| |
|
Domnul Valer Dorneanu: |
| |
|
................................................ |
|
|
Trecem la partea a doua, care este destinată răspunsurilor orale la interpelările deputaţilor.
|
|
|
|
|
Doamna deputat Mihaela Ionescu este prezentă? Da. Vreţi să dezvoltaţi întrebarea?
|
|
|
|
|
Doamna Mihaela Ionescu: Da.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Va rog!
|
|
|
|
|
Doamna Mihaela Ionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte, Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administraţiei Publice şi Internelor, domnul Marian Săniuţă. Lipsa siguranţei cetăţenilor, prevenirea incendiilor, care duc la pagube materiale importante, paza lor în localităţile mici şi departe de centrele administrative mari prezintă numeroase carenţe care duc la stări de panică, la nemulţumiri, la frustrări şi la luări de hotărâri de multe ori nechibzuite, din partea celor care se văd lipsiţi de apărare din partea organelor care au datoria să o facă. Faptul că mass-media face cunoscută o situaţie paradoxală, care se perpetuează de două luni în satul Chiochiş din judeţul Bistriţa-Năsăud, dovedeşte că oamenii nu mai au încredere în organele statului, care ar trebui să le facă dreptate, şi cred că numai mass-media mai poate face ceva acolo unde Poliţia şi pompierii au făcut atât de puţin, şi anume nu au putut soluţiona cazul. Duma Leon are domiciliul în satul Chiochiş nr.196. Acesta, în ziua de 1 septembrie, orele 23,30, s-a trezit cu incendiu de proporţii la grajdul din curtea proprietăţii sale, flăcările producând pagube de milioane de lei. Pompierii, aflaţi la mare distanţă faţă de sat, au venit după mai multe ore. Peste câteva zile, pe 4 septembrie 2004, orele 1,30 noaptea, vecinul lui, Şoloc, de la nr.99, din acelaşi sat, a fost victima unui alt incendiu. Focul s-a extins şi oamenii locului au trebuit să se lupte cu flăcările până la ora 5,00, când - în fine - au ajuns pompierii. Pe data de 29.09., orele 2,45 noaptea, s-a provocat un alt incendiu, de data aceasta la Şoloc Daniil. Pe data de 2 octombrie s-a mai provocat un incendiu la o căpiţă de fân, între grajduri, în apropierea locuinţei domnului Duma, şi de data aceasta la orele 4,30 noaptea. Din nou, dimineaţa, a avut loc un al doilea incendiu, tot la casa bietului om Duma. Pompierii au ajuns după două ore. Pe data de 2 octombrie s-a început un simulacru de anchetă, găsindu-se doi suspecţi, în persoana lui Man Adrian, care locuieşte la nr. 197, şi a lui Grămădă Simion, domiciliat la nr.200. După găsirea suspecţilor nu au fost găsite şi probele necesare, iar cercetările s-au oprit. În sat a rămas o situaţie asemănătoare cu cea a Vestului sălbatic, unde oamenii terorizaţi de piromani stau de pândă zi şi noapte, cu butoaiele pline de apă, şi văd duşmani şi suspecţi în oricine, fiind lăsaţi să-şi facă singuri dreptate, pentru că autorităţile ridică din umeri şi nu se implică îndeajuns. Faptul că populaţia este lăsată să-şi facă singură faţă incendiilor, timp de ore, până la sosirea pompierilor, care pătrund cu greu în localităţile depărtate, face ca aceasta să fie într-un permanent pericol. Cerem, de aceea, domnului ministru al Administraţiei şi Internelor, să continue şi să finalizeze cercetările în cazul piromanului din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, să reinstaureze siguranţa cetăţenilor, preluând activitatea de anchetă, pază şi luptă contra celor care încalcă legea. Cerem, de asemenea, să se analizeze de urgenţă posibilitatea înfiinţării unor unităţi suplimentare de pompieri la distanţe mai mici de localităţile îndepărtate ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Sau, să furnizeze mijloace tehnice necesare înfiinţării unei echipe de voluntari în respectivele aşezări rurale. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Domnule Alexandru, v-aş ruga să încercaţi să răspundeţi la această interpelare.
|
|
|
|
|
Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Stimată doamnă deputat, Cu referire la interpelarea dumneavoastră, referitoare la lipsa de apărare a cetăţenilor din partea organelor cu atribuţii în domeniu, în contextul producerii unor incendii repetate, într-un sat din judeţul Bistriţa-Năsăud, am onoarea să vă comunic următoarele: Pe data de 1 septembrie 2004, orele 23,00, în localitatea Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, a luat foc o parte a acoperişului casei domnului Duma Leon, ocazie cu care a ars şi cantitatea de 5 tone furaje. Din constatarea detaşamentului de pompieri Dej, subunitate care a intervenit pentru localizarea şi stingerea incendiului, rezultă faptul că sursa probabilă a fost autoaprinderea, cauzată de presiunea mărită a furajelor depozitate. Ulterior, în noaptea de 5 spre 6.09., 2004, la ora 3,00, a fost incendiat fânarul, aparţinând cetăţeanului Şoloc Andrei, ocazie cu care au ars circa 25 tone de fân. În noaptea de 29 spre 30.09.2004, orele 3,00, a fost incendiat alt fânar, aparţinând familiei Şoloc, în care au ars circa 20 tone fân. Ultimul caz de incendiere s-a petrecut în dimineaţa zilei de 2.10., orele 8,30, când a fost incendiat acoperişul grajdului domnului Duma Leon, fiind distruse prin incendiu 10 tone fân. În vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor acestor fapte, mai puţin în primul caz, organele de poliţie au efectuat cercetarea la locului faptei, împreună cu criminaliştii, în scopul administrării de probe concludente şi edificatoare, în privinţa eventualilor suspecţi. În urma analizării modului de producere a incendiilor, precum şi a bunurilor şi lucrurilor unde s-au produs acestea, s-a concluzionat faptul că imobilele şi anexele celor trei cetăţeni se află într-un perimetru restrâns, formulându-se două ipoteze principale: incendiul putea fi provocat de una sau de mai multe persoane cu care păgubaşul se afla în relaţii de duşmănie; sau incendiul putea fi provocat de un bolnav psihic, piroman. Pe baza celor două ipoteze au fost identificaţi doi posibili autori, respectiv un consătean agricultor, care s-a aflat anterior în relaţii conflictuale cu unul dintre păgubaşi, din cauza unui teren agricol, şi o persoană cunoscută ca suferind de epilepsie, care în cursul acestui an a fost supusă unei intervenţii chirurgicale neurologice şi care locuieşte în apropierea persoanelor vătămate. Cei doi suspecţi au fost supuşi textului poligraf, în data de 26 octombrie 2004; reacţiile de detectare a comportamentului simulat fiind neconcludente, şi ca atare cercul de suspecţi a fost extins, urmând a se efectua noi verificări. Cercetarea acestor fapte considerate infracţiuni de distrugere în formă agravantă, se efectuează la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud, unde s-a constituit un colectiv special, format din ofiţeri de la serviciile de ordine publică şi cercetări penale, care desfăşoară activităţi investigative specifice, analizate săptămânal la nivelul conducerii inspectoratului. Totodată, au fost dispuse măsuri suplimentare pentru creşterea gradului de siguranţă pe raza comunei, îndeosebi pe timpul nopţii, măsuri care constau în intensificarea patrulelor pe timp de noapte, îndeosebi în arealul unde s-au produs incendiile, şi suplimentarea temporară a efectivelor de la postul de poliţie Chiochiş, cu două posturi, cu agenţi din comunele limitrofe şi cu efective de jandarmi din cadrul Secţiei de jandarmi Beclean. Menţionăm că în afara acestor incendieri, situaţia operativă pe raza comunei Chiochiş nu creează probleme deosebite, nefiind înregistrate în ultimii ani evenimente grave, incendiile produse în perioada septembrie-octombrie 2004, fiind cu totul conjuncturale. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Doamna deputat, aveţi dreptul la un comentariu de un minut.
|
|
|
|
|
Doamna Mihaela Ionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare bine că vorbim despre aceleaşi acţiuni, numai că eu nu pot să cred, aşa cum spune domnul ministru, că a putut să ia o căpiţă foc, să se autoaprindă; şi a doua zi, iarăşi, să se autoaprindă, şi după două zile şi la un vecin să ia foc. Dumneavoastră spuneţi că s-au intensificat patrulele. După cunoştinţa mea, sătenii înşişi, şi asta mi se pare un lucru foarte grav, îşi organizează paza. Deci, ei, familiile respective, zi şi noapte fac de patrulă, aşa cum s-a văzut şi la televizor. Deci, eu am fost şi în satul acela, dar am văzut şi la televizor. Am vorbit cu domnul Duman. Eu nu cred că dânsul a venit până la Năsăud ca să spună un lucru neadevărat. Cu respect vă întreb dacă are de gând ministerul pe care îl coordonaţi să facă ceva pentru apropierea pompierilor de această comună. Eventual, să instruiască oamenii din comună ce să facă în caz de incendiu, nu să stea cu butoaiele. Vă spun, mi se pare că suntem chiar în Far West, adică, când bieţii ţărani îşi fac ei dreptate, ei sunt pompierii, ei sunt jandarmii, ei sunt poliţişti-săteşti. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, stimată colegă.
|
|
|
|
|
Următorul răspuns îl va da tot domnul Mircea Alexandru, domnului deputat Marian Ianculescu. Vă rog să vă prezentaţi interpelarea, domnule deputat.
|
|
|
|
|
Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Obiectul interpelării se referă la fluidizarea circulaţiei la intersecţia străzilor Şos. Dudeşti-Pantelimon cu str. Nicolae Roşu din sectorul 3 al Capitalei. Traficul pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon a devenit extrem de aglomerat, după intrarea în funcţiune a hipermarket-ului CORA, deoarece toată circulaţia, miile de maşini de la acest magazin, se desfăşoară pe această arteră de circulaţie, precum şi datorită dezvoltării comercializării materialelor de construcţii ale firmei ANDAMI, situată pe aceeaşi stradă, colţ cu str. Nicolae Roşu. De menţionat că ambele străzi, situate în sectorul 3 al Capitalei, perpendiculare una pe alta, au numai două benzi de circulaţie mai îngustă. Poarta de intrare a firmei, de materiale de construcţii, este situată la mai puţin de 10 metri de intersecţia celor două străzi, făcând foarte anevoios accesul la firma respectivă a trailerelor de mare capacitate şi lungime. De asemenea, datorită acestui lucru este îngreunată foarte des circulaţia auto dinspre str. Nicolae Roşu şi cea de pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon. Pentru fluidizarea circulaţiei, care a devenit foarte aglomerată, după cele două străzi, consider că se impun următoarele două măsuri. - semaforizarea intersecţiei respective
- mutarea porţii de acces a firmei ANDAMI la o distanţă mai mare decât cea din prezent, faţă de intersecţia în unghi drept a celor două străzi.
De asemenea, consider că s-ar impune acolo nişte indicatoare de interzicerea parcării maşinilor, întrucât maşinile care se parchează pe trotuar iau vizibilitatea celor care intră de pe o stradă pe alta. În speranţa soluţionării favorabile a acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Marian Sorin Săniuţă de înalta mea consideraţie.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Domnule ministru, Vă rog să oferiţi răspunsul colegului nostru.
|
|
|
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Stimate domnule deputat, În referire la interpelarea dumneavoastră, prin care formulaţi o serie de propuneri vizând fluidizarea traficului în zona Dudeşti-Pantelimon, am onoarea să vă comunic următoarele: Şoseaua Bucureşti-Pantelimon este o arteră modernizată în cursul anului 2003, cu două benzi de circulaţie, pe care se defăşoară un trafic de intensitate medie, compus îndeosebi din vechicule de mare tonaj, aflate în tranzit sau care deservesc obiectivele comerciale şi industriale din zona adiacentă. Realizarea în perimetrul cuprins între şoseaua Pantelimon şi şoseaua Dudeşti-Pantelimon a complexelor comerciale CORA, BRICOSTORE şi MOBEXPERT, a impus resistematizarea circulaţiei prin semaforizarea intersecţiilor şoselei Gării Căţelu cu şoseaua Dudeşti- Pantelimon, respectiv cu şoseaua Pantelimon. O problemă deosebită pentru circulaţie în zona la care vă referiţi o constituie accesul către S.C. "ANDAMICOM" S.R.L., care desfăşoară activităţi de prelucrare, depozitare şi comercializare a materialelor de construcţii şi care generează un trafic zilnic compus aproximativ din 30 de autotrenuri şi 50 de autospeciale. Fluxul tehnologic impus de existenţa liniei industriale de cale ferată destinată aprovizionării, a unor rezervoare pentru depozitarea cimentului şi a unui cântar pentru determinarea greutăţii mărfurilor ce urmează a fi expediate, determină păstrarea poziţiei accesului auto aşa cum se află în prezent. Este adevărat că la ieşirea din incintă şi înscrierea către dreapta a autotrenurilor, datorită lăţimii insuficiente a părţii carosabile, de 8 m, vehiculele depăşesc axul drumului şi stânjenesc într-o oarecare măsură desfăşurarea traficului pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon. Întrucât din motivele invocate, poarta de acces auto din incinta S.C."ANDAMI" nu poate fi mutată. Soluţia identificată pentru eliminarea disconfortului creat în traficul general în zonă, constă în retragerea acesteia către interior, cu circa 3-5 metri, asigurându-se astfel raza minimă necesară efectuării virajelor spre dreapta de către autotrenuri. În acest sens, Direcţia Poliţiei Rutiere conlucrează cu Primăria Sectorului 3 referitor la aspectele constatate şi propunerile de natură să contribuie la fluidizarea traficului. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat este mulţumit de acest răspuns. În continuare, domnul secretar de stat Marin Popescu o să-i răspundă tot domnului Marian Ianculescu cu privire la poluarea râului Doftana. Doriţi să dezvoltaţi puţin întrebarea? Vă rog.
|
|
|
|
|
Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Obiectul interpelării îl constituie luarea unor măsuri eficiente de stopare a deversării de reziduuri lichide toxice de către Spitalul Voila din vecinătatea Municipiului Câmpina, judeţul Prahova, care produce uscarea vegetaţiei forestiere în partea din aval şi poluarea în final a râului Doftana. Spitalul Voila din Municipiul Câmpina, judeţul Prahova, deversează reziduuri lichide toxice în pădurea din avalul acestuia, contribuind la uscarea multor exemplare de arbori de fag şi alte specii forestiere. Scurgerile respective sunt colectate într-un pârâiaş care izvorăşte din amonte şi le transportă mai departe, într-un alt pârâu, care se varsă în râul Doftana, generând - pe lângă uscarea arborilor sau poluarea apelor - un miros practic insuportabil. Pentru remedierea acestei situaţii se impune ca spitalul respectiv fie să se racordeze la canalizarea Municipiului Câmpina, fie să-şi construiască o fosă septică proprie eficientă. Remedierea situaţiei este cu atât mai necesară, cu cât normele legate de protecţia mediului din ţara noastră, dar mai ales cele ale Uniunii Europene, prevăd obligativitatea tuturor instituţiilor publice, agenţilor economici, ca şi a persoanelor fizice să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului ambiant, aşa cum se întâmplă în prezent în cazul semnalat prin această interpelare. În speranţa soluţionării favorabile acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Ionel Bănculescu, de înalta mea consideraţie.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Domnule Marin Popescu, v-aş ruga să răspundeţi acestei interpelări.
|
|
|
|
|
Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control): La interpelarea formulată de domnul deputat Marin Ianculescu, în şedinţa din data de 25.X.2004 cu privire la poluarea râului Doftana cu ape reziduale deversate de către Spitalul Voila, vă comunicăm că, urmare verificărilor efectuate de Garda Naţională de Mediu, instituţie aflată în subordinea Autorităţii Naţionale de Control cu privire la aspectele menţionate, cele verificate au scos în evidenţă că acestea se confirmă. Astfel, evacuarea apelor uzate se realizează în pârâul Valea cu Tei, afluent al râului Doftana, după trecerea prin staţia de epurare proprie, compusă din staţia de clorinare cu clorură de var, două decantoare şi bazin de contact. Staţia de epurare era exploată necorespunzător, în sensul că apele uzate intrau doar într-unul dintre decantoare, cel de-al doilea fiind înfundat. Cele două decantoare prezentau acumulări de nămol în cantităţi mari. Cu toate că se efectua clorinarea cu clorură de var, bazinul de contact nu funcţiona corespunzător. Apele uzate evacuate în pârâul Valea cu Tei aveau aspect opalescent, prezentând depuneri. Din buletinele de analiză a apelor evacuate, efectuate de laboratorul Companiei publice de gospodărie comunală Câmpina, s-au constatat depăşiri faţă de concentraţiile maxime admise, impuse prin autorizaţia de mediu. Ca urmare a celor constatate, au fost luate şi dispuse următoarele măsuri: - administratorul spitalului a fost sancţionat contravenţional cu amenzi în valoare de 30 milioane lei;
- s-a dispus curăţirea decantoarelor, punerea în funcţiune a tuturor instalaţiilor staţiei de epurare;
- efectuarea de analize a apei uzate, evacuate, ... toţi indicatorii prevăzuţi în autorizaţia de mediu.
- termenul limită pentru îndeplinirea măsurilor dispuse, este data de 15.11.2004.
- Comisariatul judeţean Prahova al Gărzii Naţionale de Mediu va verifica aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse la termenul stabilit.
Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnul deputat Marian Ianculescu este mulţumit de răspuns.
|
|
|
|
|
Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu va răspunde domnul George Pavelescu cu privire la soluţionarea conflictului de muncă declanşat la Federaţia SANITAS. Aşteptaţi răspunsul, da? Mai este un răspuns, domnule ministru, cu privire la Turda, Policlinica din Municipiul Turda. Vă rog să formulaţi ambele răspunsuri şi să ascultăm şi aprecierea domnului deputat.
|
|
|
|
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Referitor la interpelarea dumneavoastră, care priveşte declanşarea conflictului de muncă la nivel naţional de către Federaţia SANITAS, vă informăm următoarele: Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de act normativ care are drept obiect de reglementare salarizarea şi acordarea de alte drepturi personalului contractual din unităţile sanitare publice ale sectorului sanitar. Proiectul prevede majorarea salariilor de bază minime şi maxime cu 14, respectiv 28% pentru personalul TESA şi muncitor, faţă de nivelul minim şi maxim al salariului de bază aferente lunii octombrie, care include şi indexarea cu 6% acordată, începând cu 1.X.2004. Reprezentanţii Federaţiei Sanitas nu au fost de acord cu nivelul de majorare, solicitând o creştere de cel puţin 40%. Această influenţă financiară asupra Fondului Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate este evaluată la 3.707 miliarde de lei. Totodată, prin Ordonanţa nr. 81 s-a creat baza legală privind acordarea de tichete de masă pentru personalul din sistemul sanitar. Deci, la această majorare care este prevăzută în proiectul de act normativ s-ar adăuga o valoare reală de 650 de mii, care ar reprezenta o creştere la salariu între 8 şi 18%. În prezent, există un comitet interministerial, cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, bineînţeles, ai Ministerului Sănătăţii, care a avut două runde de negocieri cu Federaţia Sanitas. După greva de avertisment de astăzi, între orele 9,00 şi 11,00, urmează ca mâine acest comitet să aibă o nouă întâlnire cu Biroul Consiliului Naţional al Federaţiei, pentru a debloca situaţia, arătându-se totodată disponibilitatea pentru dialog. Referitor la situaţia Policlinicii din Turda. La Spitalul Municipal Turda, în clădirea fostei policlinici, funcţionează, începând cu 1.01.2000, Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Municipal Turda, prin reorganizarea dispensarului policlinic al spitalului. Tot în municipiul Turda funcţionează, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 124: cabinete stomatologice, care au intrat în comodat cu data de 8.11.1999, în număr de patru; laboratorul de tehnică dentară, intrat în comodat la 5.05.2000, şi ambulatoriul de specialitate, care s-au reorganizat, prin contracte de comodat, cu Primăria Municipiului Turda. Tot în această incintă funcţionează cinci cabinete medicale, care sunt în structura Spitalului Municipal Turda. În urma acestor reorganizări s-au stabilit cote părţi ce revin pentru întreţinerea spaţiilor comune - folosinţă comună: hol, casa scării, grupuri sanitare. Este adevărată observaţia dumneavoastră şi în urma controlului făcut de Direcţia de Sănătate Publică Cluj s-a comunicat că etajele 1 şi 2 funcţionează în regim de igienă, sunt nişte probleme la grupurile sanitare de la etajul 2, ceea ce a determinat Direcţia de Sănătate Publică şi Primăria Municipiului Turda ca în anexele la contractele de comodat cu beneficiarii spaţiilor comune să se prevadă o asemenea clauză de responsabilizare a acestora. Vă mulţumesc, domnule deputat.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Domnule deputat, doriţi să faceţi un comentariu, înţeleg?
|
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Se cuvine, mai întâi, să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspunsuri. O să încep invers faţă de ordinea folosită de domnia sa. Este vorba de o instituţie spitalicească, de o policlinică, în incinta căreia se găsesc asemenea situaţii, care nu sunt de admis în general în orice instituţie, cu atât mai mult într-una de ordin spitalicesc. Grupul social al policlinicii, aşa cum am precizat, este mereu îndesat cu deşeuri; unica chiuvetă disponibilă împroaşcă cu apă rece pe lângă garnituri şi, tot aici, în această policlinică, funcţiona, la data documentării mele, un singur coş de gunoi. Nu ştiu dacă acest lucru este suficient, prin contractul pe care dumneavoastră l-aţi evidenţiat aici, dacă va fi singura modalitate de rezolvare a cazului. Supun atenţiei dumneavoastră şi ministerului pe care îl reprezentaţi ideea ca asemenea controale să aveţi iniţiativa de a le declanşa singuri, pentru că sunt semnale că şi în alte unităţi spitaliceşti situaţia nu este cu mult departe de cea semnalată la Turda. În legătură cu evenimentul declanşat astăzi, aşa cum aţi menţionat, între orele 9,00 şi 11,00, el riscă, în cazul în care dumneavoastră nu veţi dovedi flexibilitate în arta negocierii, să declanşeze, în data de 8 noiembrie a.c., o grevă generală, care va conduce la paralizarea, practic, a activităţii din unităţile spitaliceşti. Nu vă dau eu sfaturi, nu vă fac recomandări, însă e o solicitare pe care o fac în numele pacienţilor din unităţile spitaliceşti din municipiul Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj, să vă gândiţi în primul rând la ei şi la faptul că o asemenea situaţie, cu lucrul cu 30% din efective, ar putea să creeze serioase probleme în derularea programelor de tratament care se desfăşoară în aceste unităţi. Cu atât mai mult insist pe acest element cu cât, după părerea mea, această grevă este oarecum justificată, întrucât în ultimii patru ani nu a avut loc nici un fel de majorare a salariilor în sistemul sanitar. Acestea au fost declaraţiile care au fost făcute la biroul meu parlamentar de liderul Sindicatului Sanitas pe judeţul Cluj. Este nevoie, din acest punct de vedere, de o politică corespunzătoare. Ei mai sesizează, de altfel, la nivel naţional, şi necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru derularea activităţii. Din proiectul de lege al Ministerului Sănătăţii, pe care l-am studiat, nu rezultă că sumele care au fost alocate corespund unei asemenea doleanţe. Poate că ar trebui ca şi pe parcursul dezbaterilor ministerul dumneavoastră să iasă din starea de mulţumire care rezultă din forma actuală a documentului şi să pretindă o rediscutare şi o redimensionare a fondurilor alocate de la buget activităţii Ministerului Sănătăţii în viitorul an. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare, în legătură cu reincluderea Aeroportului Târgu Mureş pe lista proiectelor prioritare. Vă rog, domnule deputat.
|
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Aeroportul Târgu Mureş prezintă o serie întreagă de avantaje, şi anume: este faptul că dezvoltarea sa, modernizarea sa, introducerea sa în lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană ar însemna relansarea economică a judeţului Mureş, cât şi a celor învecinate, Alba, Braşov, Hunedoara, Harghita, Covasna, Bistriţa Năsăud, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere turistic, cultural, ştiinţific. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor, Consiliul Judeţean Mureş, Consiliul Municipal Târgu Mureş au investit sume importante în vederea modernizării aeroportului în vederea balizajului, în vederea asigurării condiţiilor de securitate. În apropierea aeroportului se construieşte în clipa de faţă un parc industrial, care, în curând, va fi dat în folosinţă. De asemenea, se fac curse regulate Târgu Mureş-Copenhaga şi Târgu Mureş-Budapesta, tur-retur. Faţă de aceste aspecte, solicitarea noastră şi, respectiv, intervenţia mea, a fost pentru dorinţa de a se completa anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea Anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transporturi în interes naţional şi european, având în vedere că acolo, la Secţiunea "Aeroporturi", poz. 12 a rămas necompletată. Deci, îi rog pe domnii miniştri, dacă consideră că intervenţia mea este necesară, să treacă acolo "Aeroportul din Turgu Mureş". Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Va răspunde domnul ministru Andrei Popescu. Poftiţi, domnule ministru.
|
|
|
|
|
Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene): Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că nici nu mai era nevoie ca domnul deputat Adrian Moisoiu să aducă atâtea argumente, pentru că şi noi suntem conştienţi că ar fi fost bine dacă am fi izbutit să obţinem măcar acum înscrierea acestui aeroport în reţeaua transeuropeană. Vreau să subliniez că lista proiectelor prioritare identificate de Uniune cu statele membre reprezintă, de fapt, elementele reţelei transeuropene de transport în statele membre, inclusiv în cazul României. Aceste elemente de infrastructură au fost discutate cu Uniunea Europeană în cursul anului 2002, iar principala condiţie pentru ca acest proiect să poată fi inclus în această listă o constituia îndeplinirea parametrilor şi condiţiilor prevăzuţi în Decizia Consiliului şi a Parlamentului European nr. 1692/1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Ministerul Integrării, ca şi Ministerul Transporturilor, a insistat pentru includerea pe această listă a Aeroportului Târgu Mureş, cunoscând faptul că în acest fel nu respectam ceea ce prevedea decizia Consiliului, ca să fie o distanţă de 300 de km şi alţi parametri ca atare. Partea română a propus includerea Aeroportului Târgu Mureş pe lista proiectelor rezervei de infrastructură transeuropeană, aceasta nu a fost posibil însă să fie reţinută, în condiţiile deciziei menţionate. Cu toate acestea, dintr-o eroare tehnică, care în nici un caz nu se datorează Ministerului Integrării, în Anexa nr. 3 figura până nu demult, până la modificarea Legii nr. 203, şi Aeroportul Târgu Mureş. La sesizarea Comisiei Europene a trebuit să facem corectura necesară, prin Ordonanţa Guvernului nr. 94/2003, aprobată prin Legea nr. 589/2004, asigurându-se astfel concordanţa cu reţeaua transeuropeană pe teritoriul României, aşa cum fusese ea agreată. Includerea Aeroportului Târgu Mureş în reţeaua transeuropeană este avută în vedere în continuare de către autorităţile române şi va fi solicitată cu prima ocazie, când se vor aduce în discuţie viitoarele modificări în reţeaua transeuropeană de transport. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, domnule ministru. Domnul Adrian Moisoiu mai are un comentariu de făcut.
|
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc şi eu, domnule ministru, pentru răspunsul pe care l-am primit şi, respectiv, pentru faptul că nu aţi ucis speranţa. Credeam că, totuşi, o să o putem realiza acum, în acest mandat sau până când mai suntem aici. Dar se poate şi mai târziu. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, domnule deputat.
|
|
|
|
|
Domnul deputat Emil Rus este? Nu. Răspundeţi-i în scris, v-aş ruga, de la Ministerul Justiţiei. Domnul Gheorghe Pribeanu? V-aş ruga, şi dumnealui, să-i trimiteţi răspunsul scris, domnule ministru. Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi destinată interpelărilor. Vă reamintesc că mâine avem activităţi în comisii, pentru examinarea bugetului.
|
|
|
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.
|
|
| |
|
 |
