Parliamentary debates

După pauză

Domnul Eugen Nicolicea:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, din 17 septembrie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Astăzi, următorii deputaţi au de primit răspunsuri la întrebările pe care le-au pus: domnul Codreanu Constantin, domnul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel şi domnul Popescu Pavel.

Din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Şaramet Veaceslav adresează răspunsul domnului Codreanu Constantin, de la Grupul PMP.

Domnul Veaceslav Şaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea nr. 5.050A din 2018, adresată de domnul deputat Constantin Codreanu, vă comunicăm următoarele.

Programul de Tabere "ARC-2018" include organizarea unor tabere de vară în perioada iulie-august, cât şi a unor tabere de iarnă, în luna noiembrie.

Anul acesta numărul locurilor alocate de Guvern participanţilor la taberele ARC a crescut cu 50%, de la 2.000 la 3.000 de locuri. Activităţile organizate în cadrul programului sunt diverse şi toate au fost dedicate anului Centenar. De altfel, şi ediţia de anul acesta a fost sub egida Centenarului.

În privinţa selecţiei participanţilor, este realizată de către asociaţia din ţările unde se regăsesc comunităţi de români, în limita locurilor alocate de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Criteriile de selecţie ale participanţilor sunt următoarele: sunt români de pretutindeni; se recomandă, în acelaşi timp, o vârstă între 8 şi 18 ani; participă pentru prima dată la Programul ARC; au cunoştinţe de bază a limbii români; sunt câştigători ai olimpiadelor, concursurilor naţionale şi internaţionale sau au rezultate bune la învăţătură, pentru că susţinem meritocraţia; au rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice etc. sau au rezultate remarcabile în promovarea identităţii româneşti. Şi, în acelaşi timp, să îndeplinească toate cerinţele pentru deplasarea în România, fie că este vorba de paşaport, viză, aviz epidemiologic etc.

În cadrul taberelor de vară, desfăşurate la Sulina, în judeţul Tulcea, între 26 iunie şi 28 august - în total nouă serii - şi la Oglinzi, Neamţ, între 25 iunie şi 31 iulie - în total 5 serii -, au fost alocate, cum spuneam mai devreme, 2.700 de locuri, fiind ocupate de un număr de 2.599 de participanţi.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a alocat participanţilor din Serbia un număr de 281 de locuri. Pentru Serbia de Răsărit au fost alocate 134 de locuri, iar pentru Voivodina un număr de 147 de locuri.

Invitaţia de a participa a fost comunicată asociaţiilor româneşti din Serbia, prin intermediul Ambasadei de la Belgrad, precum şi prin Consulatul General de la Vârşeţ şi Zaicear.

Repartizarea participanţilor, în cadrul taberelor de vară, prin Programul de Tabere ARC, incluzând 14 serii, între 25 iunie şi 28 august, a fost următoarea: Republica Moldova - 1.146 de locuri; Ucraina - 473 de locuri; Ungaria - 146 de locuri; Serbia - 281 de locuri; Bulgaria - 50 de locuri; Albania - 25 de locuri; Macedonia - 20 de locuri; Grecia - 129 de locuri; Croaţia - 20 de locuri; Diaspora de mobilitate - 285 de locuri; voluntari - 109.

Astfel, numărul total de locuri alocate a fost de 2.700, ocupate 2.599. Locurile rămase neocupate - că au existat şi anumite locuri neocupate - au fost redistribuite către Republica Moldova - 145; Ucraina - 53; Bulgaria - 24 şi Albania - 4.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a invitat în fiecare an participanţi din Serbia de Răsărit şi a asigurat prezenţa în taberele ARC a tuturor celor care şi-au manifestat dorinţa de a participa.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Afacerilor Externe. Maria Magdalena Grigore, secretar de stat, răspunde domnului Codreanu Constantin, PMP.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat, Constantin Codreanu, urmare a solicitării interpelării dumneavoastră din data de 4 septembrie 2018, prin care ne-aţi adresat o solicitare referitoare la lista instituţiilor de învăţământ preşcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, vă prezint în continuare o serie de elemente de interes.

1. Până în prezent, România a acordat 26 de milioane de euro pentru reabilitarea instituţiilor şcolare din Republica Moldova, alocate astfel: 20 de milioane de euro în prima tranşă şi 3 milioane de euro în tranşa a doua - ambele în 2014 -, respectiv 3 milioane de euro, tranşa a treia, în 2016.

Menţionăm că tranşele RO1 şi RO3 au fost finanţate prin acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, prin implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de către România Republicii Moldova, iar tranşa a doua, prin Mecanismul asistenţei oficiale pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe.

A doua problematică. Listele complete ale instituţiilor de învăţământ preşcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, inclusiv sumele acordate în cazul fiecărei instituţii, pot fi consultate în anexele la prezenta interpelare. Precizăm că sumele aferente tranşelor I şi III sunt exprimate în euro şi în lei moldoveneşti, iar cele din tranşa a II-a doar în lei moldoveneşti.

Precizăm că principiul promovat permanent de partea română, în dialogul cu autorităţile Republicii Moldova, în vederea întocmirii listelor instituţiilor preşcolare, este distribuţia cât mai extinsă a comunităţilor beneficiare, indiferent de etnia, limba vorbită sau confesiunea acestora sau de opţiunea politică a autorităţilor din cele două comunităţi.

Totodată, ca urmare a fluctuaţiei cursului valutar, la prima tranşă au apărut economii în valoare de 780.000 de euro, direcţionate către Liceul cu predare în limba română "Mihai Eminescu" din oraşul Comrat, ca urmare a schimbului de scrisori între Republica Moldova şi România.

Potrivit Fondului de Investiţii Sociale din Republica Moldova, instituţia responsabilă de implementarea Programului de reabilitare a instituţiilor şcolare, la toate grădiniţele care au beneficiat de sprijin financiar din partea României vor fi instalate plăci informative care specifică faptul că instituţia respectivă a fost renovată sau dotată cu sprijinul financiar al României.

Conform detaliilor oferite de instituţia din Republica Moldova, mai sus menţionată, până în prezent au fost instalate astfel de plăcuţe la peste 90% din instituţiile preşcolare, incluse în cele trei tranşe de finanţare.

Subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 5 din acordul de 100 de milioane de euro, autorităţile de coordonare, naţionale, pentru implementarea acordului menţionat sunt: în România - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pentru Republica Moldova - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul Mihai Valeriu, subsecretar de stat, răspunde domnului Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, PNL.

Domnul Mihai Valeriu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Clarificări cu privire la protestul diasporei din data de 10 august", precizez faptul că am prezentat public informaţiile în ceea ce priveşte evenimentul în discuţie, atât cu ocazia celor două declaraţii de presă pe care le-am susţinut, cât şi în luarea de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor din data de 11 septembrie 2018.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a întocmit o informare privind manifestaţia de protest desfăşurată în data de 10 august, care a fost pusă la dispoziţia Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are în instrumentare o cauză penală referitoare la modul de acţiune a structurilor specializate ale Jandarmeriei Române pe timpul evenimentului din data de 10 august.

Aşadar, aspectele la care faceţi referire fac obiectul unei anchete penale, astfel că, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, instituţia noastră nu poate oferi alte informaţii privitoare la subiectul în discuţie.

Vă mulţumesc.

Semnează doamna ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul subsecretar de stat Mihai Valeriu răspunde domnului Codreanu Constantin.

Domnul Mihai Valeriu:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători ai paşapoartelor de tip CRDS - Cetăţenei Români cu Domiciliul în Străinătate -", facem următoarele precizări.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către Direcţia Generală de Paşapoarte reiese faptul că numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători de paşapoarte cu menţiunea statutului de domiciliu, valabile sau expirate, este de 782.641. Dintre aceştia, 465.596 deţineau paşapoarte valabile la data de 12 septembrie 2018.

De asemenea, precizăm faptul că Direcţia de Paşapoarte nu deţine date cu privire la cetăţenii români care au reşedinţa în străinătate, dar care nu şi-au formalizat şederea într-un alt stat.

În acest context, vă înaintăm alăturat, defalcat pe ţări, tabelul privind numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători de paşapoarte cu menţionarea statului de domiciliu, valabile sau expirate, precum şi numărul deţinătorilor de paşapoarte cu menţionarea statului de domiciliu, valabile la data de 12 septembrie 2018.

Referitor la solicitările dumneavoastră de la punctele 3 şi 4, precizăm faptul că Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, nu are competenţe legale în sensul celor menţionate în cuprinsul celor două solicitări. Atribuţiile instituţiei noastre rezumându-se, conform Legii nr. 208, la comunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a datelor care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător.

De asemenea, menţionăm faptul că Autoritatea Electorală Permanentă este instituţia administrativă cu competenţă generală în materie electorală care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumului, precum şi de a elabora şi propune îmbunătăţirea sistemului electoral, context în care apreciem că informaţiile cu privire la problematica enunţată de dumneavoastră în întrebare vă pot fi puse la dispoziţie de către această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii solicită amânare cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le adreseze domnului Popescu Pavel, respectiv problemele ridicate în întrebările cu nr. 4.962 A şi 4.965 A.