Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la partea a doua, care se referă la răspunsuri la interpelări.

Stimaţi colegi,

Începem partea a doua a şedinţei, destinată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns îl va da domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, la o interpelare a domnului Ioan Miclea. Este domnul Miclea? Nu este. Vă rog să-i răspundeţi în scris. Trimiteţi răspunsul în scris, pentru că nu este domnul deputat în sală.

La următorul punct, domnul Cristian Dumitrescu, dacă este aici? Este absent. Şi dânsului îi trimiteţi răspunsul scris.

Domnul Ioan Sonea.

Vă rog. Doriţi răspunsul?

Domnule Sechelariu, vă rog să prezentaţi răspunsul domnului deputat Sonea.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, domnilor deputaţi!

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm următoarele:

Mersul trenurilor de călători se elaborează anual, având în vedere solicitările cetăţenilor şi ale agenţilor economici interesaţi. La aceasta se ţine seama de realizarea unei eficienţe minime, adică acoperirea cheltuielilor de exploatare efectuate din veniturile rezultate din încasări.

Prin urmare, menţinerea în circulaţie a unui tren este impusă de criteriile de eficienţă economică.

Odată cu intrarea în vigoare a noului mers de tren, grupa de vagoane care a făcut legătura între Bucureşti şi Zalău a fost scoasă din circulaţie, din cauza slabei utilizări. Pentru a veni în întâmpinarea călătorilor care se deplasează spre şi dinspre Bucureşti la Zalău, s-au introdus în circulaţie trenuri la legătură cu trenurile de rang superior, fiind necesară pentru aceasta transbordarea călătorilor în Staţia Jibou.

Întrucât fluxul de călători a înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de călătorie în relaţia directă cu oraşul Bucureşti, începând cu data de 1.04.2004, în relaţia Bucureşti-Zalău şi retur s-a introdus în circulaţie o grupă formată dintr-un vagon AB şi care se ataşează la trenul nr.1641, cu plecarea din Bucureşti-Nord la ora 21,03 şi sosirea la Zalău, ora 8,48, respectiv la trenul nr.1.642, cu plecarea din Zalău la ora 17,30 şi sosirea în Bucureşti-Nord la ora 5,25.

Prin aceasta, considerăm că am răspuns pozitiv solicitărilor călătorilor şi am soluţionat favorabil elementele prezentate în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să faceţi vreun comentariu?

Poftiţi, domnule Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vreau să mulţumesc ministerului de resort pentru rezolvarea favorabilă a interpelării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Nu mai avem interpelări pentru dumneavoastră.

Dacă domnul deputat Nicolae Enescu este prezent?

Domnule deputat Nicolae Enescu, doriţi să repetaţi, pe scurt, conţinutul unei interpelări? Nu.

Vă rog, domnule Mircea Alexandru, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să-i oferiţi răspunsul colegului nostru.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1429/B prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 aprilie a.c. prin care solicitaţi sprijin în favoarea soluţionării cererilor formulate de 15 familii din municipiul Mediaş care revendică un teren pe care acestea îl deţin în calitate de chiriaşi, am onoarea să vă comunic următoarele. Atât din conţinutul intervenţiei dumneavoastră, cât şi al documentelor anexate rezultă că situaţia expusă face obiectul unor dosare civile şi penale aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Potrivit art.124 din Constituţia României republicată, Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Totodată în art.129 din legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate au la dispoziţie căile de atac pe care le pot exercita în condiţiile legii. În contextul acestor dispoziţii legale cu caracter imperativ şi în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să soluţioneze cererile care fac obiectul memoriului adresat dumneavoastră de către petenţi. Cu toate acestea, verificările întreprinse au evidenţiat faptul că terenul revendicat de petenţi nu a constituit niciodată proprietatea acestora sau a antecesorilor şi a fost folosit numai în calitate de chiriaş.

Prin urmare nu se pune problema reconstituirii proprietăţii. În ceea ce priveşte acuzaţia de atribuire ilegală a unei suprafeţe de 2900 mp din terenul închiriat de petenţi înainte de aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 urmaşilor lui Popa I. Matei, respectiv Barbu Elena şi Frâncu Maria, precizăm faptul că la baza reconstituirii dreptului de proprietate au stat actele de carte funciară, iar punerea în posesie s-a făcut pe vechile amplasamente, fapt dovedit de numeroasele expertize judiciare şi măsurătorile care s-au efectuat în urma sesizărilor formulate de către petenţi la diferite organe ale statului, inclusiv la instanţele de judecată. Menţionăm totodată faptul că în momentul de faţă numai două dintre familiile petenţilor de pe strada Măgurii, respectiv Vaciu şi Mihaiu nu au înţeles să-şi retragă graniţele grădinilor până la limita suprafeţei închiriate de primărie.

În prezent, Primăria Municipiului Mediaş caută totuşi o soluţie legală pentru rezolvarea solicitării petenţilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de răspuns, doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi.

Domnul deputat este mulţumit de răspuns.

Mai aveţi încă două interpelări, stimate coleg, vă rog să vă luaţi toate răspunsurile.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1427/B prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 aprilie a.c. prin care solicitaţi să fiţi informat cu privire la măsurile întreprinse pe linia verificării aspectelor care fac obiectul a 6 hotărâri ale Consiliului local Sânicolaul Mare, judeţul Timiş am onoarea ca în contextul unei abordări punctuale să vă comunic următoarele: 1. Hotărârea Consiliului local nr.6 din 16 ianuarie 2004 prin care se solicită organelor competente ale statului verificarea legalităţii cheltuielilor efectuate în afara bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 de către primarul oraşului. Deci această hotărâre a fost comunicată Curţii de Conturi a judeţului Timiş şi Direcţiei Generale de Finanţe şi Controlului Financiar de Stat ale căror verificări sunt în curs de desfăşurare; 2. Hotărârea Consiliului local nr.21 din 3 februarie a.c. prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânicolaul Mare şi a Parchetului Naţional Anticorupţie Timiş în legătură cu încheierea abuzivă de către primar a unor contracte de închiriere privind unele spaţii comerciale, precum şi pentru încheierea unor contracte de concesionare de terenuri face obiectul dosarului nr.102/P/2004 în cadrul căruia poliţia Sânicolaul Mare efectuează cercetarea aspectelor semnalate, cercetările fiind în curs de desfăşurare; 3. Hotărârea Consiliului local nr.26 din 19.02.2004 prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi a Camerei de Conturi a judeţului Timiş cu privire la desfăşurarea de către primar a unor activităţi similare celor menţionate în hotărârea Consiliului local nr. 21/2004 considerate ilegale, deci această hotărâre face obiectul cercetărilor aflate, de asemenea, în curs de desfăşurare la nivelul Camerei de Conturi fiind angrenată şi poliţia Sânnicolau Mare; 4. Hotărârea consiliului local nr.30 din 12 martie a.c. prin care a fost aprobată înaintarea către Camera de Conturi a judeţului Timiş a unei sesizări în legătură cu unele acţiuni întreprinse de primarul oraşului în calitatea sa de ordonator de credite, face obiectul unor verificări desfăşurate de către această autoritate, respectiv Camera de Conturi; 5. Hotărârea Consiliului Local nr.31 din 12.03.2004 prin care s-a aprobat sesizarea prefecturii judeţului Timiş în legătură cu abuzul primarului oraşului care a propus comisiei judeţene de fond funciar eliberarea unor titluri de proprietate pe o suprafaţă de teren aflată în proprietatea privată a statului care era destinată, în baza unei hotărâri a consiliului local anterioare înfiinţării unui parc industrial pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare, deci această hotărâre face obiectul unor verificări întreprinse de comisia judeţeană de fond funciar împreună cu oficiul judeţean de cadastru şi amenajare a teritoriului. În funcţie de cele ce se vor constata, dacă va fi cazul, vor fi promovate acţiuni judecătoreşti pentru anularea titlurilor de proprietate nelegale, urmând ca împotriva membrilor comisiilor locale de fond funciar care au săvârşit nelegalităţi să fie aplicate, dacă este cazul, deci dacă se impune acest lucru din punct de vedere legal, măsurile prevăzute de art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr.400/2002; 6. Hotărârea Consiliului Local nr.32/12 martie a.c. prin care s-a aprobat înaintarea unei plângeri penale împotriva primarului oraşului Sânnicolau Mare către Parchetul Naţional Anticorupţie a fost transpusă în fapt, în sensul că aceasta a fost înaintată procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi ministrului de stat, ministrului administraţiei şi internelor.

Menţionăm că toate activităţile de cercetare penală se efectuează în dosarele la care ne-am referit şi sunt coordonate şi supravegheate conform dispoziţiilor codului de procedură penală de către primul procuror al parchetului de pe lângă judecătoria Sânnicolau Mare. Precizăm, de asemenea, că prefectul judeţului Timiş a solicitat Camerei de Conturi Timiş şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş ca după verificări, finalizarea verificărilor de specialitate să-i fie comunicate concluziile şi constatările pentru a putea să dispună măsurile administrative prevăzute de Legea nr.215/2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc la amândoi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E mulţumit, domnule.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt şi mulţumiţi unii de la dumneavoastră, domnule Chiliman.

Domnul Ilie Merce, dacă este? Absent.

Domnule ministru Mircea Alexandru, comunicaţi domnului Ilie Merce răspunsul scris.

Domnul Gheorghe Dinu? Vă rog să vă prezentaţi, sau aşteptaţi răspunsul?

Domnul Gheorghe Dinu:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, vă rog să răspundeţi domnului deputat Gheorghe Dinu cu privire la starea fondului forestier în zona Sinaia-Comarnic.

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control):

Interpelarea adresată de domnul deputat Gheorghe Dinu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1405 din 6.04.2004, atât Ministerului Agriculturii, cât şi Autorităţii Naţionale de Control, se referea la doborâturile de vânt din zona Sinaia - Comarnic şi din verificările efectuate de Garda Naţională de Mediu care se află în subordinea Autorităţii Naţionale de Control au rezultat următoarele: În luna iulie 2001 în urma unei furtuni puternice în zona Sinaia-Comarnic a fost afectată de doborâturi de vânt o suprafaţă de 2299 de ha, în treimea mijlocie superioară a versanţilor Văii Prahovei care a fost exploatată operativ. Faţă de situaţia astfel creată, pe versantul stâng al Văii Prahovei au fost plantate 71,2 ha.

În ceea ce priveşte versantul drept al Văii Prahovei aceasta a fost afectată de o doborâtură de vânt pe o lungime de 4 kilometri, masa lemnoasă afectată aparţinând firmei S.C. Marillo SRL. Deoarece mişcarea lemnului putea afecta terasamentul căii ferate şi liniei electrice din imediata apropiere, societatea în cauză a renunţat la exploatarea acestei cantităţi de masă lemnoasă şi din alt considerent, cheltuielile de exploatare al masei lemnoase erau mai mari decât valoarea materialului lemnos.

Din informaţiile obţinute de la Ministerul Agriculturii au rezultat că au fost afectate porţiuni unde panta este de peste 60 de grade, iar exploatarea nefiind posibilă, a rămas neexploatată o cantitate de aproximativ 20 de metri cubi de masă lemnoasă doborâtă care însă nu constituie pericol de infestare, având volum relativ redus şi dispersat.

Am solicitat regiei naţionale a pădurilor să analizeze contractul cu S.C. Marillo SRL şi să ia măsurile care se cuvin.
Ministerul Agriculturii va prezenta în continuare informaţii suplimentare cu privire la această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, am rugămintea să aşteptaţi şi ce răspunde ministerul Agriculturii, răspunde imediat după mine şi după aceea venim cu suplimentări.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Dacă îmi permiteţi, consider că domnul secretar de stat de la Autoritatea Naţională de Control a prezentat un răspuns destul de competent cu toată situaţia de fapt care este în teritoriu. Dar, având în vedere că zona implicată este inclusă în zonă de parc naţional, aplicarea unor măsuri silviculturale de gospodărire se face cu maximum de precauţie, numai în scopul menţinerii stării de sănătate a pădurilor. Vegetaţia forestieră existentă în condiţii deosebite, energie mare de relief, teren stâncos, apropierea de căi de comunicaţie, a impus analiza detaliată a condiţiilor de micromediu pentru fiecare lucrare propusă.

Prin urmare, în această situaţie, administratorul pădurii din zonă nu poate efectua lucrări de extragere, integrare a materialului lemnos, chiar dacă acesta rămâne în teren. Singura măsură care se aplică în cazul rămânerii de lemn care prezintă pericol de infestare în cazul răşinoaselor este decojirea trunchiurilor. Pentru cazul de faţă nu există acest pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi să fiu totalmente decepţionat de modul cum mi-aţi răspuns. Adică nimeni nu-i vinovat acolo...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,...

Domnul Gheorghe Dinu:

Poftiţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi trimis aceeaşi întrebare la două ministere.

Domnul Gheorghe Dinu:

Trei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, eu două văd aici.

Domnul Gheorghe Dinu:

Da, şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, mă rog, pentru că şi primăriile sunt interesate de starea în care se află zona respectivă cu copaci care, văzuţi din tren,... pare a fi un domeniu al nimănui, undeva într-o sălbăticie...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să aşteptaţi totuşi şi răspunsul celuilalt minister.

Domnul Gheorghe Dinu:

Nu, dar am referire doar la răspunsul...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dinu, nu se face un serial din răspunsul la aceeaşi interpelare a dumneavoastră adresată la mai multe ministere. Să obţineţi răspunsul de la toate ministerele şi pe urmă comentaţi.

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte, dar este dreptul meu de parlamentar să întreb ceva şi au venit doi miniştri care au răspuns. Dacă îmi luaţi şi dreptul acesta, atunci nu mai vin şi vă las pe dumneavoastră să hotărâţi în numele Camerei, dacă şi dreptul acesta...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, încă o dată vă spun...Nu eu hotărăsc în numele Parlamentului. Aţi făcut o interpelare şi aţi adresat-o la două ministere.

Domnul Gheorghe Dinu:

La trei, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, aţi ascultat de la unul, ascultaţi şi de la celălalt.

Domnul Gheorghe Dinu:

De la două ministere am ascultat, respectiv la Garda de mediu şi la Ministerul Agriculturii... şi Administraţiei şi internelor la care nu am ...

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Dinu:

Cei care mi-au răspuns, trebuie să mă declar nemulţumit de faptul că au spus că dânşii nu pot să facă nimic. Păi, cine să facă ceva în ţara asta? De trei ani de zile copacii aceia stau şi atârnă acolo, când mergi pe Valea Prahovei din tren observi numai doborâturi de furtună şi nimeni nu-i vinovat. Nimeni nu-i vinovat că nu le adună de acolo, e un peisaj din acesta selenar, ca şi cum ţara asta este nestăpânită de nimeni şi de la Garda de mediu nu se bagă, de la Ministerul Agriculturii, firma societatea comercială, nu ştiu care, nu are nici o problemă şi stăm în continuare aşa. Eu nu pot să fiu mulţumit de răspunsul celor doi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru Ilie Merce întreb încă o dată: s-a prezentat? Nu. E absent, o să primească răspunsul în scris.

Am întrebat de vreo trei ori, stimate coleg, dacă sunteţi aici, eu mă uitam în sală la locul dumneavoastră, nici n-a răspuns nimeni şi atunci i-am spus să vă comunice răspunsul scris. Acceptaţi răspunsul în scris? Serios, chiar vă rog, şi colegii deputaţi şi miniştrii, nu mai faceţi şedinţe separate şi eu nu vă pot urmări. Nici dumneavoastră pe mine şi nici răspunsul. Am întrebat de două ori în sală, domnul Merce este aici, ca să primească răspunsul. Nu mi-a răspuns nimeni şi am zis să vă comunice răspunsul în scris.

Bun, dacă doriţi să vi-l facă acum din nou public, domnule Mircea Alexandru, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră nr. 1434/B/2004 prin care solicitaţi să vi se comunice care este politica Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ce măsuri vor fi întreprinse pentru securitatea cetăţenilor din capitală şi a bunurilor acestora, am onoarea să vă comunic următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, poliţia exercită atribuţiile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice în condiţiile legii. Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv în baza şi în executarea legii. Având în vedere necesitatea gestionării unitare a întregii problematici pe linia asigurării ordinii şi siguranţei publice şi folosirii cu mai multe eficienţă a resurselor umane şi materiale aflate la dispoziţia structurilor cu responsabilităţi în acest domeniu, se impune ca acestea să acţioneze într-un sistem integrat la nivelul unităţilor administrativ teritoriale. În acest sistem se integrează ca principale structuri, poliţia română, jandarmeria, corpul gardienilor publici care, pe timpul executării activităţii de ordine şi siguranţă publică, se află în relaţii de interdependenţă, fiind obligate să coopereze permanent şi să intervină împreună pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale şi asigurarea climatului de siguranţă publică.

Conform concepţiei de reorganizare a activităţilor efectivelor de ordine publică a Inspectoratului General al Poliţiei Române se urmăreşte, în principal, apropierea de populaţie a poliţiei prin asigurarea prezenţei poliţistului în mijlocul comunităţii, în vederea rezolvării cu operativitate şi profesionalism a problemelor cu care se confruntă cetăţenii. Este adevărat că în Municipiul Bucureşti se produc zilnic acte de violenţă şi se aduc atingeri patrimoniului public şi privat, însă numărul acestora este în continuă scădere, ca urmare a activităţilor pe care le desfăşoară poliţia capitalei, în colaborare cu structurile menţionate anterior.

În acest context, precizăm că atâta timp cât este recunoscut faptul că rata criminalităţii în Municipiul Bucureşti este cu mult mai mică decât cea înregistrată în majoritatea capitalelor europene, acest lucru confirmă pe deplin eficienţa acţiunilor poliţieneşti, deşi resursele materiale şi umane sunt încă insuficiente.

În acest sens, menţionăm câteva elemente din evidenţa operativă la nivelul capitalei şi anume: în trimestrul I al anului 2004 au fost înregistrate 8974 de infracţiuni săvârşite de autori necunoscuţi, faţă de 10120 înregistrate în trimestrul I al anului 2003. În aceeaşi perioadă au fost rezolvate prin identificarea autorilor 2628 de cauze, care iniţial au fost înregistrate ca infracţiuni săvârşite de autori necunoscuţi. Tot în trimestrul I - 2004 au fost învinuiţi, inculpaţi 5200 de autori de fapte penale, din care 2641 au fost prinşi în momentul săvârşirii faptei. Este adevărat că nu în toate cazurile victimele infracţiunilor pot intra în posesia bunurilor şi valorilor cu care au fost prejudiciate însă, în primul trimestru al acestui an, prejudiciul a fost recuperat într-o proporţie de 59%.

În legătură cu nivelul actual de dezvoltare al dotării logistice a poliţiei capitalei, despre care se pune problema în interpelare, trebuie precizat că în ultimul an s-au făcut acumulări importante, atât ca urmare a alocării unor resurse bugetare, cât şi prin atragerea de fonduri externe prin care s-au finanţat programe sectoriale de dezvoltare logistică şi s-a achiziţionat tehnică de calcul, reţele pentru transmisii de date on line. Nivelul dotării nu poate fi comparat cu cel al poliţiei din capitalele europene, însă programele investiţionale pe termen mediu şi scurt prevăd o apropiere de aceste standarde.

Potrivit legii, poliţia nu mai execută activităţi de însoţire a coloanelor oficiale şi, în consecinţă, vă rugăm să observaţi că "poliţiştii nu-şi pierd timpul supraveghind traseele şi cortegiile interminabile ale demnitarilor aflaţi la putere", ci îşi desfăşoară în mod onest activitatea în limitele stabilite prin legile în baza cărora funcţionează. Singurul punct în care, într-adevăr, aveţi dreptate este acela că poliţiştii beneficiază de mijloace reduse, echipament şi tehnică, dar, aşa cum am arătat încercăm să asigurăm alinierea din acest punct de vedere la standardele europene şi mondiale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat doreşte să facă vreun comentariu la acest răspuns?

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Îmi permit să fac un scurt comentariu cu privire la răspunsul pe care l-am primit. Deci, am reţinut cu atenţie răspunsul pe care l-am primit cu privire la interpelarea pe care am adresat-o acum două săptămâni. Eu am adresat o întrebare, o interpelare Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru că am constatat de mai multă vreme că insecuritatea cetăţeanului simplu din Bucureşti şi nu numai, este cea mai gravă problemă sau una dintre cele mai grave cu care se confruntă omul, cetăţeanul simplu, indiferent că se află pe stradă, la domiciliu în autoturismul personal. Siguranţa cetăţeanului în municipiul Bucureşti este sub orice critică şi ar trebui să facem efortul să înţelegem acest lucru şi îndeosebi factorii responsabili care au sarcină să asigure siguranţa cetăţeanului. Nu cred că este bine şi nu cred că este normal să ne îmbătăm cu apă dulce şi să operăm cu date statistice şi comparaţii cu alte ţări. Pe noi trebuie să ne preocupe ceea ce facem la noi aici în ţară, or, acest lucru se omite şi am constatat de mai multe ori, în mai multe ocazii şi împrejurări că la interpelările parlamentarilor se răspunde în mod superficial. Răspunsuri de dragul de a ne afla în treabă, or, aici noi ridicăm pe diverse domenii şi probleme, probleme esenţiale pe care le recepţionăm de la cetăţeni, de la cei care ne-au trimis în Parlament, nu pentru noi neapărat, o facem în interesul general şi dacă acest lucru s-ar înţelege de către cei care au datoria să rezolve problemele în diverse domenii de activitate, noi am fi deosebit de satisfăcuţi. Aşteptăm deci în continuare ca interpelările parlamentarilor să fie mai serios analizate, iar răspunsurile să fie mult mai bine gândite şi echilibrate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna deputat Liana Naum, rog pe domnul Adam Crăciunescu, secretar de stat, să răspundă cu privire la subvenţiile la produsele animaliere. Mai înainte a stat 5 minute lângă mine şi mi-a comunicat că aşteaptă să asculte răspunsurile şi dacă va fi nemulţumită o să-le comenteze. (Vociferări în sală.)

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, stimate coleg.

Deci, comentaţi la faptul că nu este chiar acum în sală şi este pe hol?

Domnule ministru, transmiteţi-i răspunsul în scris ca să nu am discuţii.

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi transmit răspunsul în scris.

Domnul Miron Vasile dacă este? Transmitem răspunsul în scris.

Pentru domnul Aurel Daraban? Este. Aş fi dorit să vină şi din partea Ministerului Justiţiei, pentru că aţi adresat interpelarea la două ministere, dar Ministerul Justiţiei nu s-a prezentat şi atunci rog pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru să vă răspundă în numele Ministerului de Interne. Doriţi să comentaţi puţin? Bun.

Aveţi cuvântul, domnule Mircea Alexandru, să oferiţi acest răspuns la interpelarea domnilor Marian Motoc, Aurel Daraban şi Tudor Baltă.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimaţi domni deputaţi,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1408 prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5.04 prin care solicitaţi intervenţia în favoarea Regiei RATC Constanţa cu privire la obţinerea unei suprafeţe de teren, am onoarea să vă comunic următoarele.

Aşa cum rezultă din conţinutul demersului, suprafaţa de teren în litigiu a fost atribuită foştilor proprietari prin decizia civilă nr.33/C din 2004 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa. Potrivit art.124 din Constituţia României republicată, Justiţia se înfăptuieşte în numele legii fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Totodată, în art.129 din Legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate au la dispoziţia căile de atac pe care le pot exercita în condiţiile legii. În contextul acestor dispoziţii legale cu caracter imperativ şi în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţă să intervină pentru anularea, desfiinţarea sau modificarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţată într-un dosar civil de către o instanţă de judecată.

În aceste condiţii, părţile angrenate în proces pot negocia pentru a ajunge la o soluţie convenabilă şi amiabilă cu privire la destinaţia suprafeţei de teren pe care o dispun sau trebuie să se conformeze hotărârilor instanţei de judecată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a prezentat şi Ministerul Justiţiei? Nu.

Domnule Daraban dacă aveţi vreun comentariu de făcut la acest răspuns? Nu. Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, domnul Metin Cerchez, dacă s-a prezentat din partea Ministerului Justiţiei? Poftiţi?

Din partea Ministerului Sănătăţii s-a prezentat cineva? Da.

Răspundeţi atunci domnului deputat Andrei Chiliman cu privire la situaţiile de conflict, de interese ale membrilor Comisiei Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei.

Domnul Aurel Nechita (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind situaţiile de conflict de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Consiliului Ştiinţific a Agenţiei Naţionale a Medicamentului, referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, vă pot spune următoarele:

Agenţia Medicamentului din Franţa, cu denumirea actuală Agenţia franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate, are în prezent atribuţii mai largi decât Agenţia Naţională a Medicamentului, având în jurisdicţie şi produse cosmetice, reactivi, produse lavabile din sânge, motiv pentru care gestionarea tuturor acestor activităţi se sprijină, în afară de personalul propriu, pe un consiliu ştiinţific, pe un consiliu de administraţie, numeroase comisii, comitete, subcomisii, grupuri de lucru şi experţi externi.

Membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi trebuie să-şi declare interesele la numire şi să aducă la zi aceste declaraţii de interese ori de câte ori intervin modificări.

Pe web site-ul agenţiei, este publicată lista membrilor consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru precum şi experţilor externi împreună cu interesele pe care le deţin. (Sunt prevăzute în anexă).

Se poate observa că membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi deţin o paletă largă de interese pornind de la acţiuni în industria farmaceutică până la sponsorizarea participării la congresele de specialitate.

Reglementările prevăd că membrii instanţelor ştiinţifice care au interese conflictuale să se recuze şi să nu participe la şedinţe sau să facă obiectul unor cereri de derogare pentru situaţii excepţionale.

Tipul de interes care creează probleme în discuţii şi motivele derogării trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al şedinţei respective. Explicaţia acceptării acestui sistem constă în faptul că majoritatea experţilor din domeniul medico-farmaceutic şi de alte agenţii ale medicamentelor din Uniunea Europeană colaborează ocazional sau regulat cu industria farmaceutică pentru cercetare, evaluare, consiliere şi sunt plătiţi de industrie pentru aceste activităţi.

Agenţia europeană pentru evaluarea medicamentelor de la Londra care autorizează prin procedură centralizată medicamentele realizate prin înaltă tehnologie îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică în comitete, grupuri de lucru şi folosesc un corp de 3000 de experţi europeni.

Membrii comitetelor, grupurilor de lucru şi experţii trebuie să-şi declare interesele conform modelului din anexa 2.

Tot pe web site este publicată componenţa diferitelor comitete ştiinţifice, precum şi lista experţilor. Consultarea intereselor acestora se poate face pe bază de solicitare scrisă.

Agenţia Naţională a Medicamentului a preluat din modul de organizare al Agenţiei franceze existenţa consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie, a comisiilor de autorizare, de punere pe piaţă, de certificare a regulilor de bună practică, de fabricaţie, de practică în stadiul clinic precum şi utilizarea experţilor externi.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr.125 din 1998, atribuţiile Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului constă în emiterea de reglementări referitoare la activitatea profesională a agenţiei, reglementări care transpun în majoritatea reglementărilor europene, iar atribuţiile consiliului de administraţie constau în stabilirea politicii financiare a agenţiei.

Atribuţiile referitoare la autorizarea de punere pe piaţă sunt îndeplinite de personalul agenţiei, experţii externi ai agenţiei şi comisia de autorizare, de punere pe piaţă care este formată numai din personalul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Conform modelului francez, în ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/1998 a fost introdusă ideea declarării intereselor de către membrii consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie. Modelul de declaraţii de interese folosit iniţial de agenţie a fost modelul agenţiei europene.

Există declaraţiile de interese ale membrilor Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.30 din 15.I.2002 şi nr.995 din 11.XII.2002, şi Consiliul de administraţie al agenţiei, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.852 din 6.XI.2002 şi nr.994 din 11.XII.2003 precum şi Ordinul nr.299 din 3.IV.2003, precum şi modificările ulterioare care sunt prevăzute în anexă.

Prin Hotărârea Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr.6/2004 şi Hotărârea Consiliului de administraţie al agenţiei nr.7/2004, au fost aprobate forme mai detaliate ale declaraţiilor de interese cu referiri şi la membrii familiei lor (anexele 4 şi5), având ca model declaraţia de interese ale Agenţiei europene.

În cel mai scurt timp, pe web site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului vor fi publicate declaraţii de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Consiliului ştiinţific şi Consiliului de administraţie în noul format aprobat de Consiliul ştiinţific şi Consiliul de administraţie al agenţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Chiliman doreşte să comenteze răspunsul care l-a primit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Sigur, conflictul de interese rămâne conflict de interese oricât de frumos ar fi ambalat în diverse ţări din Europa. Iar la noi conflictul de interese generează monştri. Ca atare, eu nu am pus întâmplător aceste întrebări ministerului, pentru că de fapt în aceste două organisme de conducere ale Agenţiei Naţionale a Medicamentului, în consiliul de administraţie şi în consiliul ştiinţific sunt persoane care au interese evidente în industria medicamentului. Şi există, din păcate, o serie de situaţii în care aceste persoane au favorizat firme ale familiilor lor sau a unor cunoscuţi, tocmai pentru că se aflau în aceste poziţii. Nu voi da acum exemple, voi lăsa libertatea unei noi interpelări pe care sper ca ministerul să o analizeze cu toată responsabilitatea şi să vadă exact la ce poate să ducă conflictul de interese şi de ce nu este bine ca să adoptăm în aceste organisme ca să facă parte persoane care sunt în situaţii de conflict de interese.

Am mai avut nişte întrebări acolo la care, din păcate, nu mi s-a răspuns, de câte ori s-au recuzat persoanele de acolo când s-au aflat efectiv în faţa unor decizii care priveau firmele lor sau ale familiei lor. Sigur, că eu nu cred că s-a recuzat vreunul pentru că aş fi primit răspuns, s-a recuzat de cinci ori domnul Popescu, domnul Ionescu sau nu ştiu cine...

Or, sistemul nu funcţionează la noi. La noi, oamenii nu înţeleg sau se fac că nu înţeleg legile. Şi dacă există o lege, ştiţi foarte bine că mai sunt tot felul de interpretări în aplicarea ei. Tocmai din cauza asta nu este bine să avem persoane aflate în situaţii evidente de conflict de interese care să ocupe funcţii de decizie în asemenea instituţii.

Or, această derogare, făcută sigur la cererea actualei majorităţi P.S.D. la lege, eu am avut amendamentele mele, au fost respinse. Am cerut, dimpotrivă, să nu facă parte nimeni care e în conflict de interese din aceste două organizaţii. Puteau să angajeze experţi, aşa cum fac alţii, afară, să angajeze experţi punctuali pe anumite chestiuni foarte tehnice, foarte precise care, într-adevăr, persoanele respective să-şi declare interesele şi să spună exact în situaţia respectivă care este cea mai bună soluţie de adoptat.

Dar nu să îi aibă ca oameni de decizie permanenţi pe aceşti oameni care sunt în situaţii de conflict de interese. Deci, asta este o problemă care rămâne şi care este, după părerea mea, o pată pe modul în care funcţionează, din păcate, anumite instituţii şi această chestiune generează forme de corupţie instituţionalizată şi cred că ar trebui să nu adoptăm neapărat primul model care ne convine din ce se întâmplă pe afară, ci dimpotrivă să adoptăm un model care să blocheze orice formă de corupţie din faşă la noi în ţară unde, sigur, fenomenul are şi altă dimensiune şi oamenii nu au practica acestor lucruri.

Acesta a fost motivul acestei interpelări. Eu vreau să spun că, sigur, răspunsul este un răspuns tehnic, dar eu nu sunt de acord cu faptul că în loc să mi se răspundă la întrebările pe care le-am pus, mi s-au adus exemple din străinătate.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi, domnule ministru, să mai faceţi vreun comentariu la comentariul domnului deputat? Nu.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban va răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, cu privire la reforma în justiţie.

Vă rog, doamna ministru!

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1396/2004, adresată ministrului justiţiei, referitoare la reforma justiţiei, vă comunicăm următoarele:

Un aspect esenţial în realizarea reformei sistemului judiciar, îl reprezintă adoptarea legilor cu privire la organizarea judiciară, statutul magistraţilor şi Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul magistraţilor au fost retrimise de către plenul Camerei Deputaţilor la Comisia juridică, după ce au fost adoptate de Senat, la sfârşitul anului 2003.

Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de definitivare.

Independenţa şi imparţialitatea justiţiei reprezintă principiile care guvernează întreaga reglementare, instituindu-se obligaţia respectării independenţei judecătorilor de către toate persoanele, organizaţiile, autorităţile şi instituţiile, ţinându-se seama de faptul că şi Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită respectării acestui principiu.

În statele candidate, proiectul urmăreşte atât consolidarea independenţei justiţiei ca putere de stat, independenţa funcţională, cât şi a independenţei membrilor corpului magistraţilor, independenţa personală. În desfăşurarea carieri magistraţilor, rolul esenţial va fi acordat Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent, a cărui organizare şi funcţionare se reglementează prin lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, are rol activ în organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în magistratură, de capacitate, promovare precum şi în cadrul procedurilor de evaluare a activităţii profesionale, ori de selectare a candidaţilor pentru funcţiile de conducere sau în elaborarea regulamentelor adoptate potrivit legii.

De asemenea, sunt înaintate spre dezbatere Parlamentului proiectul noului Cod penal şi proiectul noului Cod civil.

Referitor la selecţia, pregătirea şi perfecţionarea magistraţilor, precizăm că la data de 8 noiembrie 2003, Ministerul Justiţiei a organizat, în baza dispoziţiilor art.65 din Legea nr.92/1992, astfel cum a fost republicată, modificată şi completată şi Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de judecător, concursul pentru ocuparea unui număr de 350 de posturi vacante de judecător la nivelul judecătoriilor.

Numărul total al candidaţilor declaraţi admişi a fost de 9 şi după numirea în funcţie, prin Decretul Preşedintelui României nr.11 din 2004, aceştia au fost cuprinşi în programele de pregătire şi perfecţionare continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

În ceea ce priveşte formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a magistraţilor, aceasta urmează a fi aprobată printr-un program de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Promovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducere se va face prin concurs organizat anual de Institutul Naţional al Magistraturii din dispoziţia Consiliului Superior al Magistraturii şi a ministrului justiţiei.

Măsurile de combatere a corupţiei asumate de Ministerul Justiţiei, prin adoptarea strategiei naţionale anticorupţie 2001-2004, vor fi continuate prin adoptarea strategiei pe perioada 2005-2007, ca unic instrument de politici publice anticorupţie. Aceasta va fi orientată spre implementarea cadrului legislativ şi instituţional deja creat în colaborare cu toate instituţiile publice afectate de fenomenul corupţiei sau care prezintă vulnerabilităţi la corupţie cu societatea civilă, organizaţiile nonguvernamentale şi organizaţii internaţionale.

În analiza activităţii puterii judecătoreşti trebuie să se ţină seama de o serie de factori obiectivi care după 1990 au determinat nemulţumirea cetăţenilor cu privire la înfăptuirea actului de justiţie.

Modificările legislative de amploare din ultimii ani, complexitatea şi creşterea numărului de cauze cu care sunt sesizate instanţele, în condiţiile în care numărul judecătorilor nu a fost majorat semnificativ, iar mulţi dintre aceştia sunt la începutul carierei şi nu au suficientă experienţă, sunt doar câteva dintre elementele care au condus la o percepţie negativă asupra actului de justiţie.

Reforma va privi în primul rând consolidarea independenţei justiţiei, Ministerului Justiţiei îi va reveni un rol nou, acela de administrator al sistemului judecătoresc, având ca preocupări asigurarea celerităţii actului de justiţie, crearea tuturor condiţiilor materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor de judecată, aprofundarea relaţiei cetăţean-justiţie şi stabilirea principalelor obiective ale politicii penale şi elaborarea noilor acte normative pe care le impune fiecare etapă de dezvoltare economico-socială a României.

Prin urmare, Ministerul Justiţiei rămâne responsabil de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, investiţii şi administrare, motorul legislativ de integrare europeană şi de relaţii internaţionale.

În ceea ce priveşte Consiliul Superior al Magistraturii, prin legea organică de organizare şi funcţionare a sa, se are în vedere eliminarea oricăror suspiciuni privind posibilitatea puterii politice de a influenţa activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, căruia îi sunt transferate toate competenţele ministrului justiţiei legată de statutul şi cariera magistraţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Domnul Ştefan Baban doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Foarte scurt, domnule preşedinte. Rămân dezamăgit de ceea ce a spus doamna ministru, cu tot respectul pe care i-l port, altceva aşteptam de la dumneaei. Am să revin şi am să fac o altă interpelare în care am să cer mai concret pe puncte să-mi răspundă la nişte treburi. Consider în continuare că reforma în justiţie e o fata morgana.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mircea Toader doreşte să primească un răspuns de la Ministerul Sănătăţii cu privire la implicaţiile desfiinţării secţiei de medicină internă de la Spitalul municipal Galaţi.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Toader, privind implicaţiile desfiinţării secţiei de medicină internă de la Spitalul municipal Galaţi, vă pot confirma următoarele:

Conform prevederilor art.3 din Ordinul ministrului sănătăţii nr.217/2003, Ministerul Sănătăţii a aprobat trecerea secţiilor de medicină internă şi chirurgie generală, a bunurilor şi personalului din cadrul acestor secţii de la Spitalul municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi, care s-a reorganizat în Spitalul de psihiatrie "Elisabeta Doamna", la Spitalul judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi.

Prin reorganizarea noilor secţii de medicină internă 1, 2 şi medicină internă 3 ale Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi, secţii rezultate prin aplicarea prevederilor ordinului sus menţionat, paturile secţiei de medicină internă preluate au fost redistribuite conform noii structuri aprobate.

Afirmaţia referitoare la retrogradarea şefului secţiei de medicină internă din fostul Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi, nu corespunde realităţii deoarece a fost preluat postul de medic de medicină internă şi nu funcţia de şef de secţie medicină internă, dat fiind faptul că la spitalul judeţean existau deja trei şefi de secţie prin concurs care aveau ocupată această funcţie la Spitalul de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi.

Secţia de chirurgie generală a fostului Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi funcţionează ca secţie "Chirurgie III" a Spitalului judeţean Galaţi, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.217/2003, conducerea acestei unităţi revenindu-i obligaţia de a organiza modul în care funcţionează secţia nou preluată, astfel încât să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii corespunzătoare evitându-se evenimentele nedorite ce ar putea să apară din motive profesionale, organizatorice şi ale nerespectării condiţiilor igienico-sanitare.

În conformitate cu regulamentul nr.76/1982, funcţionează în cadrul Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi două linii de gardă pentru chirurgie generală, organizarea graficului de gărzi este o obligaţie ce revine conducerii Spitalului "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi.

La solicitarea conducerii spitalului de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, s-a aprobat încă o linie de gardă de chirurgie.

De asemenea, pot afirma că la solicitarea Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, a fost pusă în vedere adresabilitatea crescută faţă de aceste servicii, s-a înfiinţat cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, prin Ordinul Ministrului nr.406/2003, un compartiment de geriatrie şi gerontologie.

În structura Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" nu se află nici un compartiment de balneologie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toader dacă doriţi să comentaţi acest răspuns.

Domnul Mircea Toader:

Da, domnule preşedinte.

Domnule ministru, sigur că vreau să comentez.

De la data când am făcut eu această interpelare, am avut mână bună, domnul director al Direcţiei de sănătate publică Galaţi, domnul Nechita a ajuns secretar de stat, îl felicit. Probabil că noi trebuie să facem sesizări şi promovăm permanent oameni din Galaţi, cred că o să mai fac acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin! Doamna ministru Constantinovici, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul la interpelarea transmisă de domnul deputat Metin Cerchez care nu este în sală.

Domnul Mircea Toader:

Da. Să revin, domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Mă scuzaţi...

Domnul Mircea Toader:

Sigur că obiectul interpelării era o situaţie pe care domnul secretar de stat Nechita o cunoaşte foarte bine. Trebuie ca secţia de medicină internă din Spitalul municipal să se mute efectiv cu toate structurile spitalului judeţean, lucru de altfel solicitat chiar de domnia sa printr-o adresă 3097/17.IV., prin care dă şi noua structură a Spitalului de urgenţă cu cele trei secţii, unde practic trebuia să-şi desfăşoare activitatea fosta secţie de chirurgie din cadrul Spitalului municipal.

Până în prezent nu s-a făcut acest lucru. Sigur că după cele semnalate de mine sper în continuare că se va efectua acest transfer. Dacă domnul Nechita a ajuns la această poziţie, cred că va dispune actualului director al Direcţiei de sănătate publică şi directorului de la Spitalul judeţean Galaţi să intre în legalitate fiindcă, de peste un an de zile, se merge în această ambiguitate în defavoarea clară a sănătăţii publice la nivelul oraşului Galaţi sau municipiului Galaţi, ca să nu mai spun că practic trei medici de valoare de la secţia de chirurgie a Spitalului municipal nici măcar nu fac gărzi, gărzile la nivelul celei de-a 3-a ture de gardă, cum spunea domnul ministru, le fac alţi medici decât cei care sunt specializaţi, din datele care le am, nefiind specialist în domeniu.

Rog personal acum, pe domnul secretar de stat, să intervină cu autoritatea dânsului şi să intre în legalitate, să poată fi mutat, trecând peste problemele personale, ştiu că e foarte delicat în acest sistem medical, sunt destul de multe orgolii, dar e spre binele cetăţeanului din Galaţi să se mute o dată pentru totdeauna această secţie şi cred că o va face, neavând nici un termen, nu mi-a spus nici un termen dânsul, dar poate-mi spune în completarea răspunsului meu când va intra practic această mutare efectiv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să faceţi un comentariu, la comentariul domnului deputat, domnule ministru? Nu.

Pentru domnul deputat Ioan Miclea. O să-i transmiteţi în scris răspunsul pentru domnul deputat.

Domnul Mircea Costache doriţi răspunsul pe loc şi comentaţi după aceea? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, vă putem comunica următoarele:

Ancheta disciplinară declanşată în cauză s-a realizat prin intermediul comisiei de disciplină din cadrul Colegiului judeţean al medicilor Mureş care, în urma administrării probelor necesare soluţionării cauzei, a constatat că moartea pacientei Guţă Loredana a fost neviolentă. Moartea s-a datorat anemiei acute posthemoragice consecutive intervenţiei nefrilotonomiei percutanate, cu hemoragie masivă postoperatorie nediagnosticată.

În ceea ce priveşte tehnica operatorie, s-a apreciat că domnul profesor doctor Boja Radu a procedat corect, a efectuat drenajul traiectelor de nevrostomie şi al cavităţilor în scop hemostatic şi nu cu tuburi simple de nefrostomie, lucru care demonstrează maturitatea profesională şi anticiparea posibilelor complicaţii hemoragice. Prezenţa lichidelor sangvinolente în cavitatea pleurală şi peritoneu nu se datorează unor leziuni accidentale ale pleurei plămânului sau organelor intraperitoneale, afecţiunea urologică completă, cu risc hemoragic major, impunând o intervenţie chirurgicală pe măsură la o bolnavă cu imunocompetenţă diminuată, marcată de o hepatită cronică, factor care au putut contribui spre o evoluţie nefavorabilă a cazului cu un final nefericit.

S-a constatat că abordul percutanat al calculului coraliform de tip C, presupune cel mai mare risc hemoragic şi deci un profesionalism şi o tehnică pe măsură şi că cea mai frecventă complicaţie la această intervenţie este hemoragia ca urmare a unei leziuni vasculare la puncţia sau dilatarea traiectului de defrostonie percutanată, în timp ce postoperator hemoragia poate fi asociată cu ruptura unei fistule arteră venoase sau a unui pseudoanevrism atât bolnavei cât şi aparţinătorilor acesteia, recomandându-li-se nefrolitotomia clasică, fiindu-le expuse riscurile majore care grefează nefrilototomia percutanată, riscuri asumate de pacientă sub semnătură.

În concluzie, în urma unei anchete bine fundamentate, a rezultat nevinovăţia domnului doctor Radu Boja. Argumentaţia de mai sus este fundamentată pe următoarele documente pe care le anexăm: decizia comisiei de disciplină nr.20 din 13.XII.2001, validată de Consiliul judeţean al Colegiului medicilor Mureş; decizia comisiei de disciplină nr.167 din 21.III.2002, precum şi sentinţa civilă nr.6530 din 16.VII.2002 prin care Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a respins cererea părinţilor decedatei care contestau deciziile susmenţionate.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă vreţi să comentaţi.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De obicei, subiectele interpelărilor parvin cum e şi normal din teritoriu, din circumscripţia electorală pe care o reprezentăm în Parlament. De data aceasta, problema în discuţie a rezultat în urma unei audieri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Este un caz dramatic. Familia care a cerut audiere ne-a făcut cunoscut, cu documente, şi ne-a relatat în amănunt cum fiica lor de 25 de ani a murit la câteva ore după o intervenţie chirurgicală făcută de Radu Boja la Clinica de urologie din Târgu - Mureş.

Problema este ceva mai amplă şi mai complicată decât a prezentat-o domnul ministru, şi este şi de competenţa justiţiei, întrucât un dosar aflat la Parchetul Târgu - Mureş stagnează, la intervenţia unui domn senator, de foarte multă vreme.

Eu aştept un răspuns mai pertinent şi mai util în cauză, pentru că se pare că au existat nişte incidente neplăcute şi cu alte persoane, înainte de cazul în discuţie, şi după acesta. Se poate întâmpla ca un cadru medical, un chirurg reputat, la un moment dat, datorită vârstei, problemelor personale şi în contexte cu totul deosebite să nu mai poată avea performanţa cunoscută, ci, dimpotrivă, să aibă eşecuri foarte multe, care se finalizează cu astfel de cazuri cu totul şi cu totul ieşite din comun.

Nu intrăm în terminologia ştiinţifică de strictă specialitate, care a vrut să dea aici impresia că oamenii se află întotdeauna acolo pe mâini bune; dimpotrivă, familia care a suferit o asemenea grea pierdere, a încercat printr-o acţiune în justiţie, să preîntâmpine, să nu mai ajungă şi alţii în asemenea situaţii.

Aştept, deci, şi un răspuns de la Ministerul Justiţiei în aceeaşi problemă, iar domnului ministru îi amintesc un lucru pe care dânsul nu l-a pomenit în răspunsul pe care mi l-a dat, şi anume că Institutul de specialitate "Mina Minovici" a dat un cu totul şi cu totul alt verdict, arătând că, de data aceasta, a fost responsabil şi chirurgul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, tot domnul Aurel Nechita va răspunde la o interpelare legată de bolile spitalelor româneşti.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, vă putem comunica următoarele: infecţiile nozocomiale sunt o categorie aparte de infecţii, care apar în relaţii cu actul medical, atât la pacienţi, cât şi la personalul de îngrijire.

Acest tip de infecţii se înregistrează în mod curent în toate unităţile sanitare, în special în cele cu paturi, din întreaga lume.

În România, infecţiile nozocomiale sunt boli cu raportare obligatorie, numerică, de către toate unităţile sanitare cu paturi. Datele înregistrate în cursul anului 2003 sunt prezentate în anexă.

După cum se poate observa, incidenţa raportată a infecţiilor nozocomiale în România este cu mult sub nivelul celor din ţările Europei de Vest şi din Statele Unite ale Americii, respectiv sub 1% în România, faţă de 7, până la 10% în celelalte ţări.

Pentru supravegherea infecţiilor nozocomiale, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a elaborat o serie de acte normative, precum Ordinul Ministrului nr.190/1982, care aprobă normele tehnice privind prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, modificat şi completat prin Ordinul nr.185/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfecţiei şi sterilizării în unităţile sanitare, şi Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr.984/1994 privind supravegherea, prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale.

În prezent, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a elaborat un proiect de ordin privind condiţiile minime de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi, care se află în curs de avizare. Este un act normativ care este prevăzut şi în Legea nr.270, Legea spitalelor.

Se află în curs de elaborare, de asemenea, un ordin privind supravegherea, prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale, care va actualiza Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.984/1994 în domeniul atribuţiilor şi responsabilităţilor ce revin unităţilor sanitare cu paturi.

Monitorizarea permanentă a problemei infecţiilor nozocomiale este efectuată prin acţiuni tematice, de inspecţie sanitară, organizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cât şi prin acţiuni de inspecţie sanitară care se desfăşoară periodic la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene, având ca obiectiv respectarea normelor igienico-sanitare şi utilizarea substanţelor de curăţenie, decontaminare şi dezinfecţie.

Astfel, la începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a organizat acţiuni de inspecţie a respectării normelor igienico-sanitare, în special în maternităţi. Au fost controlate 195 de maternităţi din ţară şi au fost aplicate 41 de sancţiuni contravenţionale.

Problema actuală cu care se confruntă Ministerul Sănătăţii şi Familiei este subraportarea infecţiilor nozocomiale, sau mai bine zis neraportarea lor corectă şi reală de către unităţile cu paturi.

Prin urmare, obiectivele ministerului în acest domeniu sunt orientate în mod deosebit pe creşterea numărului de raportări al infecţiei intraspitaliceşti, adică pe situaţia reală din spitale. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban înţeleg că doreşte să comenteze acest răspuns. Poftiţi.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru, nu ştiu cum aţi făcut dumneavoastră procentul ăla. Probabil că aţi făcut procentul înainte de a desfiinţa spitale, şi nu după ce le-aţi desfiinţat.

A doua problemă, şi foarte importantă. Aceste spitale au fost predate spre administrare Consiliilor judeţene. Consiliile judeţene nu se ocupă de a le aduce la o stare de funcţionare normală, înţelegând prin asta reparaţii curente şi capitale. Şi ar merita să vizitaţi, şi vă invit chiar în judeţ la mine, să vizitaţi şi să vedeţi cam cum arată spitalul judeţean. Să vedeţi de ce pături, cearceafuri, ca să nu vorbesc de aparatură, deci de ce dotare se bucură acel spital.

Pot să vă mai informez că anul acesta, cam în fiecare an, în municipiul Botoşani a fost o înmormântare. Comentariile sunt de prisos. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Miclea tot nu s-a prezentat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule Ştefan Baban, daţi-mi voie să dialoghez cu domnul ministru, care urmează să-îi răspundă în scris domnului Ioan Miclea, care nu s-a prezentat pentru a primi răspunsul.

În continuare, vă rog să răspundeţi domnului Ludovic Mardari, în legătură cu situaţia dificilă în care se află absolvenţii Universităţii de Medicină din Timişoara.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Data trecută am prezentat doar o parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să prezentaţi pe scurt. Vă rog, acum prezentaţi două sau trei.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulţumirea că de foarte multă vreme sunt plasat spre sfârşitul listei pentru acordarea de răspunsuri la interpelări sau întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am întocmit eu această listă, stimate coleg.

Domnul Ludovic Mardari:

Sau, se mai întâmplă să primesc doar răspunsuri în scris, deşi de fiecare dată am solicitat ca aceste răspunsuri să fie date şi de la tribuna Parlamentului, ca să pot da o replică.

Totuşi, am impresia că intenţionat se procedează în acest mod. Poate că s-a întâmplat ca la una dintre interpelări să fiu puţin mai vehement. Îmi cer scuze, dacă am deranjat pe cineva, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Brânzan, şi are următorul conţinut.

Abordez în cele ce urmează situaţia dificilă în care se află unii absolvenţi ai Universităţii de Medicină din Timişoara, care după stagiatură, dacă nu reuşesc la examenul de rezidenţiat, se află în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.

Demersurile pe care le fac pentru a primi ajutor de şomaj sunt sortite eşecului, deoarece un astfel de sprijin financiar se acordă doar cu negaţie de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, că nu există locuri de muncă, negaţie care se obţine foarte greu.

În comparaţie cu alte categorii de absolvenţi cu studii superioare, este o discriminare ca tinerii medici, care au primit drept de liberă practică, să nu beneficieze de ajutor de şomaj, dacă nu-şi pot exercita profesia pentru care s-au pregătit ani de zile.

În sprijinul celor afirmate anterior, vă ofer exemplul medicului Gabriel-Dragoş Vişan, domiciliat în Timişoara. A primit drept de liberă practică a medicinii generale, în ianuarie 2004. La examenul de rezidenţiat a acumulat doar 894 de puncte, faţă de minimum 910, pentru a fi declarat admis.

Negăsindu-şi de lucru, s-a adresat Direcţiei de Sănătate Timiş, în vederea primirii unui ajutor de şomaj. I s-a răspuns că ajutorul de şomaj se poate acorda numai dacă obţine negaţie de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, că nu există locuri de muncă în judeţul Timiş. A solicitat negaţia la minister, în data de 16 ianuarie 2004, revenind la 1 martie 2004, dar n-a primit nici un răspuns.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi, atât privind situaţia generală prezentată, cât şi cazul particular al medicului Gabriel-Dragoş Vişan, din Timişoara. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, vă pot comunica următoarele.

Conform Legii nr.41/16.01.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar, în art.7 se prevede: "Persoanele prevăzute la alin.3 nu beneficiază de dreptul la ajutor de şomaj pe o durată de 2 ani de la data încheierii perioadei de stagiatură, decât în condiţiile în care prezintă dovada că nu există posturi vacante în reţeaua sanitară, corespunzătoare nivelului de pregătire al acestora, eliberată de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei".

Alin.2 al art.8 prevede: "După stagiatură, medicii de medicină generală, medicii stomatologi şi farmaciştii pot lucra în condiţii contractuale în cabinetul medicului specialist de medicină de familie, de stomatologie generală, respectiv al farmacistului specialist.

Faţă de cele sus-menţionate, precizăm că, respectând prevederile Legii nr.41/2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a solicitat, începând cu ianuarie 2004, Direcţiilor de sănătate publică, posturile vacante de medic de medicină generală, medic stomatolog şi, respectiv, farmacist cu drept de liberă practică în unităţile sanitare aflate în subordinea acestora. Aceste posturi sunt publicate săptămânal de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în ziarul "Viaţa medicală".

În concluzie, prin aplicarea Legii nr.41/2002, care se referă strict la categoriile profesionale de medic de medicină generală, medic stomatolog şi farmacist cu liberă practică, Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu poate elibera respectivele negaţii, atât timp cât unităţile sanitare din reţeaua sanitară organizează concursuri de ocupare pe post pentru absolvenţii facultăţilor de medicină şi farmacie cu drept de liberă practică.

Şi mai pot adăuga, în acest moment, că dacă în judeţul Timiş marea majoritate a posturilor sunt ocupate, sunt judeţe în România unde nu avem medici, nu avem farmacişti. Sunt sate, sunt comune şi, practic, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, atât timp cât are locuri vacante, nu poate elibera această negaţie, chiar dacă unui tânăr îi este foarte greu să se depărteze de casă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Aş vrea doar să precizez că nu am ce să comentez în ceea ce priveşte prima parte a răspunsului primit de la domnul secretar de stat.

Mă nemulţumeşte partea ultimă a acestui răspuns. Face referire la faptul că acel tânăr care are domiciliul în Timişoara ar putea să practice meseria de medic în altă parte, în alt judeţ din ţară, dar uită să precizeze că venitul pe care îl obţine acel medic este atât de mic, încât - practic - nu-şi poate plăti cazarea şi nu se poate descurca departe de domiciliu; cheltuielile pe care trebuie să le facă sunt mult mai mari decât cele pe care le-ar face cu propria existenţă în judeţ.

Din acest motiv, eu consider că, dacă s-a pregătit timp de 6 ani şi nu i se oferă posibilitatea să-şi exercite profesia în condiţii bune, de exemplu, această sugestie de a lucra în alt judeţ, ar trebui susţinută şi cu nişte fonduri suplimentare - nu? -, având în vedere că el va trebui să se mute în alt judeţ.

Ei, în ceea ce priveşte această parte a răspunsului, sunt total nemulţumit. Oricum, problema rămâne. În judeţul Timiş sunt foarte mulţi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină, care n-au nici un fel de venit, nu desfăşoară nici un fel de activitate şi nu beneficiază de ajutor de şomaj, aşa cum se întâmplă în cazul absolvenţilor cu studii superioare de altă specialitate, care beneficiază de astfel de ajutor de şomaj.

Rămâne, totuşi o discriminare. Nu li se solicită inginerilor sau, ştiu eu, altor categorii profesionale, să se deplaseze în alt judeţ pentru a-şi exercita profesia. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Mai sunt şi alte interpelări? Nu mai sunt.

În aceste condiţii, daţi-mi voie să închei şedinţa de astăzi destinată prezentării răspunsurilor orale la interpelări.

Ne vedem mâine dimineaţă, întâi la intervenţii politice, şi apoi pentru dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,20.