândă, aici este vorba de recuperarea a până la 50% din dobânzile plătite de exportator pentru creditele în lei utilizate pentru producţia de export, poliţe de asigurare, scrisori de garanţie etc.

Trebuie să menţionăm că EXIMBANK va fi capitalizată, dispunând de fondurile necesare susţinerii exportatorilor în condiţii avantajoase pentru aceştia.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica la termen orice alt răspuns care va fi solicitat de dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru precizări. Vă rog!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea era cum are de gând să sprijine ministerul exportatorii, în condiţiile în care a scăzut mult cursul de schimb valutar. Şi o a doua rugăminte, de data asta, să încercaţi să-i sprijiniţi fiindcă sunt mari probleme şi se confruntă cu probleme datorită diferenţei pe care au negociat-o la începutul anului şi acum a scăzut valoarea euro.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, să permiteţi să vi se prezinte răspunsul la ultima întrebare în scris, ora fiind 19,30, şi începem celălalt tronson de prezentarea interpelărilor.