|
Domnul Ioan Stan: Mulţumesc, doamnă preşedinte. În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2011, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 63 de şedinţe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză. În semestrul I al anului 2011 s-au înregistrat la comisie 450 de dosare, au fost primiţi în audienţă 35 de cetăţeni şi au avut loc 15 audieri în cadrul plenului acesteia. Un număr de 114 memorii adresate comisiei se referă la domeniul justiţiei. Acestea au fost remise, pentru analiză şi soluţionare, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi diverselor structuri ale parchetelor. Petenţii au relatat în cuprinsul memoriilor posibile încălcări ale deontologiei profesionale, diverse aspecte privind arestarea preventivă şi cercetarea abuzivă prin folosirea violenţei psihice şi fizice, nerespectarea prevederilor procedurale penale şi civile, tergiversarea nejustificată pe perioade îndelungate de timp a finalizării dosarelor, neluarea în considerare a probelor administrate în apărare de către persoanele anchetate, nelegalitatea sentinţelor de condamnare sau achitare a inculpaţilor din dosarele penale soluţionate de instanţele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni şi chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupţie a magistraţilor care au avut spre finalizare asemenea cazuri. O altă parte a petiţionarilor au reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul la apărare. Autorului infracţiunii nu i se aduce la cunoştinţă învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti şi exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. În multe cazuri se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea şi ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror. Dintre sesizările adresate în această materie comisiei noastre, dintre cele mai elocvente în sensul gravităţii situaţiilor prezentate şi a atitudinii unor autorităţi judecătoreşti în soluţionarea lor, prezentăm memoriul înregistrat cu nr.15770, din 5.05.2011, prin care Societatea Comercială "TRANZITOUR" - S.A. Piatra-Neamţ se referă la o plângere penală înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect numeroase abuzuri cu caracter infracţional la care este supusă petiţionara din partea primarului municipiului Piatra-Neamţ, domnul Gheorghe Ştefan, iar dintre acestea menţionăm refuzul punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi alte fapte a căror soluţionare intră în sfera de competenţă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Lucrarea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Serviciului teritorial al DNA Bacău. Din răspunsurile primite de la aceste instituţii, rezultă că faptele de care este acuzat primarul municipiului Piatra-Neamţ nu au fost soluţionate. Din acest motiv, apreciem că putem suspiciona autorităţile judecătoreşti de tergiversare nejustificată a soluţionării acestui caz. Un număr de 64 de petiţii, din totalul celor 450 înregistrate la comisie, se referă la problemele de natură socială cu care se confruntă petenţii. Memoriile cetăţenilor români care reclamă modul în care casele teritoriale de pensii le stabilesc drepturile de pensie sau le recalculează aceste drepturi continuă să deţină cea mai mare pondere, 36% din totalul petiţiilor privind sfera drepturilor de natură socială. Remarcăm creşterea numărului petiţiilor militarilor în rezervă şi în retragere, care reclamă activitatea casei sectoriale de pensii MApN sau consideră noua legislaţie în domeniul pensiilor militarilor ca fiind injustă şi insuficient pregătită. În acest sens s-au exprimat reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MApN şi MAI din Bucureşti, în cursul audierii lor de către comisie în cursul lunilor februarie şi martie a.c., precum şi alţi pensionari militari care au trimis memorii în nume personal. Numărul memoriilor care reclamă abuzuri în domeniul relaţiilor de muncă şi al drepturilor de natură salarială se menţine ridicat (peste 22% din totalul petenţilor cu probleme de natură socială), mai ales în cazul concedierilor considerate abuzive în sfera instituţiilor şi companiilor din sectorul public. O bună parte a petenţilor reclamă conducerile instituţiilor publice care ar fi săvârşit abuzuri şi erori de interpretare a actelor normative, conform cărora s-au făcut restructurări instituţionale sau s-au organizat concursuri pentru ocuparea unor posturi. Este cazul memoriului adresat comisiei de către domnul Trofin Nicolae din Iaşi (memoriul nr.15.509), situaţie în care - în urma demersurilor noastre legale şi regulamentare pe lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - petentul a fost repus în drepturi. Modificările legislative rapide din domeniul social şi comunicarea insuficientă a autorităţilor guvernamentale cu publicul vizat sunt cauzele principale ale creşterii numărului de petenţi care se adresează comisiei cu sesizări privind, spre exemplu, reţinerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din pensiile celor care fie beneficiază de prevederile legilor cu caracter reparatoriu, fie de cele ale legislaţiei privind protecţia persoanelor cu handicap. Recomandăm Guvernului României să găsească o cale de comunicare a informaţiilor esenţiale privind noua legislaţie adoptată şi care modifică cuantumul drepturilor de natură socială. În perioada analizată, numărul petiţiilor adresate comisiei şi care au fost soluţionate favorabil în urma demersurilor efectuate a crescut, ponderea acestora în totalul petiţiilor cu tematică socială fiind de 32%. Referitor la capitolul administraţie publică, s-au înregistrat în evidenţa comisiei, în primul semestru al anului 2011, un număr de 29 de memorii, vizând săvârşirea unor eventuale abuzuri, atât la nivelul reprezentanţilor aleşi (primari şi consilieri), dar şi de către funcţionari publici din cadrul acestor instituţii. În majoritatea cazurilor, sesizările se referă la aprobarea executării unor construcţii, cu încălcarea dreptului de proprietate, la nerespectarea normelor care reglementează domeniul achiziţiilor publice, ori nereguli în activitatea comisiilor locale de aplicare a fondului funciar şi încălcarea legislaţiei privind eliberarea unor acte administrative. Cu titlu de exemplu, menţionăm memoriul adresat comisiei de către Directorul General al "ROMSILVA", care reclamă ca ilegală reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra 11.144 ha de teren cu vegetaţie forestieră, în favoarea Asociaţiei Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, din judeţul Timiş şi care ne solicită analiza oportunităţii constituirii unei comisii parlamentare de anchetă, menită să cerceteze inclusiv modul în care autorităţile reprezentative au asigurat apărarea intereselor statului în faţa instanţei judecătoreşti. Cu ocazia audierilor ce au avut loc în comisie, atât a reprezentaţiilor regiei, cât şi a prefectului judeţului Timiş şi a primarului comunei Nădrag, în calitatea lor de preşedinţi ai comisiilor de fond funciar, judeţeană şi locală, comisia a reţinut o serie de aspecte ce ridică serioase semne de întrebare atât în planul aplicării normei juridice, cât şi în cel al săvârşirii unor fapte cu posibile conotaţii penale. Astfel, susţinerile regiei, referitoare la lipsa vocaţiei succesorale şi, implicit, a dreptului de proprietate nu au putut fi contrazise nici de prefectură, dar nici de primar, iar procedura administrativă derulată la nivelul ambelor comisii de fond funciar dezvăluie serioase lacune în ceea ce priveşte respectarea cadrului legal aplicabil, care nu permite interpretări şi derogări de la normă. Reţinând şi faptul că situaţii similare se regăsesc şi în alte zone din ţară (ca de exemplu: Vrancea, Suceava, Harghita etc.), membrii comisiei au considerat oportună promovarea către plenului Camerei Deputaţilor a cererii privind încuviinţarea constituirii unei subcomisii de anchetă parlamentară, având ca obiect efectuarea de cercetări privind legalitatea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri cu vegetaţie forestieră, în suprafaţă de peste 562.000 ha, proprietatea statului român, aflate în administrarea "ROMSILVA", desfăşurată la nivelul comisiilor locale şi judeţene de fond funciar. Plenul Camerei Deputaţilor, luând în discuţie cererea comisiei noastre, a apreciat în urma dezbaterilor ocazionate de acest prilej, că nu sunt întrunite condiţiile de fond care să justifice constituirea unei astfel de comisii şi, în consecinţă, iniţiativa a fost respinsă prin votul majorităţii deputaţilor. Cu toate acestea, în condiţiile în care s-au primit noi memorii cu acelaşi obiect, fapt ce dovedeşte că starea de lucruri de la Nădrag poate avea valenţele unui fenomen generalizat, comisia şi-a propus să continue cercetările conform competenţelor specifice, date de Regulamentul Camerei Deputaţilor. Cu toate că plenul comisiei a purtat cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor numeroase dialoguri menite să ofere o abordare mai eficientă a modului de analiză şi soluţionare a numeroaselor dosare aflate pe rolul acestei autorităţi, am constatat şi în această perioadă că multe din răspunsurile ANRP-ului sunt formale, fără a da nicio perspectivă asupra momentului soluţionării efective. În domeniul învăţământului comisia a fost din nou sesizată în legătură cu imposibilitatea unor studenţi de a obţine diploma de licenţă de la Universitatea "Spiru Haret". În acest sens relevant este Dosarul nr.15.895/27.06.2011 - care cuprinde memoriul adresat comisiei noastre de Gempalia Eugenia din Tulcea, absolventă a Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică. Pe baza adeverinţei eliberate de universitate s-a înscris la un curs de masterat, iar pentru susţinerea examenului de disertaţie a înaintat Universităţii "Spiru Haret" o cerere de eliberare a diplomei de licenţă, în urma căreia a fost informată că Ministerul Educaţiei "nu a aprobat tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licenţă". Memoriul a fost remis Ministerului Educaţiei în iulie a.c. şi, deşi s-a făcut şi revenire, încă nu s-a primit un răspuns. Comisia va invita ministrul educaţiei pentru a prezenta personal răspuns la acest memoriu. În domeniul sănătăţii, comisia a primit memorii în care sunt semnalate o serie de presupuse ilegalităţi săvârşite de medici, conducerile unor spitale sau reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate. Astfel, în memoriul doamnei Marinescu Felicia din Bucureşti sunt reclamate nemulţumiri în legătură cu unele penalităţi pentru asigurarea de sănătate. Prin răspunsul primit până la urmă de la Casa Naţională de Sănătate ni s-a adus la cunoştinţă că s-au luat măsuri pentru clarificarea şi rezolvarea problemei sesizate de petiţionară. Am ţinut să semnalăm aceste elemente, fiind ferm convinşi că exercitarea dreptului fundamental de petiţionare al cetăţenilor, consacrat constituţional, ne obligă pe toţi la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetăţenii şi care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societăţii. În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente, cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de petiţii, 76, la care nu s-au primit răspunsuri în termenul de 30 zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Din totalul celor 450 de petiţii înregistrate la comisie pe semestrul I al anului 2011, ca urmare a memoriilor trimise de cetăţeni sau instituţii sau rezultate în urma audierilor în comisie, un număr de 33 mai sunt în curs de soluţionare la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora. Trebuie să subliniem faptul că în proporţie de 18% petiţiile au fost întemeiate, autorităţile competente dispunând soluţii favorabile. Mulţumesc.
|