Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Trecem la partea a doua. E vorba de deputaţii înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Domnul deputat Daniel Ghiţă? Nu este. Se depune în scris.

Adomnicăi Mirela? Nu este. Aceeaşi situaţie.

Mang Ioan nu este.

Toma Ilie?

Mulţumesc frumos.

Rusu Daniel-Gheorghe? Este? Nu.

Acatrinei Dorel? Aveţi o interpelare? Depusă? Vreţi să o citiţi sau o depuneţi în scris?

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

E depusă în scris.

Domnul Alexandru Rafila:

E depusă în scris.

Mulţumesc.

Miruţă Radu? Aceeaşi situaţie.

Focşa Dumitru-Viorel?

Lungoci Dumitru-Lucian?

Stancu Ionel, de la minorităţi? Nu.

Popescu Dan-Cristian? Nu este.

Zetea Gabriel? Nu este.

Salan Viorel? Nu, nu este.

Şlincu Dan - o interpelare.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Imediat vă dau cuvântul să citiţi una dintre cele 4 interpelări.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîţu, premier interimar.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Partidul Social Democrat, ca de fiecare dată, elaborează legi care vin în sprijinul oamenilor, care îndreaptă anumite nedreptăţi şi care pun capăt unor birocraţii excesive. Acesta este şi cazul Legii nr. 185/2021, care prevede că pentru toţi copiii cu dizabilităţi, care suferă de boli degenerative, certificate de medicul de specialitate, comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani.

Astfel, după ce sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, cu termen de 2 ani, pe baza criteriilor biopsihosociale specifice, certificatul va fi valabil până la 18 ani. În prezent, certificatele de încadrare în grad de handicap au o valabilitate limitată între 6 luni şi 2 ani.

Domnule Cîţu,

De ce nu aţi elaborat normele, aşa cum prevede legea, respectând termenul de 3 septembrie 2021?

Părinţii acestor copii cu boli degenerative sunt puşi permanent pe drumuri între diferite autorităţi ale statului, contractul lor de muncă este pe o perioadă determinată, generată de valabilitatea certificatului de încadrare în grad de handicap. Aceştia nu se pot angaja în altă parte pentru că trebuie să îngrijească permanent copiii, iar în această perioadă nu pot beneficia de alte drepturi pe care le presupune un contract de muncă.

Având în vedere toate aceste aspecte, este urgent să transmiteţi ministerelor de resort - Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii - să redacteze ordinul comun şi să-l publice în Monitorul Oficial. Cu siguranţă că, în momentul aprobării acestui act normativ, care conţine criteriile biopsihosociale, trebuie realizată o analiză riguroasă a fiecărei afecţiuni, având în vedere că starea de sănătate a acestor copii nu se mai poate remedia, ci doar ameliora sau menţine la un anumit nivel.

Vă rog, pe ultima sută de metri, să daţi dovadă de puţină umanitate şi să solicitaţi, în regim de urgenţă, aprobarea ordinului comun pentru elaborarea criteriilor de aplicare a Legii nr. 185/2021.

Solicit răspuns în termenul legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumim, domnule deputat.

Revenim la domnul deputat Toma.

Vă rog, una dintre cele patru interpelări sau cele patru interpelări, în trei minute. Cum vreţi!

Domnul Ilie Toma:

Sau toate trei, din patru. Merge? Nu merge. Glumeam.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, într-adevăr, din cele patru interpelări, trei sunt comune pe energie şi atunci am să le concentrez în una singură, deşi sunt subiecte foarte interesante, şi situaţia COVID a mai fost discutată de către colegi, deci nu are niciun rost.

Am să fac referire directă la ideea de a nu mai avea căldură pe lemne de foc în România. Ceea ce este foarte grav. Am auzit foarte multe zvonuri. Şi, în următorii trei ani, se spune că România nu va mai avea voie să ardă lemnele de foc, să-şi facă căldură românii. O mare prostie, din punctul meu de vedere, sper că nu se va îndeplini aşa ceva şi asemenea idei.

Am să citesc interpelarea referitoare la rămânerea municipiului Deva, municipiul capitală de judeţ al judeţului Hunedoara, fără căldură, încă o iarnă la rând. Şi în această iarnă se spune că va fi o iarnă grea.

Peste 4.000 de apartamente, instituţii publice, şcoli, grădiniţe şi creşe din municipiul Deva, care beneficiau de apă caldă şi căldură în regim centralizat, sunt lăsate de izbelişte de actuala guvernare, preocupată de orice altceva decât de problemele reale.

Mii de deveni, la acest moment, suportă consecinţele închiderii Termocentralei Mintia, aflată în subordinea Complexului Energetic Hunedoara.

Lipsa apei calde şi a căldurii din clădirile de locuit, cele destinate învăţământului şi din cele în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii la stat sau din privat, cresc riscul de îmbolnăvire, mai ales pe perioada de iarnă, şi mai ales că ne confruntăm cu o perioadă pandemică. Valul 4 al pandemiei de SARS-CoV-2 este unul mult mai agresiv, şi respectarea regulilor de igienă, mai ales în şcoli, grădiniţe şi creşe, trebuie sporite.

Pe fondul scăderii puterii de cumpărare a tuturor românilor, îngheţării veniturilor salariale sau din pensii, nu toţi locuitorii Devei pot suporta costurile cu montarea de centrale de apartament pentru a beneficia de agent termic pe timp de iarnă.

Liberalizarea preţurilor la energie a dus la o explozie a preţurilor la energie şi la gaz, iar montarea de astfel de instalaţii, pe lângă investiţia iniţială, generează costuri mult mai mari decât cele care existau în sistemul centralizat. Acest fapt este o nouă lovitură în bugetul a mii de familii lăsate la voia întâmplării de decizii politice luate şi aplicate fără a se ţine cont de cetăţenii pe care, cu siguranţă, îi veţi condamna la sărăcie.

De aceea, prin urmare, domnule prim-ministru, vă rog să îmi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care este rezolvarea situaţiei pentru devenii care în prag de iarnă nu beneficiază de agent termic şi apă caldă, o problemă foarte gravă în contextul crizei sanitare şi crizei economice actuale?

2. Aveţi în plan elaborarea şi aplicarea cu celeritate a vreunui program de sprijin pentru achiziţia şi instalarea de centrale termice pentru locuitorii din municipiul Deva?

Şi 3 - am să completez eu verbal şi am să întreb încă o dată - aveţi de gând, totuşi, să porniţi Termocentrala de la Mintia, măcar pentru a produce apă caldă, deşi, în acest moment, preţul la energie ar favoriza repornirea ei şi ar fi pe profit? Deşi mi se pare foarte greu de făcut acest lucru.

Oricum, aştept răspunsul, cu mare interes, verbal şi în scris.

Deputat al PSD Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Neaga Florian. Nu este.

Doamna Predescu Ana-Loredana?

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc.

Domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru,

Incendiile cu urmări tragice produse, în ultimele 11 luni, în spitalele din România reprezintă un semnal de alarmă serios pentru opinia publică, întrucât nu au fost comunicate cu promptitudine cauzele acestor incendii, care s-au soldat cu decesele a zeci de români, şi nici nu au fost asumate de către autorităţi garanţii că astfel de incendii nu se vor mai repeta.

Începând cu data de 14 noiembrie 2020, când s-a produs incendiul de la Secţia ATI COVID de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, şi până pe data de 1 octombrie 2021, când s-a produs incendiul de la Secţia ATI COVID de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, în spitalele din România s-au produs 14 incendii care au provocat decesele a 42 de pacienţi.

În acest context şi având în vedere prevederile Legii nr. 307/2006, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde în scris la următoarele întrebări.

Dacă, pentru clădirile în care funcţionau, la data producerii incendiilor, secţiile ATI COVID de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti şi Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, au fost emise autorizaţii de securitate la incendiu sau avize de securitate la incendiu?

În ce condiţii şi în baza căror documente sau constatări au fost emise aceste documente de autorizare sau avizare pentru clădirile în care funcţionau secţiile ATI COVID de la spitalele menţionate mai sus?

Dacă spaţiile în care funcţionau secţiile ATI din spitalele menţionate anterior erau dotate cu: instalaţii de monitorizare a concentraţiei de oxigen în aerul ambiental; instalaţii de ventilare; instalaţii de detectare a incendiului?

După incendiul produs la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă au efectuat ample acţiuni de control la secţiile ATI din toate spitalele din România. Care au fost principalele deficienţe care au fost constatate în urma controalelor efectuate şi câte dintre aceste deficienţe au fost rezolvate până în prezent?

Ce măsuri au fost adoptate, la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, pentru rezolvarea deficienţelor constatate la aceste acţiuni de control şi care nu au fost rezolvate în cadrul termenului de conformare stabilit de echipa care a efectuat controlul?

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul în scris.

Cu consideraţie, deputat Ana-Loredana Predescu.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Adrian Wiener nu este.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Florin Cîţu, prim-ministrul interimar.

Obiectul interpelării: "Motivele care au stat la baza nealocării fondurilor către comuna Remeţi în urma rectificării bugetare din 6 octombrie 2021".

Domnule prim-ministru interimar,

Deşi nu credeam că voi fi nevoit să mă adresez prim-ministrului interimar, prin intermediul unei asemenea interpelări, modul în care au fost repartizate UAT-urilor fondurile alocate în urma rectificării bugetare de săptămâna trecută mă împing să recurg la această măsură.

Cu siguranţă cunoaşteţi faptul că edililor din întreaga ţară, indiferent de culoarea politică, li s-a solicitat să transmită sumele de care au nevoie pentru funcţionare până la finalul anului, centralizarea efectuându-se la nivelul prefecturilor, iar de acolo datele au fost transmise la Guvern.

Sumele ar fi trebuit să suplinească deficitul unor localităţi care nu mai au surse de finanţare, au probleme cu fondurile pentru asistenţa socială şi cu asigurarea veniturilor pentru energia termică.

La data de 8 octombrie am fost informat de către primarul comunei Remeţi despre faptul că printre comunităţile dezavantajate la această rectificare bugetară se numără şi comuna Remeţi din judeţul Maramureş, comună poziţionată la graniţa României cu Ucraina, precum şi la graniţa judeţului Maramureş cu judeţul Satu Mare, cu aproape 4.000 de locuitori, peste 80% dintre aceştia fiind etnici ucraineni, al cărei primar nu are coloratură politică, acesta candidând şi câştigând alegerile din partea Uniunii Ucrainenilor din România, organizaţie reprezentativă a minorităţii ucrainene din ţara noastră.

Situaţia atipică a apărut în condiţiile în care Primăria comunei Remeţi a răspuns în timp util adresei Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş, solicitând necesarul de resurse pentru asigurarea funcţionării până la finalul anului 2021 - adresa nr. 1.767/23.09.2021 -, respectiv Consiliului Judeţean Maramureş, pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile comunale. Cu toate acestea, comunei Remeţi nu i-au fost alocate fonduri, spre deosebire de alte comune învecinate care au primit fonduri, unele cu mult peste nevoile acestora.

Având în vedere cele menţionate mai sus, domnule prim-ministru interimar, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului, pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate mai sus, comunicându-mi criteriile care au stat la baza nealocării fondurilor către comuna Remeţi, în urma rectificării bugetare din data de 6 octombrie a.c.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi dacă în cadrul centralizatorului transmis de către Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş s-au regăsit şi solicitările transmise de către UAT Remeţi, judeţul Maramureş.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paladi George-Adrian? Nu este.

Domnul deputat Cristian Brian, de la Uniunea Salvaţi România? Cred că este, nu?

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării de azi este "Fondul de Rezervă al Guvernului", iar interpelarea este adresată domnului prim-ministru interimar Florin-Vasile Cîţu şi domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Domnilor miniştri,

Alocarea sumelor din Fondul de Rezervă Bugetară, aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021 pentru unele UAT-uri, a creat în ultimii ani foarte multe nemulţumiri şi suspiciuni că ar reprezenta un instrument politic.

Cu toţii am fost aleşi de către cetăţeni pentru a rezolva problemele într-un mod responsabil. Suntem aici, la conducerea acestei ţări, pentru cetăţeni, reprezentăm oamenii şi problemele lor, iar guvernarea trebuie făcută după reguli clare. Normele de implementare, luarea deciziilor şi repartizarea banilor publici sunt acţiuni care trebuie făcute în funcţie de adevăratele nevoi ale cetăţeanului.

Unul dintre motivele de tensiune în Coaliţie a fost, în numeroase cazuri, lipsa de transparenţă şi decizii luate unilateral.

Din discuţiile purtate cu mai mulţi primari din circumscripţie, ştim că evaluarea nevoilor de fonduri suplimentare, la nivel de UAT, s-a făcut pe principalele două componente: cofinanţare proiecte în curs şi cheltuieli curente ce nu pot fi acoperite şi ar putea provoca blocaje în respectiva administraţie publică locală.

Suntem conştienţi de configuraţia coloraturii politice, dar nu putem permite ca, la repartizarea acestor fonduri, unele comunităţi să fie văduvite din cauza opţiunii lor politice.

O evaluare mai atentă a solicitărilor venite din partea UAT-urilor şi necesitatea unor reguli şi proceduri transparente cu privire la utilizarea sumelor din Fondul de Rezervă Bugetară sunt măsuri minime ce trebuie luate pentru a evita ca, pe viitor, împărţirea banilor să fie una pe criterii politice.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

Care sunt urgenţele soluţionate prin alocarea acestor sume de bani către UAT-uri?

Care sunt priorităţile din Programul de Guvernare soluţionate prin alocările de sume din Fondul de Rezervă la începutul lunii octombrie?

Care au fost priorităţile avute în vedere şi modalităţile prin care s-a făcut distribuirea efectivă a sumelor alocate UAT-urilor?

Cum vă explicaţi corelarea perfectă între culoarea politică şi sumele de bani alocate UAT-urilor?

Care este procentul de acoperire a solicitărilor venite din UAT-uri?

Care este perioada în care aţi solicitat informaţiile?

Cine, când şi cum a evaluat nevoile de finanţare urgentă a UAT-urilor?

Cu privire la solicitările transmise de prefecturi către Ministerul Dezvoltării, care a fost timpul de analiză a acestora şi a sumelor alocate către UAT-uri?

Ce analize sau verificări preliminare, cu privire la execuţia bugetară, au fost efectuate înainte de repartizarea sumelor solicitate de către primării?

Care sunt principalele probleme/nereguli identificate odată cu analiza execuţiei bugetare la nivel de UAT?

Care sunt soluţiile avute în vedere pentru a evita pe viitor situaţiile în care majoritatea UAT-urilor se află în postura actuală de a depinde de fiecare leu alocat din fondul de rezervă?

Şi ultima întrebare: consideraţi necesară reorganizarea administrativ-teritorială pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a anumitor primării?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Brian Cristian, deputat al USR PLUS, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin? Nu este.

Doamna Intotero nu este.

Domnul Ilişanu Augustin-Claudiu?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (din sală):

Da.

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, poftiţi la microfon!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (din sală):

Dar nu pot să vorbesc de aici?

Domnul Alexandru Rafila:

Orice se poate!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării se referă la lipsa de responsabilitate a Guvernului României în tot acest an şi este adresată domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministrul interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

Conform art. 34 din Constituţia României, "românii au dreptul la ocrotirea sănătăţii, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice".

La 28 iunie 2021 aţi declarat că a fost eliminată pandemia în România. Citez: "Ştiţi că ieri, în Bucureşti, nu a fost niciun caz în 24 de ore? Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă".

Prin mesajele pe care le-aţi transmis în vară, în spaţiul public, în timpul campaniei PNL, dezonorante pentru români, şi prin lipsa de măsuri pentru pregătirea valului 4 nu aţi luat măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice.

În acest sens, vă rog să îmi precizaţi:

1. A fost Congresul PNL, din 25 septembrie 2021, mai important pentru viaţa românilor decât asigurarea unei bune funcţionări a sistemului de sănătate, sprijinirea secţiilor ATI cu echipamente şi înfiinţarea de noi secţii, respectiv creşterea numărului de paturi la ATI pentru perioada de toamnă pe care, conform atribuţiilor de şef al Executivului, trebuia să o sprijiniţi pentru asigurarea sănătăţii publice?

La acest peisaj apocaliptic, care se pare că a cuprins România în guvernarea pe care o conduceţi, nu aţi luat măsuri pentru a stopa creşterea galopantă a preţurilor la energie, gaze naturale, dar şi a altor produse.

2. Vă rog să îmi precizaţi, clar şi la obiect, de ce nu aţi propus plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, fiind totuşi informat, din primăvară, de ceea ce va urma la nivel european în domeniul energiei?

Concret, de ce aţi respins până acum ideea plafonării, lăsându-i pe români de izbelişte în lupta cu facturile uriaşe, iar acum, în ceasul al 12-lea, agreaţi totuşi posibilitatea plafonării?

Sunteţi un premier demis prin moţiune de cenzură, cu un scor istoric - 281 de voturi. Totuşi, în ultimul moment, când România avea şi are nevoie de resurse din Fondul de Rezervă al Guvernului la dispoziţia prim-ministrului pentru lupta împotriva pandemiei pentru a salva vieţi, aţi epuizat resursele pe alocări către administraţiile locale într-un mod netransparent, partinic şi total neloial românilor, ci loial intereselor de partid.

Vă rog să îmi precizaţi de ce trebuie cetăţenii municipiului Bacău, dar şi cetăţenii altor municipii din ţară, ale căror administraţii locale nu au primit niciun leu în alocarea pe care aţi făcut-o din Fondul de rezervă, să fie afectaţi de neînţelegerile şi luptele dintre PNL şi USR?

De ce a trebuit ca administraţiile locale, conduse de primari neagreaţi de partidul pe care îl conduceţi, şi, implicit, cetăţenii lor să fie trataţi injust şi discriminaţi prin aceste alocări partinice? Care au fost motivele pentru care municipiul Bacău nu a primit niciun leu din Fondul de rezervă?

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Claudiu Ilişanu, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Huţu Alexandra şi se pregăteşte domnul deputat Flucuş. Ultima interpelare.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîţu, prim-ministru interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

În data de 6 octombrie, fără a ţine cont măcar de minime criterii, Guvernul pe care îl conduceţi a adoptat o hotărâre de Guvern menită, cică, să sprijine unităţile administrativ-teritoriale care se confruntă cu diferite probleme. Nu abordez acum situaţia pe care aţi creat-o la nivel naţional şi discrepanţele pe care le-aţi făcut între primării, între oameni, în definitiv, ci mă voi rezuma doar la judeţul Botoşani.

Considerând că Domnia Voastră nu cunoaşte acest judeţ, vă aduc la cunoştinţă că la alegerile locale din anul 2020 candidaţii propuşi de Partidul Social Democrat au câştigat funcţia de primar în 43 de localităţi, iar candidaţii PNL au câştigat în 28 de localităţi.

În cele 43 de localităţi conduse de primari ai PSD locuiesc peste 300.000 de botoşăneni, ceea ce reprezintă peste două treimi din populaţia judeţului, iar din cei 300.000 de botoşăneni, peste 140.000 au domiciliul în municipiile Botoşani şi Dorohoi, ambele cu primari de la Partidul Social Democrat. În cele 28 de localităţi conduse de primari ai PNL locuiesc aproximativ 135.000 de cetăţeni.

Nu vreau să evidenţiez nimic altceva decât că, prin alocarea de fonduri pe care aţi realizat-o, aţi avut grijă doar de o treime din populaţia judeţului Botoşani, iar celelalte două treimi au fost ignorate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi furnizaţi următoarele informaţii cu privire la alocarea fondurilor pentru judeţul Botoşani.

Câte unităţi administrativ-teritoriale au adresat Guvernului, prin intermediul Instituţiei Prefectului, solicitări în vederea acestei alocări de fonduri şi care a fost suma solicitată de fiecare dintre ele?

Raportat la suma totală solicitată de primăriile din judeţul Botoşani, vă rog să precizaţi cât reprezentau, procentual, sumele pentru arierate, cofinanţare pentru fonduri europene, cheltuieli de personal etc.?

Care au fost criteriile tehnice, obiective, care au stat la baza alocării fondurilor la UAT-urile din judeţul Botoşani?

Care este raţiunea obiectivă pentru care Guvernul, deşi au fost solicitări, nu a alocat niciun leu pentru cele două municipii din judeţul Botoşani, respectiv Botoşani şi Dorohoi, care totalizează peste 30% din populaţia judeţului?

De ce nu s-a ţinut cont, la alocarea banilor, de tipul UAT-ului, de mărime, de numărul de locuitori, de costurile efective, de angajamentele în derulare sau de alte criterii?

Ultima întrebare.

În decizia de împărţire a banilor, aţi avut în vedere sprijinirea oamenilor care locuiesc în judeţul Botoşani sau doar sprijinirea primarilor aleşi pe listele PNL?

Reamintesc Guvernului interimar că, în urma deciziilor pe care le adoptă, niciun cetăţean din ţara noastră n-ar trebui să aibă de suferit.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Flucuş Dumitru, PNL.

Ultima interpelare din această seară.

Domnul Dumitru Flucuş:

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Florin Cîţu, domnului ministru al finanţelor, Dan Vîlceanu, şi domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării.

Obiectul întrebării este referitor la nealocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe anul 2021, pentru 11 localităţi din judeţul Braşov.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Primarii din judeţul Braşov sunt oameni gospodari şi serioşi, la fel ca majoritatea primarilor din ţara aceasta.

Prin ultima hotărâre de Guvern, câteva dintre primăriile judeţului Braşov au primit un ajutor pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Acestea vor putea să continue o serie de proiecte începute în localităţi. Este un lucru bun şi vă mulţumesc pentru atenţia pe care aţi acordat-o judeţului nostru. Însă vreau să vă semnalez că în judeţul Braşov există 11 localităţi care n-au primit niciun leu, prin această hotărâre de Guvern, şi au nevoie de suplimentarea bugetului pentru a-şi putea continua activitatea, până la finalul anului, în condiţii decente. Comunele Apaţa, Beclean, Caţa, Cincu, Hărman, Jibert, Ormeniş, Recea, Şinca, Ungra şi Viştea sunt comune care riscă să rămână fără fondurile necesare în următoarele luni.

Vă solicit respectuos să îmi expuneţi motivele pentru care aceste comune nu au fost prinse în tabelul hotărârii de Guvern şi să revizuiţi acest act normativ, ori să găsiţi alte soluţii pentru a oferi sprijin financiar şi pentru cele 11 comune braşovene la care m-am referit anterior.

Vă stau la dispoziţie pentru orice alte informaţii sau consultări şi vă rog să mă primiţi într-o audienţă, alături de primarii celor 11 comune din Braşov enumerate, pentru a putea veni cu documente şi explicaţii care să ne susţină cauza pentru care vă înaintez prezenta interpelare.

Vă solicit un răspuns în scris.

Mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, Dumitru Flucuş, deputat al PNL Braşov, mai precis de Ţara Făgăraşului.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult.

Declar închisă şedinţa din această seară.

Ne vedem mâine.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.