Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului, din 6 noiembrie 2017, ora 17,00.

Dau cuvântul domnului...

Nistor Laurenţiu nu este.

Aşadar, depuneţi în scris, din partea Ministerului delegat pentru Fonduri Europene.

Dau cuvântul domnul Petru Andea, pentru a da un răspuns doamnei deputat, referitor la programele şi proiectele pe care ministerul le are în vedere pentru anul şcolar 2017-2018 şi, de asemenea, aş dori ca în continuare să răspundă şi doamnei deputat Oana Bîzgan, din partea USR. Este în sală?

Pe aceasta o depuneţi în scris, domnule ministru.

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Programele şi proiectele pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le are în vedere pentru anul şcolar 2017-2018" vă comunicăm următoarele.

În România, părăsirea timpurie a şcolii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situaţie de risc, cum ar fi tinerii din comunităţile rurale, din familii cu venituri modeste, romi şi alte minorităţi, dar şi elevii care au repetat cel puţin un an sau care au abandonat şcoala. Pentru aceste grupuri vulnerabile, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2017, Strategia prin reducerea părăsirii timpurie a şcolii, document programatic care conţine mecanisme şi măsuri care trebuie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, care au finalizat cel mult clasa a VIII-a şi nu urmează nicio altă formă de şcolarizare sau de formare profesională.

Alte politici generale, ca măsuri afirmative în sprijinul asigurării incluziunii sociale, sunt: alocarea de locuri speciale pentru copii romi, în licee şi în universităţi - 2800-3000 de elevi anual în licee, 500-600 de studenţi admişi anual în universităţi; dezvoltarea şi aplicarea curriculumului de limba romani şi istoria, cultura şi civilizaţia romani la nivel preprimar şi primar de învăţământ; aprobarea Ordinului nr. 6151/2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România şi a Ordinului-cadru nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar; aprobarea H.G. nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerinţe educaţional-speciale, şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar.

De asemenea, Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015, oferă o viziune a învăţământului terţiar din România, fiind elaborată ca o structură interrelaţională, de condiţii de sprijin şi piloni, care va fi susţinută prin mai multe măsuri şi iniţiative pe termen scurt, mediu şi lung, cu orientare spre îmbunătăţirea participării, calităţii şi eficienţei pentru învăţământul terţiar.

Strategia educării şi formării profesionale din România, pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 317/2016, promovează dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv şi competitiv. De asemenea, prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3554/2017, a fost aprobată Metodologia de organizare şi de funcţionare a învăţământului dual, fiind reglementat învăţământul profesional de tip dual, organizat la iniţiativa operatorilor economici, elevii beneficiind de sprijin financiar din partea acestora.

Un alt proiect care îşi propune să contribuie la reducerea abandonului învăţământului secundar şi terţiar este Proiectul ROSE, finanţat prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în perioada 2015-2022, în valoare de 200 de milioane de euro.

Beneficiarii Proiectului ROSE sunt: elevii înmatriculaţi în cele aproximativ 1000 de licee de stat, cu performanţe scăzute, în special elevii din grupuri dezavantajate, personalul din licee incluzând directori şi cadre didactice, studenţi înmatriculaţi în primul an de studiu, în instituţiile de învăţământ terţiar selectate, în special studenţii din grupurile dezavantajate.

Alte măsuri în detaliu, pe care le aplică Ministerul Educaţiei Naţionale, sunt prezentate într-o anexă care are mai mult de două pagini şi pe care vă rog să-mi îngăduiţi să nu o citesc de la tribună.

Vă mulţumesc!

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule ministru.

Dacă este, cumva, în sală, doamna deputat Cosma Lavinia- Corina, din partea USR?

Da, mulţumesc.

Dau, atunci, cuvântul domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătăţii, privind situaţia copiilor cu afecţiuni cardiovasculare, care este dramatică, spune Domnia Sa.

Mulţumesc.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea privind situaţia copiilor cu afecţiuni cardiovasculare din România, vă comunicăm următoarele.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate urmăreşte ca actul medical, indiferent de nivelul şi de complexitatea lui, să fie acordat astfel încât pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării şi al îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Se urmăreşte respectarea elementelor de noutate, introduse în legislaţia de implementare a programelor naţionale de sănătate în perioada 2017-2018 şi, în continuare, pe termen lung, precum şi monitorizarea efectelor acestor măsuri în planul eficienţei.

În cadrul Programului Naţional de Boli Cardiovasculare, se asigură, pentru copii, materiale sanitare specifice pentru tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară, cu indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară, precum şi pentru tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională.

În anul 2016, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară au fost trataţi 413 copii, cu o cheltuială de 4.185.711 lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervenţională pentru tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale, au fost trataţi 63 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 375.000 de lei.

În primul semestru al anului 2017, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară, au fost trataţi, de asemenea, 223 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 2.500.000 de lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervenţională pentru tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale, au fost trataţi 72 de copii, cu o cheltuială de aproape 600.000 de lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Rămâneţi acolo, pentru că văd că aşteaptă cu nerăbdare domnul Bichineţ Corneliu să primească un răspuns, legat de redeschiderea Spitalului Orăşenesc Negreşti.

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua.

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind redeschiderea Spitalului Orăşenesc Negreşti, din judeţul Vaslui, vă comunicăm următoarele.

Spitalul Orăşenesc Negreşti este unitate sanitară care nu este desfiinţată din punct de vedere juridic, în momentul de faţă, cu managementul trecut în subordinea Consiliului Local Negreşti.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2010 pentru descentralizarea sistemului sanitar, s-a realizat transferul unui număr semnificativ de spitale, 370 din 433, în administrarea consiliilor locale şi judeţene.

De asemenea, un alt aspect important pentru descentralizare îl reprezintă prevederea din Ordonanţa Guvernului nr. 48, conform căreia managerul unităţii va încheia contract de management cu conducerea administraţiei locale, şi nu cu Ministerul Sănătăţii, aşa cum se întâmpla înainte de emiterea acestui act normativ.

Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 48 prevede că managerul este cel care înaintează propunerea privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, iar aprobarea acesteia este de competenţa conducătorului instituţiei superioare ierarhic, primarul sau preşedintele consiliului judeţean, în cazul spitalelor descentralizate.

În baza legislaţiei în vigoare, solicitarea privind reînfiinţarea Spitalului Orăşenesc Negreşti, cu personalitate juridică, revine administraţiei locale, instituţiei ierarhic superioare, la propunerea managerului unităţii sanitare, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

Primăria Oraşului Negreşti a transmis Ministerului Sănătăţii o adresă, în luna iunie 2012, prin care ne comunică opţiunea privind înfiinţarea unui Centru de sănătate multifuncţional, cu personalitate juridică, în cazul în care nu există posibilitatea redeschiderii Spitalului Orăşenesc Negreşti.

Precizăm faptul că autorităţile administraţiei publice locale vor asigura sumele necesare pentru cheltuielile de administrare şi de funcţionare, de reparaţii, de consolidare, de extindere şi de modernizare, la care se adaugă şi sume pentru dotări cu aparatură şi echipamente medicale pentru centrele înfiinţate.

Ministerul Sănătăţii va reanaliza situaţia unităţilor sanitare care nu pot încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate şi, în funcţie de criteriile minime obligatorii privind structura organizatorică, va propune fie organizarea ca unităţi spitaliceşti cu paturi, fie organizarea de cămine pentru persoanele vârstnice, fie organizarea de centre multifuncţionale în structura spitalelor judeţene şi municipale.

Precizăm faptul că Ministerul Sănătăţii sprijină autorităţile publice locale care îşi exprimă interesul pentru organizarea de centre de sănătate multifuncţionale, în zone în care nu există unităţi spitaliceşti care pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

În situaţia în care personalul disponibil nu mai permite reorganizarea ca unitate spitalicească cu paturi, Centrul de sănătate multifuncţional poate fi o modalitate de reorganizare a Spitalului Orăşenesc Negreşti din judeţul Vaslui şi în perfectă concordanţă atât cu imperativele actuale ale sistemului de sănătate, cât şi cu necesităţile populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc mult.

Dacă este în sală domnul deputat Alexe...

A, domnul Bichineţ!

Vă rog, domnule Bichineţ, aveţi dreptul la cuvânt.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Să rămâneţi pe aproape. Nu sunt mulţumit absolut deloc de răspunsul dumneavoastră, îndelung aşteptat. Am trimis un memoriu semnat de 4025 de oameni, domnului ministru. Nu a dat, în două luni, niciun semn.

La Negreşti-Vaslui se moare ca în Angola, ca în Etiopia - 50.000 de oameni din jurul acestei localităţi urbane nu au o unitate spitalicească. Se cheltuieşte enorm pentru deplasarea lor cu salvările, spre Bârlad sau spre Iaşi sau spre Vaslui şi, vă rog, luaţi în seamă ca, dintre toate spitalele închise printr-un ordin nesăbuit al unui ministru, acum 6 ani, acest spital emblematic pentru zonă să fie redeschis fie ca o secţie externă a Spitalului Judeţean Vaslui, fie ca orice altceva, pentru că s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea spitalului, iar când s-a terminat de modernizat, a fost închis. Culmea culmilor! Nu există nici manageri. Primarul din localitate face şi el ce poate. Preşedintele Consiliului Judeţean face şi el ce poate. Dar, fără susţinerea Ministerului Sănătăţii...

Singurul om care a putut face ceva pentru noi a fost ministrul Bănicioiu, care a fost foarte bun şi a fost şi dat afară. A trimis doi consilieri personali să vadă despre ce este vorba, acum 4 ani, acolo. De atunci, nimic.

Şi, vă rog foarte mult, transmiteţi domnului ministru că îi doresc foarte multă sănătate, să nu aibă nevoie să meargă niciodată pe la vreun spital prin Moldova!

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă în sală este domnul deputat Costel Alexe? Nu este.

Aşadar, domnule secretar de stat, Dan Dumitrescu, vă rog să depuneţi răspunsul în scris răspunsul pentru această întrebare.

Dacă este doamna Bîzgan în sală? Nu este.

Aşadar, domnule secretar de stat de la Ministerul Energiei, Iulian-Robert Tudorache, vă rog, în scris.

Dacă este domnul Tinel Gheorghe? Este în sală.

Aşadar, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Şteţco, să dea un răspuns din partea Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Istrate Şteţco (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 12 septembrie 2017, având ca obiect "Nivelul de intervenţie în cazul speciilor de urşi şi de lupi, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa revine exclusiv Ministerului Mediului.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Cu deosebită stimă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc tare mult.

Domnul deputat Tinel Gheorghe are cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În primul rând o chestiune procedurală, la art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor se instituie obligaţia ministerului ca, la interpelare, să avem un termen de răspuns de cel mult două săptămâni. În situaţii deosebite, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate acorda un singur termen de prelungire, de 15 zile.

Vă rog să reţineţi că interpelarea este din 12 septembrie şi ne aflăm aproape de termenul de 60 de zile... de două luni... în 6 noiembrie să ne răspundă un minister care nu a venit cu un răspuns concret... spune... "... domnule, nu e responsabilitatea mea, nu e treaba mea, este treaba Ministerului Mediului".

Păi, tocmai de aceea v-am şi întrebat, pentru că accept răspunsul dumneavoastră făcut public astăzi, aici. Acesta este un temei pentru a acţiona în instanţă şi a face o plângere Ministerului Mediului, doamnei Graţiela Gavrilescu, pentru că, în opinia noastră, în opinia mea personală, nu a avut temei tehnic de fundamentare a acestui ordin, dat fiind faptul că pe legea invocată, Legea nr. 407, Legea vânătorii, responsabilitatea coordonării, a controlului părţii de vânătoare este exclusiv a autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, adică a dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Deci aici ori este vorba de necunoaşterea legii, ori este vorba de un abuz foarte grav pe care Ministerul Mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, l-a înfăptuit.

Pentru că, încă o dată spun, fundamentarea celor 140 de urşi şi 97 de lupi, plan de recoltă, nu relocare, în principal plan de recoltă, ... este nefundamentată cifra.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim tare mult, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Aşadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula.

Vă rog, domnule ministru, poftiţi!

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România a exprimat constant, în discuţiile la nivel european, sprijinul pentru formularea unui răspuns comun al Uniunii Europene la problematica migraţiei, pledând, în acelaşi timp, pentru o abordare cuprinzătoare a fenomenului, cu accent pe identificarea de soluţii eficiente şi adecvate care să abordeze, pe de o parte, dimensiunea umanitară, iar pe de altă parte cauzele profunde ale presiunii migratorii, în ţările de origine şi de tranzit.

În contextul crizei migraţiei din 2015, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două decizii de relocare a solicitanţilor de azil de pe teritoriul Greciei şi al Italiei, pentru a sprijini cele două state membre în gestionarea presiunii migratorii.

Odată adoptate, la nivel european, aceste decizii de relocare au devenit obligatorii pentru toate statele membre, România fiind în curs de implementare a acestor decizii.

Astfel, procesul de relocare din Grecia şi din Italia, în baza celor două decizii, către alte state membre, a fost demarat în cursul anului 2016, acesta evoluând în paralel cu identificarea, înregistrarea, amprentarea solicitanţilor de protecţie internaţională de autorităţile italiene şi elene, cu respectarea criteriilor de securitate aplicate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plan intern, procesul de relocare în baza celor două decizii este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, de Inspectoratul General pentru Imigrări, care poate furniza detalii cu privire la stadiul actual al acestuia.

Autorităţile române urmăresc cu deosebită atenţie situaţia migranţilor şi a refugiaţilor care ajung pe continentul european şi susţin, în spirit de solidaritate, eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea unor decizii echilibrate şi consensuale, bazate pe solidaritatea şi responsabilitatea partajate pentru gestionarea efectelor acestei crize.

Totodată, România pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor migranţilor şi ale refugiaţilor, în conformitate cu prevederile instrumentelor juridice internaţionale în materie la care România este stat parte, printre care Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, din 1951, şi Protocolul Adiţional la această Convenţie, din 1967, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Socială Europeană.

Trebuie menţionat, în context, că cererile persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională sunt analizate în mod individual, şi nu colectiv.

Totodată, Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, din 1951, la art. 2 şi la art. 12 conţine prevederi clare cu privire la obligaţiile care revin refugiaţilor faţă de statul gazdă, şi anume, datoria de a se conforma legilor şi regulamentelor, precum şi măsurilor luate pentru menţinerea ordinii publice, precum şi faptul că statutul personal al unui refugiat este guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa.

În acelaşi timp, un principiu fundamental statuat prin Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor, ca instrument juridic principal, este acela al nereturnării forţate a refugiaţilor într-un teritoriu unde s-ar putea confrunta cu persecuţii.

Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească activ discuţiile din plan european pe tema migraţiei, în conformitate cu atribuţiile sale, în special pe aspectele care privesc dimensiunea externă a procesului, continuând, totodată, să promoveze interesele de ansamblu ale României, în plan european.

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Cred că problema migraţiei este una pe care autorităţile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenţie.

Spun acest lucru, deoarece ştim foarte bine că, dincolo de refugiaţi care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenţia de la Geneva şi asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistenţă, avem de-a face cu un val de migranţi, iar în ceea ce priveşte acest val de migranţi nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securităţii naţionale şi a ordinii publice. Şi mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparţin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadişti.

Ştim cu toţii că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile oraşe europene şi personaje care s-au infiltrat în acest val migrator şi au reuşit astfel să pătrundă în Europa.

Cred că această politică europeană în privinţa migraţiei trebuie să ţină cont atât de interesul ţărilor europene şi de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât şi de această chestiune umanitară.

Dar trebuie să facem o diferenţă.

Avem de-a face cu refugiaţi de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că ştim foarte clar care este legislaţia internaţională care îi protejează, pe bună dreptate, şi cu adevărat necesită ajutor.

Avem de-a face cu migranţi economici, care sunt aduşi în Europa prin reţele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în ţările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenţionalism existent în societăţi precum Germania, Suedia, Franţa şi alte naţiuni europene. Şi, bineînţeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, aşa cum funcţionează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens şi de orice noimă şi cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declaraţii politice care se fac în Parlament sau în alte părţi şi care ţin România în afara spaţiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autorităţile de la Bruxelles şi prin principalele naţiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere şi de felul cum sunt protejate aceste frontiere.

Bineînţeles că soluţia rezolvării acestei crize a migranţilor este o investiţie în ceea ce înseamnă protejarea refugiaţilor de război din Siria şi Irak, victime ale islamismului şi ale terorismului, atât din partea autorităţilor de stat, cât şi din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât şi, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte şi să ducă la tragedii umanitare şi, pur şi simplu, la dispariţia unor entităţi statale, aşa cum se întâmplă acum în Siria.

Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populaţii străine pe teritoriul României şi este prevăzut în Constituţia României, iar altul este un principiu internaţional care spune foarte clar că deportarea de populaţie este interzisă.

Europa ar trebui să caute soluţii, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus şi la impunerea cotelor obligatorii de migranţi, şi ar trebui să înţeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spaţiul comunitar, este unul profund iresponsabil şi unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate şi de ordine la nivel european.

Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări şi la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, şi va juca foarte corect, aşa cum ne dorim şi noi, o carte naţională, o carte în interesul României şi în interesul protejării libertăţilor, drepturilor fundamentale şi siguranţei cetăţeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijoraţi astăzi cu privire la această criză a migranţilor.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dobrovie este în sală, aşadar, voi da cuvântul, din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, domnului secretar de stat Alexandru Pugna.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru Pugna (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Stimate domnule deputat Dobrovie,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 571/2017, având ca obiect "Gestionarea programului de pregătire a aniversării Centenarului Marii Uniri şi a marcării sfârşitului Primului Război Mondial", vă comunicăm următoarele.

Departamentul Identitate Naţională apreciază preocuparea dumneavoastră privind pregătirea Centenarului Marii Uniri, care reprezintă fundamentul solid pentru un efort major de consolidare a unităţii societăţii în jurul unor proiecte importante, cu impact imediat, durabile, la nivel naţional şi local.

După cum ştiţi, Departamentul Centenar, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 465/2016, aflat în subordinea prim-ministrului, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a fost reînfiinţat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Hotărârea Guvernului nr. 34 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi pentru abrogarea Hotărârii guvernului nr. 465/2016, privind înfiinţarea, organizarea funcţionarea şi atribuţiile Departamentului Centenar, sub titulatura "Departamentul Identitate Naţională."

Acest Departament de Identitate Naţională se află astăzi în plin proces de centralizare a proiectelor trimise de autorităţile locale şi centrale, de instituţiile de cultură şi învăţământ naţionale, de organizaţiile neguvernamentale, pentru îndeplinirea rolului său în promovarea identităţii naţionale la nivel naţional, a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Unirii şi a sfârşitului Primului Război Mondial.

După centralizarea tuturor propunerilor de proiecte şi în urma unui proces de selecţie, bazat pe criterii fundamentale - durabilitate, concreteţe, sustenabilitate şi impact - proiectele alese să primească finanţare vor fi incluse în calendarul naţional de acţiuni, manifestări şi proiecte de aniversare a Centenarului României şi supuse, spre aprobare, Guvernului României.

După aprobarea acestui calendar, se va cunoaşte bugetul alocat, informaţia regăsindu-se în mijloace de informare ale Departamentului.

Vă putem face cunoscut faptul că, până acum, din partea unităţilor administrativ-teritoriale, avem un număr de 171 de proiecte care urmează a fi selectate în vederea finanţării. Tot din partea unităţilor administrativ-teritoriale există un număr de 124 de proiecte care vor fi finanţate, care au asigurată finanţarea din resurse proprii.

Avem, din partea unor instituţii din ţară şi din Bucureşti, 109 proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanţării, iar din partea ministerelor 144 de proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanţării. Există acum, în total, 2.170 de proiecte.

Resursele bugetare destinate pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Marii Uniri pentru anul 2018, vor fi asigurate din fondurile guvernamentale alocate de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, prin bugetele locale, odată cu aprobarea Calendarului naţional de acţiuni, manifestări şi proiecte de aniversare a Centenarului României.

La acest moment, conform Hotărârii Guvernului nr. 821/2015 privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial este deja asigurată finanţarea pentru o serie de acţiuni, de manifestări şi de proiecte de aniversare.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Programul "Acces Centenar" - sesiunea 2017, destinat operatorilor culturali privaţi şi organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară acţiuni culturale, a finanţat un număr de 20 de proiecte şi de acţiuni culturale, asigurând, astfel, debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Rezultatele finale pentru Sesiunea de Proiecte şi de Acţiuni culturale, derulată în cadrul Programului "Acces Centenar" - sesiunea 2017, care prefigurează debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918, le-aţi primit în scris. Dacă nu, în mod cert le veţi primi şi nu cred că este nevoie să le enumăr acum, pe toate aceste proiecte.

Ceea ce pot să fac este să vă asigur că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face toate eforturile pentru a realiza şi a susţine acţiuni de importanţă majoră, care să se ridice la nivelul sărbătorii de anul viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vreţi să interveniţi, domnule deputat? Nu.

Dacă nu intervine domnul deputat, închidem aici şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 6 noiembrie 2017, care a începu la ora 17,00.

Vă mulţumesc.

Numai bine!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,47.