Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vom continua cu prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului, astăzi, 9 septembrie 2025.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Dau cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Lista colegilor - Macovei Simona-Elena, Oltenaşu Sorin-George, Caragaţă Florin, Murariu Oana, Iordache Ion, Toader Laura, Popa Maricel, Cotîrleţ Paul-Claudiu, Cojocaru Bogdan-Petru, Coarnă Dumitru, Pascalini Nini-Alexandru, Ţiu Mihai-Adrian, Cristian Brian, Grosu Veronica, Miclău Samuel-Virgil, Puşcaşu Lucian-Florin, Groza Călin-Florin.

Vă rog, cine doreşte să adreseze interpelare?

Da, întreb încă o dată.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Sorin-George Oltenaşu.)

Oltenaşu.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Dragi colegi,

Voi adresa o interpelare domnului ministru Alexandru-Florin Rogobete.

Obiectul interpelării - "Impactul Pachetului 2 de măsuri de austeritate asupra sistemului sanitar din România".

Stimate domnule ministru,

În contextul adoptării Pachetului 2 de măsuri de austeritate, care presupune reduceri semnificative de cheltuieli bugetare, au apărut îngrijorări majore cu privire la modul în care aceste măsuri vor afecta buna funcţionare a sistemului de sănătate publică.

Având în vedere deficitul deja existent de personal medical, infrastructura spitalicească subfinanţată, infrastructura prespitalicească subfinanţată, respectiv medicina primară şi ambulatoriul de specialitate, cât şi presiunea constantă asupra serviciilor de urgenţă, orice reducere suplimentară de resurse sau întârziere de alocare a lor riscă să pună în pericol accesul populaţiei la servicii medicale esenţiale.

În acest sens, vă solicit următoarele clarificări:

- Există riscul reducerii numărului de posturi sau al blocării angajărilor în spitale şi unităţi sanitare - de exemplu, în medicina de familie, mai mult de jumătate din cei 10.000 de medici au peste 61 de ani şi pot pleca oricând -, în condiţiile în care România se confruntă deja cu o migraţie accentuată a personalului medical?

- Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Sănătăţii le are în vedere pentru a proteja accesul pacienţilor la tratamente vitale -medicamente compensate, programe naţionale de sănătate, urgenţe medicale -, în contextul acestor restricţii bugetare?

- Cum se va asigura continuitatea investiţiilor în modernizarea infrastructurii medicale şi în digitalizarea serviciilor de sănătate, având în vedere necesitatea alinierii la standardele europene?

- Domnule ministru, cum aveţi de gând să faceţi medicina românească atractivă pentru tinerii medici şi ce măsuri aveţi pentru acoperirea deficitului de medici din ţară, atât în spital, cât şi în prespital?

Stimate domnule ministru, consider că domeniul sănătăţii trebuie să fie protejat în mod special de efectele austerităţii, întrucât vorbim de un sector vital pentru siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrurilor publice şi administraţiei, şi are ca subiect "Blocajul privind radierea Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie din lista unităţilor sanitare publice".

Stimate domnule ministru,

Am adresat recent o întrebare Guvernului şi Ministerului Sănătăţii, legată de situaţia juridică a Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie, iar din răspunsul primit am aflat că Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru desfiinţarea acestui spital a fost avizat încă din anul 2021, respectiv Ministerul Sănătăţii a confirmat că partea sa a fost îndeplinită. În răspunsul primit se menţionează că ministerul pe care îl conduceţi are un rol direct în continuarea procedurii şi în circuitul de avizare interministerial.

Din păcate, deşi toate documentele sunt pregătite de ani de zile, hotărârea nu a ajuns nici până acum să fie adoptată. Asta înseamnă că la Baia Sprie spaţiile fostului spital rămân blocate, iar oamenii nu pot beneficia de servicii medicale care ar putea fi organizate legal acolo. Este greu de explicat cum un demers administrativ atât de simplu rămâne în aer aproape patru ani, deşi toţi paşii preliminari au fost îndepliniţi.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce, concret, Proiectul de Hotărâre de Guvern avizat încă din 2021 nu a fost dus la capăt?

2. În ce punct al circuitului guvernamental este blocat în prezent şi cine răspunde pentru această întârziere?

3. Când estimaţi că proiectul va fi pus pe ordinea de zi a Guvernului şi adoptat?

Şi 4. Ce măsuri aveţi în vedere pentru a evita pe viitor asemenea întârzieri birocratice care afectează direct comunităţile locale?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul dumneavoastră în scris şi verbal, în termenul prevăzut de lege.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Popa Maricel.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare pentru domnul prim-ministru al României, Ilie Bolojan - "Situaţia gravă a primăriilor din România obligate să suporte din bugete locale indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap şi salariile însoţitorilor acestora".

Domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare pentru a vă semnala o situaţie extrem de gravă cu care se confruntă administraţiile publice locale din România. Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele proprii plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora. Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unităţile administrativ-teritoriale şi riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetăţeni.

În numeroase localităţi, cheltuielile pentru indemnizaţii şi salarii depăşesc posibilităţile financiare ale primăriilor, punând în pericol funcţionarea normală a instituţiilor publice şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale însoţitorilor lor.

Deşi Guvernul, la solicitarea Asociaţiei Comunelor din România, a promis anterior identificarea unei soluţii, problema persistă, iar responsabilitatea continuă să fie transferată către autorităţile locale.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

1. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru a asigura plata directă a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora, de la bugetul de stat, astfel încât aceste obligaţii să nu mai greveze bugetele locale?

2. De ce nu au fost respectate angajamentele anterioare privind identificarea unei soluţii sustenabile şi nu există un calendar clar pentru modificarea cadrului legislativ necesar?

3. În ce termen va fi prezentată o soluţie legislativă care să transfere aceste obligaţii de la primării la bugetul de stat?

4. Cum intenţionează Guvernul să protejeze drepturile persoanelor vulnerabile până la aplicarea soluţiilor legislative definitive?

Este responsabilitatea Guvernului să se asigure că nicio primărie nu este pusă în situaţia de a alege între funcţionarea instituţiilor şi respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea SOS, domnul deputat Pascalini Nini-Alexandru.

Vă rog.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru al apărării naţionale, domnul Ionuţ Moşteanu, cu subiectul: "Solicitarea componenţei detaliate şi a valorii financiare aferente celor 23 de pachete de sprijin militar acordate Ucrainei, precum şi a bazei legale a clasificării şi a planului de (de)secretizare".

În urma numeroaselor măsuri de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, din care faceţi parte, tot mai mulţi români se întreabă, pe bună dreptate, dacă nu cumva aceste sacrificii cerute populaţiei sunt nejustificate şi dacă nu cumva declarata susţinere necondiţionată a Ucrainei a ajuns să fie pusă mai presus decât traiul de zi cu zi al propriilor cetăţeni. Tăierile de venituri, reduceri de cheltuieli sociale şi reformele impuse prin asumări repetate de răspundere par, în percepţia publică, nu doar simple măsuri economice, ci o posibilă mascare a nevoii reale de finanţare a conflictului militar de la graniţele României.

Această îngrijorare este amplificată de faptul că, în ultimii ani, partidul din care faceţi parte, USR, a promovat constant poziţii politice în favoarea sprijinului militar acordat Ucrainei, chiar şi în condiţiile în care sursele interne ale României se diminuează, iar nivelul de trai al românilor este afectat direct. În acest context, devin legitime întrebările cetăţenilor: dacă priorităţile Guvernului şi ale MApN mai reflectă interesul naţional şi siguranţa cetăţeanului român sau dacă acestea au fost, de fapt, subordonate unei agende externe, şi prin aceste reforme se maschează ajutoarele date Ucrainei, pe care le consideraţi clasificate, dar, atunci când aţi fost în opoziţie, aţi atacat constant aceste secretizări şi aţi invocat necesitatea ca românii să ştie exact pe ce se duc banii lor din taxe şi impozite.

În concluzie, lipsa de transparenţă privind sprijinul militar pentru Ucraina generează suspiciuni publice.

Se ridică întrebări serioase privind prioritizarea interesului naţional.

Şi, de aceea, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

1. Componenţa detaliată a fiecărui pachet de la 1 la 23, în format tabelar, pentru articolele livrate Ucrainei;

2. Valoarea financiară pentru fiecare pachet, atât în RON, cât şi în euro, costurile logistice, sursele de finanţare, cât şi sumele deja decontate sau în curs de decontare;

3. Impactul asupra capacităţii operaţionale a Armatei române pe fiecare categorie de capabilitate afectată, muniţii, mobilitate, apărare antiaeriană etc.;

4. Care sunt contractele de reînzestrare/reîntregire, semnate sau în curs, pentru refacerea stocurilor proprii;

5. Pentru instruirea personalului ucrainean în România, care sunt costurile defalcate pe diferite surse de finanţare;

6. Baza juridică a transferurilor şi a clasificărilor, anume deciziile CSAT, care au stabilit regimul de clasificare al fiecărui act/document şi temeiul legal;

7. Criteriile şi calendarul propuse pentru declasificare totală sau parţială a datelor care nu mai pot afecta siguranţa naţională.

Vă rog să-mi comunicaţi public toate aceste informaţii neclasificate şi vă solicit desecretizarea celor care nu ar pune în pericol siguranţa statului român, de genul informaţiilor financiare care nu ar face rău nimănui.

Vă solicit răspuns în scris şi oral.

Mulţumesc.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Enachi Raisa, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Bolojan şi domnului Rogobete, ministru al sănătăţii.

Subiectul: "Reorganizarea serviciilor de ambulanţă riscă să lase judeţele fără sprijin operaţional. Vaslui, în pericol major".

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Guvernul pregăteşte un proiect de ordonanţă de urgenţă privind reorganizarea serviciilor de ambulanţă judeţene în structuri regionale, iniţiativă ce poate avea consecinţe grave în judeţele cu acces redus la serviciile medicale, cum este judeţul Vaslui.

Deşi este prezentată ca o măsură de eficientizare, reorganizarea scoate la iveală probleme de fond care pun sub semnul întrebării beneficiile reale.

Reducerea sau chiar desfiinţarea compartimentelor TESA şi, implicit, a personalului de suport din judeţele care nu vor deveni centre coordonatoare ar afecta direct capacitatea operaţională a serviciilor de ambulanţă.

Riscul pierderilor locurilor de muncă şi al blocajelor instituţionale este iminent. În judeţul Vaslui, unde ne confruntăm deja cu deficit de personal şi resurse, o astfel de măsură nu va face decât să îndepărteze şi mai mult cetăţeanul de accesul la serviciile medicale de urgenţă.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al sănătăţii,

În această ordine de idei, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

1. Vor fi păstrate compartimentele TESA în fiecare judeţ sau acestea vor fi desfiinţate şi relocate către centrele regionale?

2. De ce serviciile de ambulanţă apar în Programul de guvernare ca fiind în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, deşi legislaţia actuală prevede subordonarea lor administrativă Ministerului Sănătăţii?

3. Care este motivul real pentru introducerea coordonării DSU/IGSU asupra serviciilor de ambulanţă, în condiţiile în care IGSU are deja atribuţii clare privind intervenţia în situaţii de urgenţă?

4. Confirmă Guvernul că serviciile de ambulanţă rămân în subordinea administrativă a Ministerului Sănătăţii, iar rolul DSU se limitează strict la coordonarea operaţională în cazuri de urgenţă?

Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să reanalizaţi proiectul de reorganizare, să dispuneţi consultări reale cu personalul implicat şi să asiguraţi că nicio unitate judeţeană nu va fi dezavantajată sau destructurată în urma noilor reorganizări.

Solicit transparenţă, dialog şi protejarea interesului public.

Aştept răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru a se prezenta public aceste interpelări, reamintesc lista colegilor care au depus interpelări şi care nu le-au prezentat astăzi, 8 septembrie 2025, în plen.

Este vorba de: Macovei Simona-Elena - SOS; Caragaţă Florin - SOS; Murariu Oana - USR; Iordache Ion - PNL; Toader Laura - SOS; Cotîrleţ Paul-Claudiu - PSD; Cojocaru Petru-Bogdan- - PSD; Coarnă Dumitru - neafiliat; Ţiu Mihai-Adrian - SOS; Grosu Veronica - AUR; Miclău Samuel-Virgil - AUR, Puşcaşu Lucian-Florin - AUR; Groza Călin- Florin - neafiliat.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.28.