Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Răspundeţi atunci domnului deputat Andrei Chiliman cu privire la situaţiile de conflict, de interese ale membrilor Comisiei Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei.

Domnul Aurel Nechita (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind situaţiile de conflict de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Consiliului Ştiinţific a Agenţiei Naţionale a Medicamentului, referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, vă pot spune următoarele:

Agenţia Medicamentului din Franţa, cu denumirea actuală Agenţia franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate, are în prezent atribuţii mai largi decât Agenţia Naţională a Medicamentului, având în jurisdicţie şi produse cosmetice, reactivi, produse lavabile din sânge, motiv pentru care gestionarea tuturor acestor activităţi se sprijină, în afară de personalul propriu, pe un consiliu ştiinţific, pe un consiliu de administraţie, numeroase comisii, comitete, subcomisii, grupuri de lucru şi experţi externi.

Membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi trebuie să-şi declare interesele la numire şi să aducă la zi aceste declaraţii de interese ori de câte ori intervin modificări.

Pe web site-ul agenţiei, este publicată lista membrilor consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru precum şi experţilor externi împreună cu interesele pe care le deţin. (Sunt prevăzute în anexă).

Se poate observa că membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi deţin o paletă largă de interese pornind de la acţiuni în industria farmaceutică până la sponsorizarea participării la congresele de specialitate.

Reglementările prevăd că membrii instanţelor ştiinţifice care au interese conflictuale să se recuze şi să nu participe la şedinţe sau să facă obiectul unor cereri de derogare pentru situaţii excepţionale.

Tipul de interes care creează probleme în discuţii şi motivele derogării trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al şedinţei respective. Explicaţia acceptării acestui sistem constă în faptul că majoritatea experţilor din domeniul medico-farmaceutic şi de alte agenţii ale medicamentelor din Uniunea Europeană colaborează ocazional sau regulat cu industria farmaceutică pentru cercetare, evaluare, consiliere şi sunt plătiţi de industrie pentru aceste activităţi.

Agenţia europeană pentru evaluarea medicamentelor de la Londra care autorizează prin procedură centralizată medicamentele realizate prin înaltă tehnologie îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică în comitete, grupuri de lucru şi folosesc un corp de 3000 de experţi europeni.

Membrii comitetelor, grupurilor de lucru şi experţii trebuie să-şi declare interesele conform modelului din anexa 2.

Tot pe web site este publicată componenţa diferitelor comitete ştiinţifice, precum şi lista experţilor. Consultarea intereselor acestora se poate face pe bază de solicitare scrisă.

Agenţia Naţională a Medicamentului a preluat din modul de organizare al Agenţiei franceze existenţa consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie, a comisiilor de autorizare, de punere pe piaţă, de certificare a regulilor de bună practică, de fabricaţie, de practică în stadiul clinic precum şi utilizarea experţilor externi.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr.125 din 1998, atribuţiile Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului constă în emiterea de reglementări referitoare la activitatea profesională a agenţiei, reglementări care transpun în majoritatea reglementărilor europene, iar atribuţiile consiliului de administraţie constau în stabilirea politicii financiare a agenţiei.

Atribuţiile referitoare la autorizarea de punere pe piaţă sunt îndeplinite de personalul agenţiei, experţii externi ai agenţiei şi comisia de autorizare, de punere pe piaţă care este formată numai din personalul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Conform modelului francez, în ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/1998 a fost introdusă ideea declarării intereselor de către membrii consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie. Modelul de declaraţii de interese folosit iniţial de agenţie a fost modelul agenţiei europene.

Există declaraţiile de interese ale membrilor Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.30 din 15.I.2002 şi nr.995 din 11.XII.2002, şi Consiliul de administraţie al agenţiei, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.852 din 6.XI.2002 şi nr.994 din 11.XII.2003 precum şi Ordinul nr.299 din 3.IV.2003, precum şi modificările ulterioare care sunt prevăzute în anexă.

Prin Hotărârea Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr.6/2004 şi Hotărârea Consiliului de administraţie al agenţiei nr.7/2004, au fost aprobate forme mai detaliate ale declaraţiilor de interese cu referiri şi la membrii familiei lor (anexele 4 şi5), având ca model declaraţia de interese ale Agenţiei europene.

În cel mai scurt timp, pe web site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului vor fi publicate declaraţii de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Consiliului ştiinţific şi Consiliului de administraţie în noul format aprobat de Consiliul ştiinţific şi Consiliul de administraţie al agenţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Chiliman doreşte să comenteze răspunsul care l-a primit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Sigur, conflictul de interese rămâne conflict de interese oricât de frumos ar fi ambalat în diverse ţări din Europa. Iar la noi conflictul de interese generează monştri. Ca atare, eu nu am pus întâmplător aceste întrebări ministerului, pentru că de fapt în aceste două organisme de conducere ale Agenţiei Naţionale a Medicamentului, în consiliul de administraţie şi în consiliul ştiinţific sunt persoane care au interese evidente în industria medicamentului. Şi există, din păcate, o serie de situaţii în care aceste persoane au favorizat firme ale familiilor lor sau a unor cunoscuţi, tocmai pentru că se aflau în aceste poziţii. Nu voi da acum exemple, voi lăsa libertatea unei noi interpelări pe care sper ca ministerul să o analizeze cu toată responsabilitatea şi să vadă exact la ce poate să ducă conflictul de interese şi de ce nu este bine ca să adoptăm în aceste organisme ca să facă parte persoane care sunt în situaţii de conflict de interese.

Am mai avut nişte întrebări acolo la care, din păcate, nu mi s-a răspuns, de câte ori s-au recuzat persoanele de acolo când s-au aflat efectiv în faţa unor decizii care priveau firmele lor sau ale familiei lor. Sigur, că eu nu cred că s-a recuzat vreunul pentru că aş fi primit răspuns, s-a recuzat de cinci ori domnul Popescu, domnul Ionescu sau nu ştiu cine...

Or, sistemul nu funcţionează la noi. La noi, oamenii nu înţeleg sau se fac că nu înţeleg legile. Şi dacă există o lege, ştiţi foarte bine că mai sunt tot felul de interpretări în aplicarea ei. Tocmai din cauza asta nu este bine să avem persoane aflate în situaţii evidente de conflict de interese care să ocupe funcţii de decizie în asemenea instituţii.

Or, această derogare, făcută sigur la cererea actualei majorităţi P.S.D. la lege, eu am avut amendamentele mele, au fost respinse. Am cerut, dimpotrivă, să nu facă parte nimeni care e în conflict de interese din aceste două organizaţii. Puteau să angajeze experţi, aşa cum fac alţii, afară, să angajeze experţi punctuali pe anumite chestiuni foarte tehnice, foarte precise care, într-adevăr, persoanele respective să-şi declare interesele şi să spună exact în situaţia respectivă care este cea mai bună soluţie de adoptat.

Dar nu să îi aibă ca oameni de decizie permanenţi pe aceşti oameni care sunt în situaţii de conflict de interese. Deci, asta este o problemă care rămâne şi care este, după părerea mea, o pată pe modul în care funcţionează, din păcate, anumite instituţii şi această chestiune generează forme de corupţie instituţionalizată şi cred că ar trebui să nu adoptăm neapărat primul model care ne convine din ce se întâmplă pe afară, ci dimpotrivă să adoptăm un model care să blocheze orice formă de corupţie din faşă la noi în ţară unde, sigur, fenomenul are şi altă dimensiune şi oamenii nu au practica acestor lucruri.

Acesta a fost motivul acestei interpelări. Eu vreau să spun că, sigur, răspunsul este un răspuns tehnic, dar eu nu sunt de acord cu faptul că în loc să mi se răspundă la întrebările pe care le-am pus, mi s-au adus exemple din străinătate.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi, domnule ministru, să mai faceţi vreun comentariu la comentariul domnului deputat? Nu.