Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să constataţi că am încheiat partea normativă, să mă exprim astfel, a şedinţei noastre de astăzi, şi trecem la partea a doua a şedinţei, dedicată răspunsurilor la întrebările orale.

Primul răspuns îl oferă domnul secretar de stat Cristian Niculescu de la Ministerul Afacerilor Externe, domnului deputat Dan Brudaşcu. Staţi puţin, să vedem dacă este în sală domnul deputat? Domnul deputat Dan Brudaşcu? Nu este. Răspundeţi-i în scris.

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să vă prezint răspunsul domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, la interpelarea formulată şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1093 B.

Stimate domnule deputat,

Am plăcerea să vă prezint în continuare răspunsul la interpelarea pe care mi-aţi adresat-o. După cum bine cunoaşteţi, activitatea de protecţie a personalului diplomatic român care îşi desfăşoară activitatea în exterior este clar reglementată prin legislaţia naţională, cele mai importante acte normative în acest sens fiind Legea nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, HG nr. 585 din 2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, HG nr. 353 din 2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România.

Conform acestora, responsabilităţile în domeniul protecţiei în exterior revin atât MAE, cât şi Serviciului de Informaţii Externe, care asigură "coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru reprezentanţele României în străinătate. Şefii de misiuni răspund de respectarea şi aplicarea reglementărilor în acest domeniu. Protecţia informaţiilor clasificate implică, pe lângă celelalte componente, protecţie juridică, prin măsuri procedurale, fizică, şi securitatea personalului care are acces la aceste informaţii.

În ultimă instanţă, protecţia membrilor personalului român care îşi desfăşoară activitatea în exterior, în raport cu posibile acţiuni ale serviciilor de informaţii străine, reprezintă, practic, luarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea acestora ca deţinători de date şi informaţii clasificate".

De altfel, principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate vizează protejarea acestora împotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului lor împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate, precum şi realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate, inclusiv în cadrul misiunilor României în exterior.

Ca autoritate desemnată de securitate, SIE are atribuţii pe linia verificării, în vederea avizării pentru accesul la informaţii clasificate, atât naţionale, cât şi NATO, pe lângă alte categorii de persoane pentru care este abilitat, şi a personalului reprezentanţilor diplomatice, misiunilor permanente, oficiilor consulare, centrelor culturale, organismelor internaţionale şi altor reprezentanţe ale statului român în străinătate.

Acordarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, respectiv a certificatului de securitate tip A, în vederea accesului la informaţii NATO, este condiţionată de acest aviz, în urma verificărilor efectuate asupra celor în cauză, cu acordul scris al acestora.

Verificările efectuate în vederea accesului la informaţii clasificate au drept scop identificarea riscurilor de securitate aferente gestionării informaţiilor clasificate.

MAE, în colaborare cu SIE, desfăşoară activităţi de pregătire a personalului diplomatic care urmează să desfăşoare misiuni externe, în baza unor programe ce includ tematici specifice ţării sau zonei respective, privind situaţia operativă, organizarea, modalităţi de acţiune şi priorităţi ale serviciilor de securitate şi informaţii autohtone sau străine, măsuri generale şi punctuale de autoprotecţie, precum şi alte aspecte de profil contrainformativ.

Pe de altă parte, între cele două instituţii există o colaborare permanentă, atât la nivel de conducere, cât şi între direcţiile corespondente cu atribuţii în domeniul protecţiei reprezentanţilor diplomatici ale României în străinătate şi a personalului acestora, respectiv Direcţia de Protecţie a Misiunilor Diplomatice şi curierat diplomatic din MAE şi structurile de securitate şi contraspionaj din SIE.

Vulnerabilităţile identificate şi semnalările pe profil de securitate sunt verificate şi analizate, în vederea luării măsurilor oportune de prevenire a producerii unor evenimente nedorite în domeniul protecţiei personalului MAE din exterior, a informaţiilor vehiculate de acesta, activităţi desfăşurate de statul român în plan internaţional.

În procesul de aderare a României la NATO există, de asemenea, un contact permanent între reprezentanţii SIE cu experţii alianţei în probleme de securitate, eforturile fiind conjugate în grupuri practice de lucru în toate domeniile de interes, între acestea figurând şi identificarea priorităţilor, a ameninţărilor comune, inclusiv din partea serviciilor de informaţii ale unor state nemembre şi modul de combatere a acestora.

Activitatea de protecţie a personalului diplomatic şi consular român nu este o coordonată nouă în spectrul preocupărilor instituţiei noastre, în prezent imprimându-se, însă, conotaţii noi, determinate în primul rând de aspiraţiile României de a se integra în familia Euro - Atlantică.

Am selecţionat câteva pasaje mai importante. Dacă-mi permiteţi să nu continuu acum. Vă voi prezenta în scris răspunsul integral.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mogoş, doriţi să faceţi vreun comentariu? Vă mulţumesc.

V-aş ruga să-i răspundeţi şi domnului deputat Dan Brudaşcu, care s-a prezentat între timp.

Domnul Cristian Niculescu:

Tot aşa, îmi permiteţi să prezint răspunsul domnului ministru al afacerilor externe, la interpelarea înregistrată cu nr. 1081 B, privind decesul în Italia al cetăţenei române Calatan Ioana Niculina.

Decesul este cunoscut în centrala MAE, Direcţia Generală Afaceri Consulare, facilitând legătura familiei cu autorităţile italiene, pentru aducerea corpului neînsufleţit în ţară. Totodată, prin Ambasada României la Roma şi Consulatul general al României la Milano au fost făcute demersuri insistente la autorităţile italiene pentru a comunica evoluţia cercetărilor în acest caz.

În urma acestor intervenţii, poliţia din Firenze a comunicat Ambasadei României la Roma următoarele: "În seara zilei de 05.07.2002, corpul neînsufleţit al persoanei în referinţă a fost găsit în locuinţa situată la etajul I din strada San Gallo nr. 3, unde tânăra se transferase de câteva zile.

Din primele cercetări a reieşit că femeia a fost lovită mortal de mai multe ori cu cuţitul, în primele ore ale după-amiezii zilei menţionate.

Investigaţiile ulterioare au permis identificarea autorului omorului, ca fiind un cetăţean român, împotriva căruia autoritatea judiciară însărcinată cu investigarea, şi anume procurorul adjunct doctor Giuseppe Nicolizzi a emis o dispoziţie de captură, transmiţând cererea de arest internaţional prin intermediul canalelor instituţionale, întrucât urmăritul părăsise teritoriul italian".

De menţionat că celelalte informaţii obţinute în acest caz au fost în general sumare, autorităţile italiene manifestând reticenţă să comunice date de interes în cursul cercetării penale.

În baza prezentului demers al familiei, Ambasada României la Roma întreprinde demersuri la Chestura din Firenze pentru obţinerea datelor solicitate de familie, urmând ca răspunsul să fie comunicat familiei după primirea acestuia.

În acest sens, sugerăm, de asemenea, ca familia să menţină permanent legătura cu Direcţia Generală de Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşteptaţi, domnule secretar de stat. Un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră al domnului deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu este numai comentariu, domnule preşedinte, este vorba şi de mulţumirile pe care le adresez ministerului pentru promptitudinea de care a dat dovadă. Având în vedere că acest caz este de aproape o jumătate de an cvasisoluţionat, cred că informaţiile acestea şi mai ales demersurile viitoare vor da familiei liniştea de care are nevoie, pentru ca să cunoască, în sfârşit, mobilul, condiţiile şi celelalte elemente care ţin de dispariţia tragică a fetei familiei Calatan Ioan. Mulţumesc încă o dată ministerului, domnului secretar de stat personal, şi sper să obţinem aceste informaţii, ca şi soluţia pentru cazul respectiv, cât mai urgent posibil.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu amândurora.

Tot domnul Cristian Niculescu va răspunde domnului deputat Ioan Sonea. Este aici domnul deputat? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu:

Tot aşa, permiteţi-mi să transmit răspunsul Ministerului Afacerilor Externe la interpelarea 1.108 B privind deschiderea unui oficiu consular de carieră român în sud-vestul Spaniei.

Evoluţiile pozitive înregistrate în ultimii ani în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de aderare la NATO, precum şi de eliminare a vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Schengen au impus o nouă abordare a activităţii de relaţii consulare. În acest cadru, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul României a aprobat în şedinţa din data de 10 aprilie 2003 Memorandumul cu tema "Modernizarea şi eficientizarea conform standardelor UE a sistemului consular intern şi extern".

În pachetul de propuneri aprobat se numără şi deschiderea în anul 2004 a unui oficiu consular de carieră la Sevilla, oraş situat în sud-vestul Spaniei, zonă în care este concentrat un număr mare de cetăţeni români.

Ministerul Afacerilor Externe va declanşa procedura de deschidere a oficiului consular în perioada imediat următoare, deci la începutul lui 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să comentaţi, domnule deputat? Nu.

Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Nicolae Enescu. Este aici? Un răspuns din partea domnului Alexandru Mircea, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1091 din 2003, referitoare la disfuncţionalităţile semnalate cu privire la primirea cererilor de repartizare a locuinţelor sociale de către primăria municipiului Sibiu, şi în caz concret al doamnei Galea Mariana.

Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Sibiu nr. 197 din 26.06.2003 au fost aprobate criteriile de repartizare a locuinţelor din cartierul Reşiţa, dosarele urmând a fi depuse de cei interesaţi în perioada 3 - 10.VI. - 11.VII. 2003 la Centrul ce informaţii pentru cetăţeni din cadrul primăriei municipiului Sibiu.

Criteriile - şi acest anunţ - au fost mediatizate. În urma publicităţii prin mass-media, un număr de 2.260 de cetăţeni au depus dosarele complete, printre acestea neregăsindu-se doamna Galea Mariana.

După această dată, primăria municipiului Sibiu a continuat să primească, spre înregistrare, cereri pentru locuinţe care urmează să fie repartizate din fondul vechi, redistribuit, acestea urmând a fi puse la dispoziţia comisiei sociale, pentru analizare.

Pentru acordarea sprijinului necesar doamnei Galea Mariana, care a depus cererea după termenul stabilit, s-a dispus ca viceprimarul municipiului Sibiu, domnul Fântână Daniel să verifice aspectele semnalate în interpelare şi în cel mai scurt timp să dispună, conform legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, mai aveţi un răspuns de dat pentru domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnului deputat Adrian Moisoiu.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.101/B din 2003, prin care solicitaţi redeschiderea dosarelor penale ale numitului Ovidiu Oltean, primarul comunei Tăureni, judeţul Mureş, am onoarea să vă comunic următoarele: în urma plângerilor formulate de un grup de consilieri locali din comuna Tăureni, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş a deschis dosarul penal nr. 156/B/2001 sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prevăzută de art. 248 Cod penal, reţinându-se că numitul Oltean Ovidiu Petre a organizat o licitaţie care ar fi condus la înstrăinarea în mod fraudulos a patru grajduri cu anexe aparţinând primăriei.

În urma cercetărilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş a dispus clasarea în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a) Cod de procedură penală pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals şi neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. 4 Cod de procedură penală, pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

În dosarele penale nr. 169/F din 30.05.2001 şi 129/F din 15.02.2001 organele de cercetare penală din cadrul poliţiei Luduş au propus la data de 12.09.2001 trimiterea în judecată, întocmirea rechizitoriului în vederea trimiterii în judecată a învinuiţilor Oltean Ovidiu Petre, primarul comunei, şi Oltean Maria, secretara primăriei, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, fapte prevăzute de art. 248 şi 249 Cod penal, şi a învinuitului Mănăilă Vasile, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, prevăzute şi pedepsite de art. 215 şi respectiv 291 Cod penal.

În fapt, s-a reţinut că cei doi funcţionari ai primăriei Tăureni au eliberat lui Mănăilă Vasile o adeverinţă din care rezultă că nu deţine terenuri, adeverinţă pe care acesta a folosit-o pentru obţinerea ajutorului de şomaj.

La data de 21.03.2003 Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuiţi şi aplicarea acestora a unor sancţiuni cu caracter administrativ.

În Dosarul 41/F/8.02.2002, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Luduş au propus la 12.02.2002 declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş, pentru efectuarea cercetărilor faţă de numitul Olteanu Ovidiu Petre, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal. Precizăm că infracţiunea respectivă este de competenţa Parchetului.

Prin Rezoluţia nr. 84/27.05.2002, Parchetul, sesizat competenţei de pe lângă Tribunalul Mureş, a dispus neînceperea urmăririi penale.

În legătură cu redeschiderea acestor dosare, precizez că acest lucru nu se poate dispune, la ordinul ministrului administraţiei şi internelor, de către organele de cercetare penală ale Poliţiei. Potrivit art. 275, 278 din Codul de Procedură Penală, împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală se poate face plângere, şi plângerea împotriva măsurilor luate de către procuror sau efectuate în baza dispoziţiilor date de către acesta se rezolvă de prim-procurorul Parchetului. Or, în toate aceste dosare, procurorul s-a pronunţat deja. Prin urmare, ministrul administraţiei şi internelor nu se poate pronunţa.

În legătură cu ultimul dosar la care faceţi referire, Dosarul penal 6/B/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, menţionăm că acesta se află în lucru la Serviciul de cercetări penale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş şi are ca obiect plângerea unui grup de consilieri locali, care solicită cercetarea primarului Olteanu Ovidiu Petre, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 246 Cod Penal. În seama acestuia, a fost reţinut modul abuziv în care a dispus cheltuirea sumei de 1,2 miliarde de lei din bugetul local pentru construirea unui pod în comună şi a sumei de 200 de milioane de lei pentru pietruirea unui drum comunal şi trimiterea cu întârziere a unor ajutoare în bani şi produse pentru sinistraţii din Republica Moldova.

Pentru stabilirea caracterului penal al faptelor, la 25.05.2003, a fost dispusă efectuarea unei expertize financiar-contabile. Raportul de expertiză a fost depus de către expertul desemnat la 12.10.2003. Urmează ca după administrarea probelor, organul de cercetare penală să prezinte procurorului desemnat soluţia legală.

În ceea ce priveşte plata fictivă a unor paznici de câmp în perioada decembrie 2002-martie 2003 şi a modului de ocupare a postului de bibliotecar la Căminul cultural din comuna Tăureni, precizez că nu a fost înregistrată vreo plângere sau denunţ şi nu se află în lucru dosare care să aibă acest obiect. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu doreşte să facă o precizare în legătură cu răspunsul pe care l-a primit.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc şi eu domnului secretar de stat pentru încercarea domniei sale de a lămuri nişte aspecte, dar eu am înţeles altfel, probabil greşit, această Lege nr. 161/2003. Adică, am înţeles-o în ideea că vrea să facă ordine acolo unde, cândva, nu s-a dorit acest lucru. Adică, în ceea ce priveşte Dosarul nr. 156/P/2001, la care s-a făcut aici referire, şi anume asupra patrimoniului fostului CAP din Tăureni, dosar care s-a blocat. De ce? Pentru că, la momentul respectiv, domnul primar din comuna Tăureni era membru al Partidului Naţional Liberal. Iar, în momentul când s-a deschis acest dosar, la vremea respectivă, în această ţară, la conducere, era CDR-ul.

Ulterior, odată cu schimbările care au avut loc în ianuarie 2001, domnul primar din comună, aceeaşi persoană, a trecut la Partidul Social Democrat. Prin aceasta, odată cu schimbarea Parlamentului, deci, a proporţiei în Parlament, domnul primar şi-a asigurat şi un sprijin în ceea ce priveşte blocarea acestui dosar.

Eu am crezut că Partidul Social Democrat are, de data aceasta, dorinţa să facă ordine şi să elucideze aceste aspecte. Sper că, totuşi, se poate reveni la ceea ce domnul secretar de stat, adineauri, afirma.

În ceea ce priveşte Dosarul nr. 169/F, alt dosar la care s-a făcut referire, este numai parţial spus, din acest punct de vedere, pentru că, în afară de o amendă administrativ-teritorială, în condiţii de fals şi uz de fals, s-au mai scăpat nişte probleme, aşa, "minore": în ceea ce priveşte modul în care au fost gestionaţi nişte bani pentru îngrăşăminte, saci, distribuiţi pe la barul din comună (şi aceia, erau numai 30, dintr-un total de 150); nu s-a mai găsit pământul, care trebuia să fie al şcolii din localitate, nici până astăzi şcoala n-a fost pusă în posesia acestui drept.

Deci, cred, domnule secretar de stat, că problema ar trebui să fie tratată cu mai multă atenţie şi nu lăsată la dispoziţia Prefecturii Mureş sau, respectiv, a celor care s-au ocupat de instrumentarea acestui dosar cândva.

Cât priveşte celălalt, privind bani, din Dosarul nr. 41/F, în care, deşi a fost un proiect Phare, fără bani, şi dânsul şi-a însuşit banii respectivi, după care i-a dat înapoiat, i-a restituit, credeţi dumneavoastră că o asemenea modalitate de comportare din partea unui primar face cinste instituţiei pe care dânsul o conduce? Eu am nişte îndoieli şi sunt convins că şi dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi, de asemenea, aveţi nişte îndoieli asupra purităţii şi curăţeniei morale a domnului primar, ceea ce ar justifica o serie întreagă de măsuri.

Iar plata unor paznici de câmp în lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, când pe câmp nu este nici o activitate, este chiar hilară, nu? În timp ce, în lunile de vară, toamnă, aceşti paznici nu au fost plătiţi şi nici nu au fost angajaţi.

Deci, practic, ne găsim într-o situaţie, care, eu cred că, de asemenea, merită ca, nu ştiu, corpul de control al Prefecturii Mureş sau organele pe care dumneavoastră le aveţi la dispoziţie, abilitate, ar putea să-şi facă datoria.

Acelaşi lucru aş putea să-l spun nu numai în legătură cu podul din Dosarul nr. 6/P, ci şi despre drumul comunal, care a fost pietruit din materiale gratuite, să spunem aşa, pentru că fac parte din materialele de proastă calitate, şi anume, reziduuri de la Combinatul de industria sârmei din Câmpia Turzii.

Iar banii ceilalţi, la care vă referiţi dumneavoastră, că au fost trimişi cu întârziere, acesta este un alt aspect, care, de asemenea, merită să fie privit cu atenţie şi cu, hai să spunem, aceeaşi demnitate, pe care acest domn primar nu o are

Ocuparea postului de bibliotecară la care mă refeream adineauri şi care, de fapt, a adus un prejudiciu de 90 de milioane de lei, pentru că dona respectivă a lucrat ca centralistă şi a blocat un post, după care, în momentul când i s-a redus postul, a putut să ocupe postul respectiv...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Colegii noştri din sală semnalează că ar dori şi ei să ia cuvântul şi, vă rog frumos, limitaţi-vă la minutul regulamentar!

Domnul Adrian Moisoiu:

Erau şase întrebări, dar mă opresc, domnule preşedinte. Adică, sunt câteva aspecte aici în care, de asemenea, eu îl rog pe domnul secretar de stat să nu considere că această sesizare a mea a fost încheiată, ci, aşa cum, de fapt, legea prevede, în următoarele 2 săptămâni să se aplece încă o dată cu atenţie asupra acestor aspecte, aşa cum le-am descris, pe larg, în clipa de faţă. Şi cred că, în felul acesta, ţara va avea de câştigat şi cred că partidul de guvernământ nu se va bucura de prezenţa unui primar, aşa cum s-a văzut şi cum l-am descris, cu atâtea puncte, deci, atât de dalmaţian. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să faceţi vreo precizare, domnule ministru?

Domnul Alexandru Mircea:

Foarte pe scurt.

În cercetările care s-au efectuat în cauză, precizez că în unele fapte, respectiv cea de luare de mită sau ce s-a precizat aici, deci, sesizarea că ar fi pretins şi primit foloase necuvenite, acest dosar este de competenţa Parchetului.

Toate celelalte dosare despre care dumneavoastră aţi vorbit aici au fost soluţionate de Parchet. Într-un stat de drept, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să redeschidă, să atace, hotărârile, dispoziţiile date de Parchet. În asemenea cazuri, competenţa revine procurorului ierarhic superior, conform art. 275 şi următoarele din Codul de Procedură Penală. Deci, indiferent cum ar sta lucrurile, trebuie respectate normele de procedură şi normele de competenţă, în această situaţie.

Nu am făcut nici o referire, nu cunosc că primarul respectiv a fost la un partid şi a trecut la altul, un primar nu se bucură de o imunitate anume. În speţă, s-au făcut cercetările aşa după cum v-am spus şi nici un dosar nu a fost stopat, ascuns în fişetul Poliţiei ş.a.m.d. Cu celeritate, ele au fost transmise Parchetului sau, unele, au fost soluţionate direct de către Parchet.

Fac precizarea că pentru această interpelare s-a prezentat şi domnul ministru Blănculescu, numai că, deja, domnul preşedinte mi-a dat mie cuvântul mai întâi, în legătură cu această întrebare. Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Lăsaţi-l pe domnul Blănculescu, că îl leagă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat de Iaşi, nu sunteţi înscris cu interpelări!

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Păi, mă ţineţi aici o jumătate de oră ca să-mi spuneţi asta?

Domnul Valer Dorneanu:

Pe domnul deputat Stanciu să-l treceţi pentru data viitoare.

Domnul deputat Gheorghe Dinu.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint şi răspunsului domnului ministru al administraţiei şi internelor în legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1105/B, prin care semnalaţi o serie de nereguli, cu ocazia realizării peliculei "Dallas" de către un grup de cineaşti în Rezervaţia naturală a bazaltelor de la Racoş, judeţul Braşov.

Prin intermediul Firmei S.C. Cine Corvin S.R.L. din Cluj-Napoca, un grup de cineaşti au obţinut dreptul de a filma pelicula intitulată "Dallas" în incinta fostei cariere de scorie bazaltică din comuna Racoş. La data de 12.09.2003, din iniţiativa prefectului judeţului Braşov a fost constituită o comisie de control, formată din reprezentanţi ai Direcţiei de sănătate publică, Gărzii naţionale de mediu, Comisariatului Braşov, inspectoratului de poliţie al judeţului şi Primăriei Racoş. Comisia s-a deplasat la fosta carieră, aparţinând de Composesoratul de pădure şi păşune Racoş, ocazie cu care a constatat o serie de nereguli: lipsa acordului şi a autorizaţiei de mediu pentru amplasarea-amenajarea platoului de filmare şi a desfăşurării activităţilor de filmare; lipsa avizelor sanitare necesare pentru amplasament şi tipul de activitate desfăşurată; amenajarea de către S.C. Cine Corvin S.R.L. a unui platou de filmare în locaţia respectivă; împrăştierea unor cantităţi mari de diferite deşeuri, de tip menajer, stradal, industrial etc.

Reprezentanţii Primăriei Racoş au declarat că nu au avut cunoştinţă despre modalitatea de organizare a filmărilor. Ca urmare a celor constatate, au fost luate următoarele măsuri: sistarea activităţii de filmare şi aducerea terenului la faza iniţială, până la data 15.10.2003; evacuarea deşeurilor de către unităţi specializate în acest domeniu; solicitarea adresată S.C. Cine Corvin S.R.L, în sensul de a prezenta avizele şi aprobările privind desfăşurarea activităţilor de filmare în zona Racoş, eliberate de Ministerul Culturii şi Cultelor. În acelaşi timp, s-au dispus sancţiuni: S.C. Cine Corvin S.R.L. Cluj-Napoca - sancţionată contravenţional cu suma de 225 de milioane de lei, conform art. 61 şi a art. 80 din Legea nr. 137/2002; Composesoratul de pădure şi păşune Racoş - sancţiune contravenţională de 50 de milioane de lei, conform art. 61 din Legea nr. 137.

La data de 16.09.2003, organele de poliţie din comuna Racoş au semnalat faptul că în zonă s-a reluat activitatea de filmare. În urma acestei semnalări, comisia constituită anterior s-a deplasat din nou la faţa locului, constatând reluarea activităţilor de filmare. S-a încheiat un nou proces-verbal, în care s-a consemnat menţinerea măsurilor anterioare.

Menţionăm că în perioada 12.09.2003-17.09.2003, Garda naţională de mediu, Comisariatul Braşov a transmis la S.C. Cine Corvin S.R.L. şi la Composesoratul de pădure Racoş încă două somaţii suplimentare, pentru sistarea activităţilor de filmare şi evacuarea deşeurilor din zonă.

La data de 17.09, Garda naţională de mediu a formulat, la Inspectoratul de poliţie al judeţului Braşov o plângere penală împotriva S.C. Cine Corvin S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 85 din Legea nr. 137 privind protecţia mediului. La aceeaşi dată, organele de poliţie de la I.P.J. Braşov, împreună cu un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, s-au deplasat în zonă, audiind mai multe persoane care aveau cunoştinţă de aspectele care interesau ancheta.

La 19.09, după o analiză temeinică a materialului administrat, conducerea I.P.J. Braşov a considerat necesară continuarea cercetărilor, pentru conservarea locului, identificarea şi stabilirea naturii urmelor şi mijloacelor materiale de probă. Probele prelevate de către direcţia de sănătate publică au fost analizate de către Institutul de sănătate publică din Cluj-Napoca şi s-a constatat că pe întreg perimetrul de filmare solul este poluat, iar în unele zone este intens poluat. De asemenea, în trei dintre butoaiele aduse în zona de filmare, institutul de sănătate publică a identificat substanţe chimice periculoase: benzen, acrilat ş.a., care se regăsesc şi în proba de sol recoltată de sub acestea.

La data de 15.10, Comisariatul Braşov al Gărzii naţionale de mediu a efectuat un nou control la fosta carieră de scorerie bazaltică, pentru a verifica modul în care se respectă măsurile impuse prin controalele anterioare. S-a constatat că deşeurile au fost evacuate în proporţie de 75%, existând încă circa 30-40 m.c. de diverse deşeuri, barăcile din lemn nu fuseseră încă dezafectate, iar pe toată suprafaţa au rămas împrăştiate importante cantităţi de rumeguş.

Deoarece nu a fost respectat termenul stabilit în procesul verbal din 12.09, referitor la colectarea completă, transportarea deşeurilor, salubrizarea şi igienizarea terenului, Comisariatul Braşov al Gărzii naţionale de mediu a aplicat un alt pachet de măsuri. Le am pe toate într-un document pe care urmează să vi-l remit, un document mai amplu.

În concluzie, Inspectoratul de poliţie al judeţului Braşov, în temeiul art. 228 alin. 3, a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului, administratorul S.C. Cine Corvin S.R.L. Cluj-Napoca, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 85 alin. 2 lit. p), coroborat cu art. 80 lit. c) din Legea nr. 137, cercetările urmând a fi continuate împreună şi sub directa supraveghere a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, pentru stabilirea concretă a activităţii infracţionale desfăşurate de către acesta, pentru a fi tras la răspundere.

La finalizarea cercetărilor, dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul amplu pe care ni l-a prezentat aici. Aş vrea să contribuim cu toţii, să vedem care sunt metodele prin care noi putem să oprim aceste abuzuri. Că, iată, numai după ce s-a sesizat toată presa braşoveană, a durat încă vreo 2-3 săptămâni, dacă nu chiar mai bine, abia atunci, au început să se ia aceste măsuri.

Şi, vedeţi că ei persistă în a continua acest program acolo, chiar dacă i-aţi amendat cu 200 şi 50 de milioane, parcă, am reţinut de la dumneavoastră, chiar dacă li s-au întocmit dosare penale, şi atunci, probabil că trebuie aplicate măsuri mai în forţă, să se simtă puterea statului pe undeva. Altminteri, ţara asta se transformă în ceva, unde, fiecare individ vine şi, în toate zonele noastre culturale, poate să deverseze deşeuri şi să şi filmeze ceva, care, ulterior, să prezinte pe toate canalele de televiziune, în ce hal suntem noi, românii. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Mai doreaţi să faceţi vreo precizare?

Domnul Alexandru Mircea:

Nu, mai am 10 interpelări şi nu ştiu care este ordinea în care se răspunde, dacă urmez eu în continuare sau nu, de aceea am mai rămas aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, să mai trecem şi la alţi colegi care doresc un răspuns. Iată, de pildă, pentru domnul Anghel Stanciu, din partea Ministerului Justiţiei, un răspuns cu privire la plata taxelor de timbru.

Domnul Anton Miţaru (din sală):

Eu eram la rând, domnule preşedinte!

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi îi asigur pe colegii mei că o să le vină rândul la fiecare. Mie mi-a venit de mai multe ori şi nu m-am supărat!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Ori răspundeţi la răspunsul pe care îl primiţi de la doamna Cristina Tarcea ori dezvoltaţi întrebarea, ca să vă dau cuvântul de două ori, nu m-ar lăsa colegii dumneavoastră. Sfatul meu este să aşteptaţi răspunsul şi să spuneţi dacă sunteţi mulţumit, pentru că, din cuprinsul răspunsului, veţi afla şi obiectul întrebării.

Domnul Anghel Stanciu:

Da, domnule preşedinte, dumneavoastră, totdeauna, aveţi dreptate, aşa că vom lăsa să ne răspundă şi după aceea vom interveni. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, poftiţi.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze dacă, cumva, am întârziat, dar tocmai vin de la Senat.

Stimate domnule deputat Anghel Stanciu,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, adresată ministrului justiţiei, referitoare la plata taxelor de timbru, vă comunicăm următoarele:

Aspectele prezentate de dumneavoastră exced competenţelor legale ale Ministerului Justiţiei. În cazul taxelor, care, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 constituie venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritorial, normele metodologice de aplicare precizează care este destinaţia acestora. Potrivit pct. 66.01 din Hotărârea Guvernului nr. 1278/2002, impozitele şi taxele locale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 constituie venituri proprii ale unităţilor administrativ-teritorial unde contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul, după caz.

Apreciem că o propunere de modificare a dispoziţiilor legale referitoare la plata impozitelor şi taxelor locale intră în competenţa Ministerului Finanţelor Publice, care are căderea să încheie protocoale, în vederea stabilirii locului perceperii taxelor de timbru. De fapt, la procedura aceasta a apelat anterior şi Ministerul Justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu înţeleg că e mulţumit de răspuns? E un răspuns comun, şi de la Ministerul Finanţelor, şi de la Ministerul Justiţiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Trebuie să recunosc că răspunsul nu-mi place! Dar îmi place aşa de mult distinsa doamnă secretar de stat, încât mă declar mulţumit. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Declaraţia dumneavoastră s-a auzit şi la Iaşi, prin intermediul radioului. (Râsete.)

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

În următoarea legislatură, veniţi la Cluj, vă asigur un loc eligibil!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a asigura totuşi o alternanţă, şi politică, daţi voie şi unui reprezentant al PSD-ului, domnul Anton Miţaru, să asculte răspunsul domnului secretar de stat Alexandru Mircea, cu privire la organizarea serviciilor publice comunitare.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus la interpelarea dumneavoastră referitoare la stadiul aplicării dispoziţiilor Ordonanţei nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, precum şi a Ordonanţei nr. 88 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice pentru situaţii de urgenţă.

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001, serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor din cadrul prefecturilor judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură întocmirea, păstrarea, evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple. Potrivit Ordonanţei nr. 84/2001, se înfiinţează serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, care asigură întocmirea, păstrarea, evidenţa, eliberarea, în sistem de ghişeu unic, a actelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, cărţilor de alegător, listelor electorale permanente, permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor, precum şi eliberarea paşapoartelor simple.

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă înfiinţate prin Ordonanţa nr. 88 asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă şi de prevenire şi stingere a incendiilor.

Toate aceste acte normative au fost adoptate în 2001.

Odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin care a fost statuată comasarea celor două foste ministere, de Interne şi al Administraţiei Publice, s-a creat un nou cadru legal, urmând ca aspectele semnalate să-şi găsească rezolvarea dorită. În fapt, în vechile acte normative se prevedea că serviciile comunitare trec de la Ministerul de Interne la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Prin adoptarea Ordonanţei nr. 63, aceste ministere s-au unificat.

Pentru a asigura funcţionarea serviciilor publice de referinţă, este necesară acum crearea unor structuri specializate în domeniul logistic, juridic, informatic şi al gestionării resurselor umane, întrucât bazele de date privind evidenţa populaţiei, permisele auto, certificatele de înmatriculare, paşapoartele şi străini conţin un volum important de informaţii cu caracter operativ, de interes pe structurile de ordine publică şi de administraţie publică şi pentru alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63 şi Hotărârea nr. 725 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor constituie cadrul legal care permite modificarea şi completarea ordonanţelor nr. 83, 84 şi 88. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 1019/2003 privind organizarea şi funcţionarea prefecturilor, în cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizează serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor.

Menţionez că, deşi, cel puţin pentru acest an, nu s-au alocat în mod expres fonduri din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru constituirea serviciilor publice în discuţie, ministerul depune eforturi pentru punerea în aplicare a noilor acte normative, nu numai în ce priveşte domeniul discutat, ci şi referitoare la celelalte domenii de activitate specifice Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doriţi să faceţi vreo remarcă, domnule deputat?

Domnul Anton Miţaru:

Da.

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulţumesc pentru răspunsul dat şi aştept cu multă nerăbdare a se elabora normativele de aplicare a ordonanţelor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Păşcuţ? Absent.

Domnule Alexandru Mircea, vă rog să-i transmiteţi domnului Păşcuţ răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Miclea? Şi dumnealui să-i răspundeţi în scris.

Domnul deputat Dan Brudaşcu? Vă rog să-i răspundeţi, în ce priveşte ocuparea postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus în legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1082/B, prin care solicitaţi să se dispună măsuri împotriva prefectului judeţului Cluj.

În urma eliberării postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca, prefectul judeţului Cluj a emis Ordinul nr. 271/2003 prin care a dispus, începând cu data de 11.07.2003, încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Jude Titus Cantemir. De asemenea, în vederea asigurării continuităţii, prefectul judeţului Cluj a emis Ordinul nr. 279, prin care domnul Mircea Jorj a fost numit să îndeplinească temporar, până la organizarea unui nou concurs, atribuţiile funcţiei publice rămase vacante.

În contradictoriu, primarul municipiului Cluj-Napoca a formulat acţiune în contencios, solicitând anularea Ordinului nr. 279/2003 al prefectului.

La primul termen de judecată, cauza a fost suspendată, până la judecarea cererii de strămutare formulată de primar în dosarul inregistrat la Curtea Supremă de Justiţie, sub nr. 2877.

Întrucât primarul a refuzat punerea în aplicare a ordinului de numire temporară în funcţie a domnului Mircea Jorj şi a emis propria sa dispoziţie de numire în funcţia de secretar a domnului Vasile Gherman, prefectul judeţului Cluj a formulat o ordonanţă preşedinţială, care a şi fost admisă.

Împotriva acestei ordonanţe, primarul a formulat recurs în dosarul Curţii de apel nr.5673/2003, cu termen de judecată la 22.10.a.c.

Chiar şi în aceste condiţii, domnul primar Gheorghe Funar a organizat concurs pentru ocuparea funcţiei publice vacante, emiţând în acest sens dispoziţia nr.3018/2003, prin care a fost stabilită componenţa comisiei de concurs, şi dispoziţia nr.3019, prin care s-au stabilit condiţii specifice pentru candidaţi la concurs.

Constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru organizarea concursului, prefectul judeţului a formulat o acţiune în contencios pentru anularea dispoziţiei nr.3018, urmând ca aceasta să fie soluţionată după judecarea cererii de strămutare depusă la Curtea Supremă de Justiţie.

De asemenea, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care, potrivit art.21 alin.1 lit.c) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, a formulat acţiune în contencios administrativ pentru anularea celor două dispoziţii. Astfel, s-a constatat că nu sunt îndeplinite atât condiţiile prevăzute de art.84 alin.2 din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi de art.5 şi 10 din Hotărârea Guvernului nr.1087/2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice, referitoare la constituirea comisiei de concurs, cât şi cele prevăzute de art.7 alin.6 din hotărârea menţionată, referitoare la condiţiile specifice care trebuie îndeplinite pentru participarea la concursul de intrare în corpul funcţionarilor publici.

Pentru considerentele arătate, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a solicitat instanţei, în temeiul art.54 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr.1087, să constate nulitatea de drept a concursului organizat pentru ocuparea funcţiei vacante. Acţiunea face obiectul dosarului nr.9113/2003 a Tribunalului Cluj.

Întrucât aceste cauze se află înaintate instanţelor, hotărârile ce se vor pronunţa vor stabili şi dacă prefectul a atacat nejustificat actele emise de domnul primar.

Totodată, doresc să vă informez că, prin ordonanţele preşedinţiale ale Tribunalului Cluj nr.4381/C, nr.4382/C şi nr.4383, toate din 2003, au fost respinse solicitările formulate de domnul Gheorghe Funar, de domnul Vasile Gherman, respectiv de membrii comisiei de concurs, care aveau ca obiect obligarea prefectului de a emite ordinul de numire în funcţia de secretar a domnului Vasile Gherman.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mă surprinde absolut deloc acest răspuns. Este o tentativă, şi nu este prima, pe care ministerul o face pentru ca realitatea de la Cluj-Napoca să capete alte dimensiuni decât cea care este în fapt.

În realitate, dacă ar fi posibil să se informeze opinia publică, trebuie să se reţină că s-au respectat absolut toate prevederile legii în cazul organizării concursului pentru ocuparea postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca.

În comisie au fost trei parlamentari prezenţi - este vorba de doamna Norica Nicolai, senator de Cluj, din partea PNL, de colegul nostru Emil Boc, din partea PD, şi de subsemnatul. Până la data planificată pentru desfăşurarea acestui concurs nu a existat nici un fel de comunicare adusă la cunoştinţa primăriei şi a comisiei: că prefectul judeţului Cluj ar fi atacat în instanţa de contencios administrativ hotărârea de organizare a concursului, precum şi cea de numire a membrilor comisiei.

Prin urmare, avem în faţă încă un caz grosolan în care se încearcă să se încalce legea şi să se dea satisfacţie clientelei politice a PSD.

Este regretabil faptul că persoana care a fost numită de către prefect în funcţia temporară de secretar interimar al municipiului Cluj- Napoca este un fost membru marcant al PSD-ului. De altfel, fostul subprefect al Clujului a şi anunţat că este dorinţa dumnealor - "De a pune omul nostru". "Omul nostru" nu înseamnă altceva decât omul PSD-ului.

Este regretabil că şi ministerul merge pe aceeaşi mână şi încearcă să acopere ilegalităţile săvârşite în lanţ de cel care deţine el însuşi ilegal funcţia de prefect al judeţului Cluj, întrucât numirea sa nu este pe numele său autentic, de Vasile Filip Soboran.

În consecinţă, nu ne mirăm că o persoană care deţine ilegal această funcţie este acoperită pentru ilegalităţile pe care le face în continuare, în pofida legii şi a respectului acesteia de către toţi cetăţenii acestei ţări.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Gheorghe Dinu, răspunde unei întrebări domnul secretar de stat Ion Antonescu.

Întrebarea vizează rezervaţia naturală a bazaltelor de la Racoş, judeţul Braşov.

Domnul Ion Antonescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Răspunsul domnului ministru Răzvan Theodorescu este următorul:

Potrivit legislaţiei în vigoare şi pentru respectarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare, nici Ministerul Culturii şi Cultelor, şi nici Centrul Naţional al Cinematografiei nu au competenţa de a interveni în procesul de realizare a unei opere audio-vizuale sau de a evalua conţinutul acesteia înainte de comunicarea sa publică.

Legea cinematografiei, în consonanţă cu practica europeană, prevede doar pentru comunicarea publică a unei opere audio-vizuale vizionarea ex-ante şi clasificarea acesteia în scopul protejării unei categorii de public, cu precădere a tinerilor.

În ceea ce priveşte filmările propriu-zise, autorizaţia de filmare se eliberează direct de către autorităţile locale pe teritoriul cărora au loc filmările, Ministerul Culturii şi Cultelor, şi respectiv Centrul Naţional al Cinematografiei neavând, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.64/2003 şi a Legii cinematografiei nr.630/2002 modificată, nici o competenţă în acest sens. În acelaşi timp, însă, producătorilor le revenea obligaţia legală de a înregistra producţia filmului în Registrul cinematografiei, conform art.24 şi 25 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.418/2003, în scopul prelucrării statistice a acestor date şi informaţii.

În cazul mai sus-menţionat, se constată că producătorii nu au îndeplinit această procedură, nerespectând prevederile actelor normative în vigoare.

Dumneavoastră aţi spus: "Ce putem face?" Trebuia, după părerea mea, ca Parlamentul să se inspire, atunci când face o lege, după modelul ungar, şi vedeam de acolo dacă ei permiteau acest lucru, în cazul în care noi am face un film în Ungaria, în aceleaşi condiţii în care ei îl fac în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Antonescu:

Mai am să răspund la o întrebare.

Domnul Valer Dorneanu:

Cui doriţi să mai răspundeţi?

Domnul Ion Antonescu:

Domnului deputat Dumitru Bentu.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Este prezent domnul Dumitru Bentu.

Vă rog să îi răspundeţi şi domnului deputat.

Domnul Ion Antonescu:

Urmare a interpelării formulate de domnul deputat Dumitru Bentu, referitoare la sprijinirea editurilor româneşti care editează în străinătate autori români, aducem următoarele precizări:

Ministerul Culturii şi Cultelor derulează în cadrul Programului naţional de promovare a culturii româneşti în străinătate Proiectul "Organizarea de standuri naţionale în cadrul târgurilor, saloanelor şi festivalurilor internaţionale de carte, presă şi multimedia".

Acest proiect se concretizează în participarea anuală a României la cele mai importante saloane, festivaluri şi târguri internaţionale de carte, presă şi multimedia. Sunt date mai multe exemple: Târgul Internaţional de carte de la Londra, cel de la Paris, cel de la Leipzig, cel de la Budapesta şi aşa mai departe.

În cadrul standurilor naţionale ale României au fost invitate să expună carte, reviste culturale şi produse multimedia atât importante case de editură din ţară, cât şi edituri coordonate de intelectuali români stabiliţi în străinătate.

Astfel, în cadrul standurilor naţionale ale României, la Salonul internaţional de carte de la Paris, la Târgul internaţional de carte de la Leipzig, la Salonul internaţional de carte şi presă multimedia de la Geneva, la Târgul internaţional de carte de la Ierusalim au fost organizate spaţii individualizate consacrate literaturii exilului românesc, unde au fost prezente cărţi şi reviste publicate de asociaţii culturale, fundaţii, edituri din diaspora românească.

Programele culturale au fost construite astfel încât prin cele mai importante cărţi ale autorilor exilului românesc să putem atesta o realitate culturală - aceea a apartenenţei scriitorilor români din diaspora la literatura naţională.

Ministerul Culturii şi Cultelor, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Ministerul Afacerilor Externe, va derula, în baza Legii nr.186/2003, începând cu anul 2004, o nouă etapă a programului de promovare în străinătate a culturii naţionale scrise, program ce are ca obiective: acordarea de burse de documentare în ţară şi străinătate pentru oamenii de cultură români, subvenţionarea traducerilor şi lansărilor de carte în străinătate.

Conform prevederilor Legii nr.186/2003, dosarele cu solicitările de subvenţie se depun de către editorul interesat, prin serviciile culturale ale ambasadelor României în străinătate.

Astfel, prin promulgarea Legii privind promovarea culturii scrise, s-a instituit cadrul legal de sprijinire financiară şi logistică a editurilor româneşti care editează în străinătate autori români, răspunsul la această importantă schimbare fiind obiectivat deja în numărul relativ mare de solicitări venite din partea editorilor preocupaţi de vizibilitatea culturii româneşti.

Domnul Dumitru Bentu (din bancă):

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi, vă rog să o faceţi acum, pentru că sunt două chestiuni diferite. Nu le puteţi concentra în aceeaşi intervenţie.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, am primit răspunsul şi în scris.

Mulţumesc ministerului pentru că a plasat răspunsul sub imperiul celerităţii, şi el incumbă un înalt grad de edificare, fapt care arată preocuparea ministerului şi în acest domeniu, şi mă declar mulţumit cu răspunsul primit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Sorin Aurel Encuţescu răspunde domnului Gheorghe Dinu la următoarea întrebare.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit dispoziţiilor art.6 alin.2 din Legea nr.309/2002, stabilirea drepturilor prevăzute de această lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de centrele militare judeţene sau de către Unitatea militară 02405 Piteşti.

Totodată, în Normele metodologice de aplicare a legii se menţionează că dovada efectuării stagiului militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii se face cu unul din următoarele acte: livretul militar în original sau în copie sau adeverinţa eliberată de centrul militar judeţean sau de Unitatea militară 02405 Piteşti, în original sau în copie.

Problemele pe care dumneavoastră le semnalaţi, reclamate de petenţii în cauză, se datorează faptului că în multe cazuri înscrisurile din livretele militare şi cele din fişele de evidenţă de la centrele militare judeţene sau de la Unitatea militară 02405 Piteşti, consemnate de autorităţi la momentul respectiv nu sunt suficient de explicite. Astfel, nu se precizează dacă detaşamentul de muncă a funcţionat în subordinea Direcţiei generale a serviciului muncii, sau datele sunt incomplete, sau nu au ştampilă şi semnătură, sau conţin prescurtări.

Menţionez faptul că arhivele militare şi centrele militare deţin doar informaţii de sinteză despre persoanele care au efectuat stagiul militar în detaşamente ale serviciului muncii deoarece astfel de unităţi au funcţionat în afara Ministerului Apărării Naţionale, iar documentaţia creată de aceste servicii este păstrată în întregime de Arhivele Naţionale. Din aceste motive şi doar în aceste cazuri petenţii au fost îndrumaţi către această instituţie.

Întrucât astfel de situaţii au fost destul de des întâlnite în toate judeţele, nu doar în Braşov, atât Serviciul arhive şi documentare militară, cât şi Arhivele Naţionale au solicitat Casei naţionale de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale să elaboreze o dispoziţie pentru casele judeţene de pensii, în baza căreia să fie luate în calcul şi livretele militare sau adeverinţele eliberate de centrele militare judeţene sau de către Unitatea militară 02405 Piteşti care conţin formulări mai puţin explicite, prescurtări sau formulări cu minime diferenţe în consemnarea datelor de evidenţă individuală.

Ca urmare a acestor intervenţii, au fost elaborate precizările Casei naţionale de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nr.2784 din 15.07.2003, avizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Familiei, care au fost trimise caselor judeţene de pensii, pe baza cărora sunt analizate în prezent situaţiile cetăţenilor care solicită drepturile conferite de Legea nr.309/2002.

Astfel, se poate considera că persoana a efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii şi în situaţiile în care din actele doveditoare există formulări prescurtate. doresc să subliniez faptul că, de la punerea în aplicare a acestor precizări, numărul reclamaţiilor de natura celor prezentate de dumneavoastră s-a diminuat semnificativ, şi avem convingerea că astfel de probleme vor fi în totalitate eliminate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule deputat Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Îi mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul dat.

Trebuie să înţelegem că oamenii aceştia sunt bătrâni şi nu mai au puterea să meargă ei la unitatea militară de la Piteşti, după aceea să se ducă la Arhivele Naţionale şi de acolo să fie trimişi înapoi la centrele militare judeţene şi aşa mai departe.

Trebuie să găsim o cale mai simplă prin care problemele lor să poată fi rezolvate mai eficient, pentru că de opt luni de zile sunt tot purtaţi pe drumuri. Acesta a fost sensul interpelării mele, şi eu mă mulţumesc cu răspunsul dumneavoastră pentru că încearcă să rezolve problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Din punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale, toate demersurile au fost întreprinse inclusiv în sensul majorării numărului de posturi în cadrul acestei direcţii, acestei unităţi militare care se ocupă cu arhiva. Dar, după cum v-am spus, în cea mai mare parte, responsabilitatea revine Arhivelor Naţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Păşcuţ nu este.

Domnule Alexandru Mircea, vă rugăm să îi comunicaţi răspunsul în scris.

Pentru domnul deputat Dumitru Bentu, va răspunde domnul secretar de stat Cezar Armeanu.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu acceptul domnului deputat care a făcut interpelarea, voi fi foarte scurt, urmând ca răspunsul, care este deosebit de amplu, pe mai multe pagini, să i-l înmânez în scris.

Societatea informaţională şi construirea unei economii bazate pe cunoaştere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului. Evident, această schimbare este complexă şi nu se rezumă doar la introducerea unei noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalităţi, de noi abilităţi şi o nouă cultură.

În ceea ce priveşte dezvoltarea culturii informatice, Ministerul Comunicaţiilor a promovat încă din anul 2002 proiecte pilot de tip "e- Gouvernment", reprezentând soluţii pentru optimizarea relaţiei dintre administraţie şi cetăţeni sau mediul de afaceri, ca alternativă la mijloacele tradiţionale de interacţionare cu instituţiile publice.

Nu mă voi opri asupra tuturor proiectelor pentru care punctual s-a realizat instruirea atât a beneficiarilor, cât şi a utilizatorilor, dar şi a cetăţenilor care prezentau interes pentru acele proiecte, de exemplu: sistemul electronic de achiziţii publice, plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice sau atribuirea electronică a autorizaţiilor de transport, care devine operaţională în cel mai scurt timp, ci mă voi referi mai ales la educaţia tinerilor şi la familiarizarea acestora cu instrumentele moderne de lucru, care reprezintă pentru noi o preocupare majoră.

În acest sens, menţionez sistemul educaţional informatizat, reţeaua ROEDUNET, şi concursul pentru tineret "e- Idea".

De asemenea, doresc să amintesc despre numeroasele seminarii, conferinţe, mese de lucru la care au participat reprezentanţii ministerului în întâlnirile cu tinerii şi, nu în ultimul rând, în cadrul programului "Romania Information Technology Initiative" iniţiat de minister, împreună cu USAID-ul, a fost avansat proiectul de creare, până la sfârşitului anului 2003, a patru telecentre în zonele din mediul rural, cu acces limitat la comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să comentaţi răspunsul?

Domnul Dumitru Bentu (din bancă):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Toader va primi un răspuns de la domnul Radu Damian.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră şi înaintate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, vă răspund, sub semnătura domnului ministru Athanasiu, după cum urmează:

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a organizat concurs în vederea ocupării posturilor vacante de directori ai caselor de cultură studenţeşti şi a celor ocupate temporar pe bază de delegaţie.

Aceste concursuri s-au organizat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.216/1994 privind finanţarea caselor de cultură ale studenţilor, precum şi ale art.22 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.4406 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a caselor de cultură ale studenţilor.

Concursul a constat într-o probă scrisă, o probă orală şi susţinerea unui proiect managerial.

Departajarea candidaţilor s-a realizat ca urmare a notelor obţinute la proba scrisă, în condiţiile în care subiectele de concurs au fost trase la sorţi de către unul dintre candidaţi.

În ceea ce priveşte întrebările dumneavoastră, vă răspundem punctual următoarele:

1. Referitor la prima întrebare formulată de dumneavoastră, precizăm că ministerul nu are o astfel de strategie.

2. Din datele pe care le deţinem, rezultă că nu au fost exercitate presiuni de nici un fel asupra membrilor comisiei de concurs, şi nici nu au existat discriminări în cazul candidaţilor, cu atât mai puţin de natură politică;

3. Scopul concursului organizat a fost acela de a promova o persoană competentă;

4. Este evidentă dorinţa ministerului ca studenţii gălăţeni să beneficieze în continuare de programe culturale de calitate.

Precizăm faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a sprijinit organizarea evenimentelor din cadrul "Săptămânii studentului gălăţean" şi festivalul studenţesc de folk, urmând ca în perioada următoare să sprijine şi alte evenimente organizate de casele de cultură ale studenţilor, dar şi alte propuneri ale studenţilor.

5. Considerăm că într-un stat democratic nu trebuie să existe politici de intimidare.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi răspunsul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Sigur că anticipam răspunsul, nu era nici nu fel de problemă. Dar eu am ridicat problema politizării deoarece situaţia de la Galaţi a fost similară cu încă două situaţii - cu cea de la Craiova şi cu cea de la Bucureşti, unde, cu totul întâmplător, au fost promovaţi prin concurs tot lideri ai PSD-ului la tineret. Dar la Galaţi este o situaţie cu totul deosebită deoarece, şi chiar voi fundamenta, nu există post de director la casele de cultură. Cel puţin la Galaţi, este un post de referent, şi acela conduce casa de cultură.

Domnişoara Hristea a câştigat concursul de director, dar nu există o asemenea funcţie în organigrama şi în statul de funcţiuni al casei de cultură a studenţilor din Galaţi.

Pe de altă parte, cel care a concurat a condus casa de cultură a studenţilor timp de trei ani de zile cu rezultate deosebite, şi aş dori să amintesc numai că fondurile aduse de la Ministerul Învăţământului au acoperit numai 10% din costurile pe care le-a avut casa de cultură, restul, au reuşit să aducă surse atrase prin care să modernizeze şi anumite spaţii şi discoteca, şi toţi studenţii sunt foarte mulţumiţi de activitatea celui care a condus şi a concurat.

Mă refer la cel care a condus concursul şi care a fost preşedintele comisiei, domnul Gabriel Ispas, care este consilierul primului-ministru şi preşedintele Asociaţiei sociale a studenţilor PSD. Sigur că ne întrebăm dacă nu există nici o legătură, dar există o legătură sinceră, mai ales că până acum postul nu a fost ocupat.

Domnişoara respectivă nu s-a prezentat, iar calităţile manageriale care sunt spuse de către domnul secretar de stat nu sunt confirmate deoarece domnişoara respectivă a fost director adjunct timp de cinci ani de zile la Direcţia judeţeană de tineret şi sport şi nu a putut să promoveze nici măcar un program care să îi susţină candidatura dânsei.

Acesta este motivul pentru care noi am ridicat această problemă, şi nu este vorba numai de faptul că am ridicat-o, ci faptul că se fac presiuni este foarte adevărat. Această ligă a studenţilor din Galaţi, care este organizaţia sindicală a studenţilor, este singura organizaţie sindicală din ţară care a fost controlată timp de 13 ani de către Curtea de Conturi. Sigur, când te controlează cineva, întotdeauna poţi să găseşti şi bune şi rele, dar de ce este vorba numai de această organizaţie sindicală care şi-a permis să ridice glasul împotriva acestei modalităţi de comportament al PSD-ului?

Iar, pe de altă parte, trebuie să ştiţi că este o organizaţie foarte puternică. Au dat un ultimatum Ministerului Învăţământului pentru o grevă generală la studenţii din Galaţi, printre puncte aflându-se şi această modalitate de comportament pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul casei de cultură.

Acesta este motivul pentru care am făcut interpelarea, iar intervenţia subprefectului şi a domnului Victor Ponta a fost directă, telefonică cu cei care conduceau la vremea respectivă casa de cultură, care este condusă în continuare tot de acelaşi referent.

Nu va putea ocupa niciodată această funcţie domnişoara care a câştigat concursul fiindcă trebuie în mod obligatoriu majorată schema. Cel care a condus este referent pe funcţie. Consiliul de administraţie este format din 9 studenţi, şi nu va aproba niciodată majorarea schemei, şi va rămâne o situaţie perpetuă cu foarte multe probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Szekely Ervin lipseşte.

Domnul Nicolae Enescu va primi răspuns de la domnul Alexandru Mircea, cu privire la situaţia doamnei Faur Liliana.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru al Administraţiei şi Internelor Ioan Rus, în legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi rezolvarea situaţiei locative a doamnei Faur Liliana din municipiul Sibiu.

Petiţionara, doamna Faur Liliana din Sibiu, locuieşte împreună cu familia în apartamentul primit ca locuinţă de serviciu de la Unitatea militară 0244 Sibiu, apartament situat în Str.Cisnădiei nr.23. Apartamentul a fost repartizat urmare a raporturilor de muncă existente, la acea dată, între soţul doamnei Faur care era angajat al unităţii menţionate şi unitatea specificată. Precizez că, potrivit prevederilor Legii nr.114, contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu este accesoriu contractului de muncă. În aceste condiţii, încetarea existenţei contractului principal determină, în subsidiar, şi încetarea contractului accesoriu, adică de închiriere a locuinţei.

Pentru a găsi, totuşi, o rezolvare legală a acestei situaţii, autorităţile administraţiei publice locale au încercat să ia legătura cu petenta, însă aceasta se află în concediu de odihnă fără plată şi este plecată din ţară, la locuinţa indicată nefiind găsit nici un membru al familiei.

În momentul în care doamna Faur va reveni în ţară, autorităţile administraţiei publice locale vor analiza situaţia acesteia, în vederea găsirii unei soluţii în limite legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există un comentariu la acest răspuns? Nu.

Pentru domnul Gheorghe Dinu, am senzaţia că e ultima dintre cele foarte multe întrebări pe care le-a depus, răspunde domnul Alexandru Mircea. (Domnul deputat Gheorghe Dinu spune că doreşte răspunsul scris)

Bun. Oferiţi-i răspunsul scris. Domnul Dinu se mulţumeşte cu acesta.

Domnul Mircea Costache va primi răspuns de la domnul secretar de stat Iulian Iancu. (Domnul secretar de stat Andrei Grigorescu spune că dânsul va da răspunsul)

Îmi cer scuze, erau inversate...

Domnule secretar de stat Grigorescu, vă rog să-i răspundeţi domnului deputat Mircea Costache.

Domnul Andrei Grigorescu:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu preţul cimentului practicat de cele 3 concerne străine care îşi desfăşoară activitatea în România, vreau să vă spun că acest preţ a constituit un subiect de analiză în Guvern şi, de asemenea, un subiect al unor întâlniri, de mai multe ori, cu producătorii de ciment şi cu consumatorii, cu asociaţiile patronale ale consumatorilor, ale constructorilor. Au fost identificate, cu acest prilej, 15 soluţii tehnice şi economice care pot duce la scăderea preţului de producţie al cimentului. Sigur, vorbind de preţul la fabrică, pentru că la acest preţ se adaugă şi cheltuielile de transport şi de distribuţie.

Urmează o ultimă întâlnire, pe data de 24 octombrie, în care vom completa şi definitiva o listă cu măsuri tehnice şi economice şi vom stabili ce posibilităţi are ministerul de a ajuta eficientizarea producţiei de ciment şi, de aici, sigur că da posibilităţi de reducere a preţului pe piaţa internă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un mic comentariu de la domnul Costache.

Poftiţi.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule secretar de stat,

Eu am înţeles că există preocuparea pentru a ţine sub control preţurile la ciment pe piaţa internă, în contrast cu cele de la export, că aţi avut, cum spuneaţi, şi o şedinţă de Guvern care a analizat situaţia, că vă propuneţi un set de 15 măsuri, ziceaţi dumneavoastră, care să controleze preţul de producţie, dar, totuşi, nu am înţeles ce legătură are preţul de producţie cu diferenţa mare, foarte mare de desfacere la export, 24 de dolari/tonă, în ţările concernelor respective şi 90 sau 87 pe piaţa românească. Preţul de producţie este acelaşi şi pentru cimentul exportat şi pentru cel de pe piaţa românească.

Cum credeţi dumneavoastră că setul de 15 măsuri pe care le propuneţi pentru diminuarea costurilor de producţie vor influenţa combaterea acestei atitudini discriminatorii de preţ între produsul produs cu uzină românească, cu muncitori români, cu munţii de calcar puşi la dispoziţie drept materie primă, cu generozitate, de ţara noastră, cum credeţi dumneavoastră că veţi putea combate această anomalie? V-am cerut măsuri concrete, nu de control al preţurilor de producţie, ci de a face ca şi cetăţeanul român, ca şi cel francez şi cel elveţian să beneficieze de relativ aceleaşi preţuri. Nu aveţi nici un fel de justificare, aici, când spuneţi că piaţa reglează preţurile. Eu nu ştiu foarte multe despre piaţa cimentului în Elveţia şi în Franţa şi în celelalte ţări, dar ştiu că a produce în România, cu materie primă, cu muncitori, cu energie electrică şi cu toate facilităţile din ţara asta şi a pune la dispoziţia consumatorului de ciment din România la asemenea diferenţe mari de preţuri este cu totul şi cu totul de neacceptat şi de nejustificat şi nu ştiu de ce se aşteaptă să punem noi probleme de acest gen. Probabil că s-a avut în vedere, dacă stau şi mă gândesc mai bine, că folosesc mult ciment, la noi, unii care câştigă banii foarte uşor, dar nu ştiu de ce vă răzbunaţi pe ei, pentru că eu, cel puţin, nu am avut nevoie de nici un sac de ciment şi nici nu ştiu dacă o să am în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Aşa că a controla, prin 15 măsuri, costurile de producţie nu înseamnă a diminua decalajul exagerat între preţul de desfacere la export şi preţul de pe piaţa internă al cimentului produs în România.

Domnul Andrei Grigorescu:

Dumneavoastră aveţi foarte mare dreptate, este o diferenţă foarte mare între preţul cimentului la intern şi preţul cu care se exportă. Desigur, producătorii de ciment au invocat diferite calcule privitor la costul transportului şi vamă ş.a.m.d. pentru pieţele externe, însă, în acelaşi timp, sigur, există posibilităţi de intervenţie mai brutală în această privinţă. Deocamdată...

Domnul Costache Mircea (din sală):

Eu zic s-o faceţi cu gentileţe, nu brutal!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am dat cuvântul de câte ori aţi cerut. Haideţi să renunţăm la stilul ăsta de dezbatere parlamentară!

Domnul Andrei Grigorescu:

Deci, în această acţiune, alături de noi, se află şi Oficiul Concurenţei care studiază, şi dânşii, eventualele probleme din punct de vedere al respectării legislaţiei şi, desigur, în ultimă instanţă, se pot lua şi măsuri de, mă rog, de redeschidere a graniţelor pentru import, de concurenţă, dar, sigur că da, şi consumatorii sunt cei care pot să determine concurenţa între firmele care livrează numai la intern, pentru că una dintre ele livrează numai la intern, şi nu la export, şi ceilalţi producători. Şi, în sensul ăsta, pe 24 octombrie, când vor veni conducerile executive străine ale celor trei firme, vom analiza şi aceste probleme, dar, sigur, în limitele legale şi limitele posibilităţilor noastre de intervenţie efectivă în relaţiile comerciale ale unor firme străine.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Metin Cerchez, care nu este aici, vă rog să transmiteţi răspunsul scris.

Pentru domnul Dumitru Bălăeţ, răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, cu privire la situaţia din învăţământul preuniversitar călărăşean.

Domnul Radu Damian:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră înregistrată la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, vă comunicăm următoarele. Conform datelor furnizate de către Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, în prima săptămână de cursuri din acest an şcolar, au fost organizate inspecţii în unităţile de învăţământ din judeţ, tematica activităţii de îndrumare şi control constând în aspecte organizatorice: întocmirea orarului şcolii, prezenţa cadrelor didactice, existenţa planificării cadrelor didactice ş.a.m.d.

Au existat dificultăţi în ceea ce priveşte organizarea noilor clase de arte şi meserii înfiinţate în mediul rural şi în cadrul grupurilor şcolare. Totuşi, concluziile echipelor de control nu au evidenţiat disfuncţii majore şi acolo unde acestea au fost constatate s-au dispus măsuri pentru remedierea lor de urgenţă.

În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia, citez, "mulţi directori de şcoli au reţinute posturi pe care, acum, le negociază cu cei care vor să le ocupe", închidem citatul, precizăm faptul că, în conformitate cu metodologia de mişcare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul Ministrului nr.4927/14.11.2002, declararea posturilor vacante se face după încadrarea titularilor pe posturile, catedrele de bază, soluţionarea restrângerilor de activitate şi încadrarea titularilor pe posturi sau catedre în cumul sau plată cu ora. Renunţarea de către titulari la orele solicitate în cumul sau plată cu ora nu se poate face decât în mod justificat. Aceste posturi, catedre sau ore eliberate ca urmare a renunţărilor se comunică, în mod obligatoriu, inspectoratelor şcolare judeţene sau Inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti, pentru a fi scoase la concurs în vederea titularizării sau suplinirii.

Deşi calendarul mişcării personalului didactic s-a prelungit, în acest an, până la 15 septembrie, Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi a luat măsuri pentru acoperirea tuturor catedrelor vacante. Astfel, în zilele de 12 şi 13 septembrie 2002, au fost repartizate cele 297 de catedre rămase vacante, în urma derulării tuturor etapelor de mişcare a personalului didactic, persoanelor care au participat la testarea organizată pentru suplinitorii în curs de calificare sau cu studii în alte domenii de activitate. De asemenea, posturile vacantate ca urmare a renunţărilor benevole au fost ocupate numai pe baza deciziei motivate a Inspectoratului şcolar.

Precizăm că, în perioada 2 - 4 octombrie 2003, o comisie desemnată de conducerea ministerului a examinat, pe baza unei tematici de evaluare, întreaga activitate de mobilitate a personalului didactic din judeţul Călăraşi. Evaluarea a constat în discuţii cu membrii comisiilor de mobilitate şi contestaţii, cu inspectorii şcolari şi directori ai unităţilor de învăţământ.

Ca urmare a disfuncţionalităţilor constatate în raportul Comisiei de evaluare, s-au propus următoarele: eliberarea domnului Dumitru I.Nicolae, inspector cu evidenţa, selecţia, mişcarea şi promovarea personalului didactic din funcţie; sancţionarea de către conducerea ISJ Călăraşi a doamnei consilier juridic Dincă Sofica, pentru neîndeplinirea unora dintre atribuţiile care îi reveneau în instrumentarea acţiunii de mobilitate a personalului didactic şi în consilierea membrilor Comisiei judeţene de mobilitate; angajarea unui informatician care să aibă ca atribuţii exclusiv soluţionarea problemelor privind stocarea, circulaţia şi comunicarea informaţiilor şi realizarea bazei de date necesare pentru diversele activităţi ale Inspectoratului şcolar judeţean Călăraşi; demararea procedurii de sancţionare a conducerii unităţilor de învăţământ la care au fost constatate nereguli.

Apreciind preocupările dumneavoastră cu privire la buna desfăşurare a activităţii de învăţământ din judeţul Călăraşi, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de faptul că factorii de decizie de la nivelul ministerului şi al inspectoratului şcolar monitorizează procesul instructiv-educativ din acest judeţ.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Bălăeţ doreşte să facă unele comentarii.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru preocuparea de a dezvolta învăţământul călărăşean conform sarcinilor generale ale învăţământului. Mă bucură şi faptul că s-au luat unele măsuri organizatorice în acest sens şi aş dori ca problema aceasta a locurilor vacante şi a locurilor la dispoziţia directorilor să fie mai mult controlate pe linia aceasta a corectitudinii încadrării oamenilor pe post, în absenţa mijloacelor frauduloase, în special în absenţa acestei şpăgi care acum se ridică, după estimările oamenilor care au păţit în această privinţă, la aproximativ 300 de Euro postul. Situaţia aceasta dăinuie şi datorită faptului că sunt foarte multe posturi de suplinitori. Or, cu suplinitorii, cei care răspund de învăţământ acolo, şi în special aceşti directori, se comportă într-un mod necorespunzător, ca să mă exprim în termeni mai blânzi.

În general, suplinitorul nici nu cunoaşte bine materia şi trebuie să luptăm pentru ca profesorul sau învăţătorul din şcoli să aibă realizate formele necesare pentru titularizare. Cunosc şi eu situaţia, pentru că am lucrat în învăţământ în perioada când eram mai tânăr şi cred că cum aţi procedat dumneavoastră cu pedepsirea unor cadre care nu şi-au făcut datoria e bine şi bine ar fi să mergeţi mai departe pe acest drum, însănătoşind învăţământul oriunde, dar în special în judeţul acesta, unde eu aflu multe lucruri rele despre desfăşurarea învăţământului.

Pentru a...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Dacă despre mine nu cred că aveţi milă, că mă ţineţi aici, măcar aveţi pentru colegii dumneavoastră care ar dori şi ei, toţi de la PRM, să vină şi să-şi asculte întrebările, să le comenteze.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Aveţi puţintică răbdare, domnule, fiţi mai...

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiţi şi cu colegii dumneavoastră!

Că despre Regulament, care spune că puteţi comenta 1 minut, despre asta nu cred că pot să...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Eu încheiam şi fără comentariul dumneavoastră, tot atât de repede.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea primeşte răspuns de la domnul secretar de stat Radu Damian.

Domnul Dan Brudaşcu va primi răspuns de la domnul secretar de stat Radu Damian cu privire la gestionarea de vehicule destinate transportului elevilor. (Comentarii în Grupul PRM)

Poftiţi?

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Programul este până la 19,30!

Domnul Valer Dorneanu:

Mă uit în partea aceea a sălii şi nu ştiu dacă sunteţi toţi colegi de la PRM, după felul cum interveniţi de colegial şi de prietenos unii pentru ceilalţi! Vine unul la tribună şi consumă tot timpul, alţii nu vă dau voie să luaţi cuvântul...

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele. Acţiunea de repartizare a microbuzelor şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj s-a realizat în mai multe etape, astfel: 1) Inspectoratul şcolar judeţean Cluj a procedat la întocmirea unei situaţii centralizatoare, pe bază de criterii obiective, precum: localităţile în care urmează să se comaseze şcoli, distanţa faţă de şcoală, numărul elevilor etc.; 2) situaţia rezultată în urma primei etape a fost analizată de către Inspectoratul şcolar judeţean Cluj, care a întocmit o listă de priorităţi ce a fost înaintată Consiliului judeţean Cluj; 3) următoarea etapă a constat în adoptarea de către Consiliul judeţean Cluj a deciziei finale de repartizare a microbuzelor.

Este de menţionat faptul că modalitatea de utilizare a microbuzelor şcolare, precum şi utilarea acestora este monitorizată în permanenţă de către Inspectoratul şcolar, prin inspecţiile şcolare, ca element distinct al acestora.

Referitor la afirmaţia potrivit căreia microbuzele repartizate unităţilor şcolare din localităţile Vad şi, vă rog să mă corectaţi dacă greşesc, este Calna sau Câlna...?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Calna.

Domnul Radu Damian:

Calna. ... se utilizează de către cadrele didactice care au domiciliul în alte localităţi, menţionăm următoarele. Cadrele didactice din comuna Vad se deplasează zilnic de la Dej la Vad, utilizând alte mijloace de transport decât microbuzul destinat transportului elevilor. Directorul şcolii din comuna Calna se deplasează cu microbuzul şcolar, însă acest fapt nu afectează, sub nici o formă, transportul elevilor.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Aş vrea să-l informez pe domnul secretar de stat că, în general, ce a spus domnia sa, teoretic este adevărat, dar aş vrea să atrag atenţia că, în mod concret, pe raza judeţului Cluj, în nici o localitate unde există primari ai Partidului România Mare, nu s-au repartizat mijloace de transport pentru elevi, indiferent de numărul elevilor, de distanţa până la şcoala unde învaţă ş.a.m.d.

În ce priveşte problema pe care o puneţi dumneavoastră, aţi fost dezinformat, domnule secretar de stat. Nu se pune problema deplasării de la Dej la Vad, ci se pune problema deplasării unor profesori sau dascăli navetişti din localitatea Câlna şi până în satul unde există o unitate şcolară. Nu este vorba de deplasarea profesorilor la Dej, ci este vorba de deplasarea pe raza comunei Vad. Cazuri concrete, aş vrea să vă spun, s-au petrecut şi mi-au fost semnalate la întâlnirea pe care am avut-o la începutul lunii octombrie, în prima duminică din octombrie, de acolo. Copiii sunt obligaţi să meargă cu autobuzul, profesorii se duc cu mijlocul de transport destinat copiilor.

Vă rog să mai verificaţi încă o dată, dacă este cazul, puteţi nominaliza o persoană cu care să ne deplasăm...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin.

Stimate domn care vă plimbaţi prin sală, cine sunteţi? (Se adresează unui domn deputat care mergea prin sală)

Domnul Dan Brudaşcu:

Dânsul este deputat al Partidului România Mare, domnule preşedinte. Ne cerem scuze.

E mai timid şi nu a vrut să răspundă.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vedeam ce caută prin celelalte părţi. Credeam că... Îmi cer scuze, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu solicit, şi mă pun la dispoziţia ministerului, să ne deplasăm în localitatea Bogata, componentă a comunei Vad, pentru a vă demonstra că cele spuse de mine sunt cu totul şi cu totul adevărate şi cer să se ia măsuri ca asemenea cazuri să nu se mai repete.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru...

Domnul Dan Brudaşcu:

Mai am două...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar sunt mai mulţi. Uite, îl ţin pe colegul meu Florin Iordache de la PSD, ca să nu mă bănuiţi de discriminare, stă de la începutul şedinţei şi nu-i dau cuvântul. Admiteţi, şi dumneavoastră, printre 30 de peremişti, să ia cuvântul şi doi de la PSD!

Domnul Dan Brudaşcu:

Îi lăsăm, atunci!

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Florin Iordache, domnul Gheorghe Predilă are de dat un răspuns.

Regulamentul spune să mai fac alternanţe între reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat Florin Iordache,

La interpelarea dumneavoastră, noi vă precizăm că priorităţile în domeniul agricol pentru toamna acestui an şi primăvara anului viitor sunt stabilite prin programele de pregătire şi desfăşurare a acestor campanii. Ca principal obiectiv, datorită şi condiţiilor specifice acestui an, programele vizează, în primul rând, dezvoltarea unei agriculturi intensive în continuare, bazată pe exploataţii viabile, de tip comercial, care să asigure creşterea randamentelor pe unitatea de suprafaţă.

În această toamnă, noi am avut în program să recoltăm 4.700.000 de hectare, să eliberăm terenuri de vreo 2.170.000, să fertilizăm 1.980.000 de hectare şi să asigurăm arături şi să pregătim terenul pe 2.160.000 de hectare şi să însămânţăm aproape 2.000.000 de hectare.

Pentru desfăşurarea în condiţii bune, în această toamnă, a lucrărilor din campanie, am stabilit structura de soiuri şi, după cât cunoaşteţi, având în vedere şi problemele care au fost datorită secetei, subvenţionăm sămânţa de grâu, în această toamnă, cu 4.000 de lei/kg, dăm cele 2.000.000, din care, în toamna aceasta, 1.000.000 pentru cei care au până la 5 ha de teren şi şi-l lucrează singuri, excepţia a intervenit cu cei din societăţile agricole pe Legea nr.36, prin care ei s-au asociat să-şi muncească în comun pământul. De asemenea, avem subvenţii la energia electrică şi la tot ce face Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, subvenţionăm 20% din valoarea poliţelor de asigurare şi, de asemenea, pentru cei care au fost asiguraţi, au fost despăgubiţi, în raport de daunele pe care le-au suferit culturile lor, cei care au fost afectaţi de îngheţurile din toamnă.

În aceste condiţii, am început finanţarea unor mari lucrări de modernizare a sistemelor de irigat. Sigur că avem şi alte facilităţi în domeniul financiar, pentru celelalte sectoare, dar care nu fac obiectul interpelării.

Dacă sunteţi mulţumit?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspunsul foarte bine structurat, prin care dumneavoastră precizaţi priorităţile agriculturii româneşti. Prin acest răspuns, dumneavoastră demonstraţi, încă o dată, dacă mai era nevoie, că agricultura a constituit şi constituie, în continuare, o prioritate pentru Guvernul Adrian Năstase şi, prin măsurile care s-au întreprins şi vor fi întreprinse şi în primăvara viitoare, într-adevăr, oamenii de la ţară şi toţi cetăţenii României constată că cineva are grijă şi de ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Dan Brudaşcu vine spre microfon)

Domnul Dan Brudaşcu şi-a epuizat numărul de interpelări pe care îl poate face. (Domnul deputat Dan Brudaşcu se îndreaptă spre ieşire) Mai aveţi unul! Nu, nu, nu vă grăbiţi, nu scăpaţi aşa, mă ţineţi pe mine, rămâneţi şi dumneavoastră! Vă strig la microfon, în toată sala, dacă plecaţi! Poate negociaţi răspunsul şi, atunci, sunt de acord.

Pentru domnul Ludovic Mardari, va răspunde doamna Cristina Tarcea despre situaţia de la Societatea "Zahăr" Timişoara.

Doamna Cristina Tarcea:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră referitoare la soluţionarea unei cauze civile, vă comunicăm următoarele. Verificând aspectele prezentate, am constatat că, prin Sentinţa civilă nr.15467/12 septembrie 2002, s-a dispus rectificarea cărţii funciare nr.3737 Timişoara, în sensul dezmembrării parcelei şi transcrierii terenului pe care este situat blocul de locuinţe într-o carte funciară nouă, în care dreptul de proprietate asupra terenului va fi înscris în favoarea statului român.

A fost respins ca prematur formulat capătul de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra apartamentelor cumpărate.

Menţionăm că aceştia au renunţat în cursul judecăţii la capătul de cerere privind obligarea societăţii vânzătoare la efectuarea formalităţilor pentru intabularea dreptului de proprietate asupra locuinţelor. Soluţia respingerii cererii de intabulare a dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra apartamentelor cumpărate nu este irevocabilă, iar verificările efectuate de ministrul Justiţiei pe cale administrativă nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs de judecată şi nici nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat.

Controlul legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti se realizează doar prin promovarea căilor legale de atac ordinare şi extraordinare în termenul şi pentru motivele prevăzute de lege. Şi aş dori să completez, în sensul că această respingere ca prematură formulată s-a bazat pe faptul că la momentul pronunţării hotărârilor, blocul în litigiu nu era încă apartamentat, nu exista documentaţia necesară pentru înscrierea în cartea funciară. Dacă ulterior s-a obţinut documentaţia...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, aveţi cuvântul pentru a comenta ce s-a spus.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc domnule preşedinte. Era vorba de 40 de familii de oameni nevoiaşi care au cumpărat nişte apartamente, practic, ulterior, au constatat, după ani de zile, că au fost păcăliţi, nu au reuşit să le intabuleze. 12 din aceste familii au acţionat în judecată şi au obţinut Sentinţa 15.467/12 septembrie 2002. Este adevărat, era cu drept de recurs 15 zile, dar pârâţii nu au mai făcut recurs. În această situaţie, acea sentinţă a rămas definitivă şi irevocabilă. Eu nu sunt specialist în domeniul justiţiei, doamna secretar de stat ar fi trebuit să-şi dea seama că aşa este cum am afirmat în această interpelare.

Este adevărat, în sentinţă s-a stabilit acea corecţie necesară în cartea funciară, astfel încât terenul aferent blocurilor să nu mai aparţină Fabricii de zahăr Timişoara şi de asemenea, s-a stabilit ca apartamentele să poată fi intabulate după dezmembrarea blocului, dar o parte dintre ei au făcut şi dezmembrarea, dar şi această intabulare nu a mai fost posibilă. Din câte am înţeles de la doamna secretar de stat, reiese că aceşti oameni nevoiaşi trebuie să ia din nou calea proceselor în justiţie, deşi stau foarte prost din punct de vedere financiar, aşa cum am consemnat în interpelare. Nu mi se pare corect. Noi vorbim acuma despre o nouă Constituţie, unde proprietatea este garantată, se pare că această proprietate va fi garantată numai în cazul celor care au o situaţie materială extraordinară, care sunt în stare să-şi cumpere chiar şi nişte judecători; pentru cei mai nevoiaşi situaţia este mult mai complicată, procesele durează mult mai mult. Mie nu mi se pare în regulă, practic această nouă prevedere în Constituţia revizuită ar trebui luată în considerare şi găsită o modalitate de a se garanta proprietăţile şi pentru cei nevoiaşi sau poate că totuşi Constituţia revizuită încă nu a fost aprobată prin referendum. Deocamdată, este adevărat, nu am primit rezultatul. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Probabil că nu am subliniat suficient atunci când am citit răspunsul, faptul că reclamanţii au renunţat la capătul de cerere privind obligarea societăţii pârâte la efectuarea formalităţilor de intabulare. Îmi pare rău, pentru că nu întâmplător am făcut această subliniere, un proces rău condus, un proces greşit pornit nu va putea fi acoperit de nici o dispoziţie constituţională, oricât de modernă ar fi ea. Prin urmare, dacă se insista pe acel capăt de cerere şi nu se dispunea la renunţarea cu privire la acest capăt de cerere, sigur lucrurile s-ar fi analizat în cu totul alţi termeni acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Este o situaţie gravă, nu interesează pe nimeni din Ministerul Justiţiei.

Eu am înţeles, doamna secretar de stat, este o sentinţă favorabilă acestor oameni şi nu se pune în aplicare. Şi din această cauză am apelat la Ministerul Justiţiei să intervină. Toată această neregulă s-a produs în ograda Ministerului Justiţiei. Şi ce a făcut? Îmi dă un răspuns în doi peri, aşa cum primesc la sumedeniile de interpelări de ani de zile, este o situaţie mai deosebită, este vorba de 40 de familii. Eu zic că era bine să trimiteţi chiar o comisie să vadă ce este acolo, ce s-a întâmplat, să analizeze. Îmi daţi un răspuns din birou, scrieţi 3 rânduri şi cu asta pe mine m-aţi terminat. Şi oamenii vin în permanenţă la Cabinetul parlamentar să se plângă de necazurile pe care le au.

Vă spun, mie mi se pare un răspuns în doi peri, dat aşa doar ca să scăpaţi de această interpelare şi să o bifaţi că este rezolvată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Dumitru Bălăeţ, mai avea vreo întrebare?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Eu m-am înţeles cu domnul secretar de stat Radu să îmi dea răspuns în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Adrian Moisoiu, domnul secretar de stat George Pavelescu este? Vă rog.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnul deputat Adrian Moisoiu a adresat o interpelare referitoare la situaţia economică, dar mai ales la posibilităţile de a fi achitate arieratele spitalelor, deci, datoriile spitalelor faţă de Azomureş, Fabrica de materiale fotosensibile pentru filme radiologice.

Referitor la interpelarea respectivă, trebuie să vă aducem la cunoştinţă că prin Ordonanţa 87 din 2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe acest an, în bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a fost cuprinsă o sumă de 4.000 de miliarde din cele 4.523 de miliarde, reprezentând arieratele spitalelor înregistrate la 31.XII.2002 pentru serviciile medicale şi medicamente în limita indicatorilor înregistraţi şi care au fost constatate şi validate de Comisia mixtă de control a Casei şi Autorităţii Naţionale de Control.

Ca urmare, la 8.X. a fost virată suma de 1.989,5 miliarde de lei către Casele de sănătate reprezentând aceste arierate, înregistrate până la 31.XII.2003, aflate la limita indicatorilor şi nedecontate în tranşa întâia pentru servicii medicale şi respectiv în tranşele 1, 2 pentru programe de sănătate până la 13.X.2003. Banii au fost viraţi la Casele de asigurări de sănătate şi către spitale, urmând ca săptămâna viitoare să se facă plăţile, deci, pentru arieratele înregistrate până la 31.XII.2003.

În momentul de faţă, din cele 54,6 miliarde de lei invocate în interpelare...

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Sunt mai multe, dar asta este minim.

Domnul George Pavelescu:

Mă rog. Din evidenţele Casei Naţionale rezultă că pentru tranşa 1 de plată a arieratelor, unităţile sanitare trebuie să plătească 12,88 miliarde, restul contractelor care sunt făcute de către spitale se vor plăti în tranşa a doua, fiind contracte încheiate după 1 ianuarie acest an.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Doriţi vreun comentariu. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc că îmi daţi cuvântul, dar să spun cinstit, probabil că sunt eu obosit după referendumul, după campania aceasta că nu am reuşit să recepţionez totuşi care este problema acestei sume de 55 de miliarde de lei, 54,9, 55, pentru că domnul secretar de stat vorbeşte despre 1.000 de miliarde de lei date către Casa de asigurări de sănătate, bun, până aici este în regulă. Pe de altă parte, că în prima tranşă se dau 13 miliarde de lei şi asta este în regulă, dar aceste 13 miliarde de lei sau respectiv din acele 55 vor ajunge şi la Târgu Mureş? Nu ştiu, pentru că ce facem la 55 şi cu aceşti 13, pe de o parte, pe de altă parte, Fabrica de fotosensibile, domnule preşedinte, că de asta am ridicat problema la Târgu Mureş este o fabrică care, în clipa de faţă, îşi închide porţile şi atunci înseamnă că de fapt, prin faptul că Ministerul Sănătăţii nu-şi achită datoriile faţă de această fabrică, iată că în clipa de faţă sute de oameni rămân pe drumuri, deci, ăsta este motivul pentru care am făcut această interpelare şi l-aş ruga pe domnul secretar de stat să răspundă concret la această situaţie, la această întrebare. Mulţumesc.

Domnul George Pavelescu:

Cele 54,6 miliarde pe care dumneavoastră le invocaţi în interpelare nu reprezintă datorii ale sistemului de sănătate. Deci, sunt sume care trebuiesc recuperate de către Fabrica de materiale fotosensibile de la toţi agenţii economici cu care are relaţii contractuale ca şi producător unic în România.

Ministerul Sănătăţii are o datorie pentru tranşa 1 de 13,8 miliarde de lei care vor fi plătiţi din cele 4.000 de miliarde aprobate prin Hotărârea 87. Urmează în luna noiembrie adoptarea unei alte ordonanţe prin care să se facă o rectificare bugetară pentru a asigura plata altor sume datorate de către sistemul de sănătate. Deci, 13,8 miliarde vor fi plătite în tranşa aceasta din datoria totală a spitalelor. De fapt, o fabrică nu poate trăi gândind la o producţie numai pentru piaţa internă, avem economie de piaţă, au apărut foarte mulţi furnizori de asemenea produse, unele de calitate superioară şi trebuie să lucreze după regulile economiei de piaţă. Centrele de imagistică din clinicile universitare, din centrele de referinţă în momentul de faţă lucrează în sistem informatizat pe structuri medicale de mare performanţă care nu mai folosesc filme radiologice. Deci şi fabrica respectivă trebuie să-şi reorienteze producţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog eu frumos, mai explicaţi..., aveţi o discuţie acuma între dumneavoastră ca să...

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, problema este clară. În clipa de faţă, am înţeles că Ministerul Sănătăţii nu are banii pe care să-i plătească şi restul este numai aşa, o mică păcăleală, pentru că de fapt, 55 de miliarde de lei acestei fabrici îi trebuie, că îşi va închide porţile, că este producţie de materiale fotosensibile ş.a.m.d. Da, într-adevăr, dar pentru asta, domnule ministru, am să vă spun altceva. Dumneavoastră trebuie să dotaţi spitalele cu aparatura necesară pentru ca să le daţi pe urmă filme digitale, da, că ăsta ar fi pasul următor şi atunci vă costă mult mai mult.

Deci, deocamdată dumneavoastră nu trebuie să faceţi referire la economia de piaţă atâta timp cât există o datorie, datoria respectivă este a statului prin intermediul Ministerului Sănătăţii sau a Casei de Sănătate, nu are importanţă, dar acelaşi loc, acelaşi uger este cel care generează aceşti bani. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, iertaţi-mă! Îmi pare rău că a plecat domnul ministru Damian de la MEC, dar din 8 septembrie am făcut o interpelare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, suntem în 20 octombrie.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog staff-ul tehnic să insiste pe lângă ministerul respectiv.

Domnul Adrian Moisoiu:

Pentru că este vorba de două săptămâni.

Domnul Valer Dorneanu:

Haideţi că îl ţin pe domnul George Pavelescu până după program şi l-am şi criticat degeaba.

Pentru dumneavoastră vă va răspunde domnul Gheorghe Predilă cu privire la nerespectarea contractelor de concesionare cu medicii veterinari liber profesionişti.

Domnul Gheorghe Predilă:

Răspunsul ministrului Agriculturii la interpelarea dumneavoastră este formulat astfel. Pentru plata acţiunilor sanitar veterinare pentru 2003 a fost programat prin buget suma de 615,5 miliarde de lei. În baza documentaţiilor care au fost întocmite în teritoriu şi transmise către direcţiile sanitar-veterinare judeţene, avizate de către Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, până la această dată, s-au efectuat plăţi în valoare de 615,4 miliarde de lei şi, pe structură, la medicii concesionari 394 de miliarde, furnizori de medicamente aproape 150 de miliarde şi despăgubiri pentru animalele eliminate din focarele de boală, 72 de miliarde.

Aceasta a fost suma iniţială. Sigur că datorită unor condiţii s-au efectuat acţiuni sanitar-veterinare care implică plata unor sume mai mari. De aceea, cu ocazia rectificării bugetului, Ministerul Sănătăţii a solicitat plata tuturor acţiunilor cu încă 1220 de miliarde, deci, încă 605 miliarde de lei diferenţă faţă de valoarea totală. Intervenţiile care au fost făcute, sigur că nu au putut fi onorate imediat, dar până acum, suplimentar s-au încasat 166,5 miliarde, urmând ca în perioada viitoare să se plătească şi diferenţa, deci, nu se poate spune că ministerul nu ar fi vrut să plătească. Gândiţi-vă că a apărut o sumă dublă, pe care nici noi nu am putut să o prevedem la începutul anului. Deci, oricum, dumneavoastră trebuie să reţineţi că întreaga sumă de bani va ajunge la medicii veterinari, pentru că nu avem cum să nu o plătim dacă acţiunile sunt acceptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Doriţi să comentaţi, domnule Moisoiu? Bine. Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Predilă:

Mai am aici, dar nu sunt în sală; domnul Ovidiu Drăgănescu şi domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Valer Dorneanu:

Comunicaţi-le răspunsul în scris.

Întreb din nou dacă domnul deputat Dumitru Bălăeţ mai este în sală? Îmi pare rău că s-a supărat, dar vroia să ţină tot timpul destinat interpelărilor pentru dumnealui în detrimentul celorlalţi colegi.

Domnul Drăgănescu nu este, domnul Costache Mircea - APAPS, Adrian Moisoiu, Costache Mircea... O să primiţi răspunsurile ulterior. Cu aceasta, vă mulţumesc pentru răbdare.

Ordinea de zi s-a epuizat, declar închisă şedinţa de astăzi şi doresc celor care au mai rămas noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,10.