Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Lege ordinară.

Dau cuvântul autorului. Aveţi şi un raport de înlocuire, vă rog să vi-l împrospătaţi. Şi pe domnul Titus Corlăţeanu îl rog să-şi prezinte proiectul.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am început dezbaterea în legătură cu acest proiect de lege săptămâna trecută. Vă aduceţi aminte, urmare a deciziei plenului Parlamentului, proiectul de lege a fost retransmis pentru o săptămâna la comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului. Comisia a operat necesarele modificări şi corelări, în principal cu prevederile Legii nr. 321/2006.

Aş face câteva comentarii, având în vedere stadiul procedural şi faptul că suntem înainte de dezbaterea finală şi, sper, aprobarea mâine, la votul final.

Este un proiect de lege absolut necesar şi este un proiect de lege care nu trebuie pus în legătură doar cu obligaţia de ordin constituţional pe care statul român o are pentru a acorda un absolut necesar sprijin românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării, pentru prezervarea, pentru dezvoltarea şi pentru afirmarea identităţii culturale româneşti.

Este, însă, un proiect de lege care a întârziat nepermis de mult şi care ar fi trebuit adoptat în această formă sau în altă formă de foarte mulţi ani.

Şi, în această situaţie, cu siguranţă statul român ar fi beneficiat de pârghiile necesare pentru a stopa sau a limita acest proces de asimilare a identităţii româneşti care a existat şi încă există.

Proiectul de lege despre care vorbesc este un proiect european, ţine cont de experienţa altor state, ţine cont de normele europene, are avizul Comisiei de la Veneţia şi înaltului comisar OSCE, dar va putea permite - şi subliniez acest lucru - mai ales în contextul dezbaterilor actuale, apropo de buna vecinătate, de România şi Republica Moldova şi de alte relaţii bilaterale, va permite tuturor celor care îşi asumă identitatea românească sau vor avea curajul să-şi asume identitatea românească, să beneficieze de sprijinul statului român. Şi vă rog să nu ignoraţi această realitate normativă de care avem absolută nevoie.

În închiere, aş vrea să mai subliniez un lucru. Colegii mi-au transmis faptul că astăzi, în dezbaterea, în discuţiile la Biroul permanent a apărut o dificultate de ordin tehnic care mi-a fost şi mie transmisă, respectiv faptul că ar exista o dificultate de ordin tehnic pentru atribuirea unui sediu adecvat Consiliului românilor de pretutindeni, care este propus spre înfiinţare de acest proiect de lege, sediu care să fie atribuit aici, în Parlament.

Şi înţeleg că dacă va exista un amendament de natură tehnică, amendament oral, care să fie prezentat fie de comisie, fie de alţi colegi, în sensul în care Guvernul să fie cel care atribuie un spaţiu drept sediu şi, bineînţeles, cu asumarea cheltuielilor de funcţionare, aceasta ar privi un amendament la art. 8 din proiectul de lege, eu personal pot să accept, chiar dacă cu un oarecare regret, dar pot să accept şi acest amendament.

În consecinţă, solicit sprijinul şi sprijinul politic, aşa cum s-a întâmplat la Senat, aşa cum şi alţii au făcut în alte state din centrul şi sud-estul Europei, la acel moment de adoptare a unei astfel de legi, solicit sprijinul colegilor pentru a aproba neîntârziat acest proiect de lege absolut necesar.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Sasu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, comisie sesizată în fond.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ion Sasu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Potrivit hotărârii plenului Camerei, comisia a reanalizat proiectul de lege.

În urma examinării, a rezultatului votului asupra acestei iniţiative legislative, cu 9 voturi pentru şi o abţinere membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri în fond, dacă doreşte cineva?

Poftiţi, domnule deputat, din partea Grupului P.N.L.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că această lege este o lege importantă. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege. Am, însă, o observaţie, şi această observaţie o am datorită unor lucruri cu care m-am întâlnit în practică şi probabil că şi iniţiatorul legii, domnul deputat Corlăţean îl ştie, în unele dintre statele care ne înconjoară, pentru a se masca existenţa românilor, ei sunt recunoscuţi sub numele de vlahi. Şi mă refer în special la cei din Valea Timocului, care sunt şi foarte numeroşi, şi care sunt cunoscuţi în Serbia, sub numele de acest apelativ.

Nu ştiu, cred că undeva, în lege, ar trebui să avem o referire şi la aceste apelative vlahi, vlohi, vlasi, pe care unii dintre vecinii noştri le dau populaţiilor româneşti, tocmai pentru a-i scoate din cadrul acestor legi care să-i protejeze, crezând că această titulatură de vlah sau de vloh nu este tot una cu cea de român. N-am să explic etimologic că este acelaşi lucru şi că, de fapt, toţi suntem vlahi sau vlasi şi există limbi care nici nu fac distincţie. Colegii mei maghiari ştiu că nu există în limba maghiară, cuvântul italian este olas, sau în limba poloneză Italia se cheamă Vlaşca şi italienii sunt vloşchi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, din partea Partidului România Mare.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu dorim să prelungim discuţia, pentru că nu despre discuţii pe fond despre problematica românilor de pretutindeni este cazul acum, ci despre o iniţiativă a colegului nostru care intenţionează şi ne propune să fim de acord cu aducerea departamentului din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, unde a încremenit acolo, uitat în nemişcare şi în nelucrare pentru românii de pretutindeni, să îl aducem undeva în subordinea secretariatului general al Guvernului, de unde se presupune sau ne dorim să fie mai aproape de o finanţare mai bună, pentru a ajunge nu vorbe, ci fapte în sprijinul românilor de pretutindeni, şi din Valea Timocului, şi din celelalte provincii în care se mai vorbeşte româneşte.

Mulţumesc. Susţinem proiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul chestor Miron Ignat şi domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul Miron Ignat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine cu bucurie acest proiect de lege şi poate va fi şi un îndemn şi pentru ceilalţi colegi ca şi Statutul minorităţilor naţionale să treacă odată de cele trei comisii şi să fie discutat şi adoptat în această sesiune.

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, s-a discutat astăzi în Biroul permanent. În această clădire funcţionează, pe lângă Senat şi Camera Deputaţilor, încă 16 alte instituţii şi probleme cu spaţiul sunt destule şi cum a precizat şi iniţiatorul acestui proiect de lege, că este posibil ca Guvernul să asigure sediul pentru Consiliul românilor de pretudindeni. Aceasta s-ar corela cu art. 16 alin. (3), unde se prevede: "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, Departamentul românilor de pretutindeni se organizează ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea primului-ministru".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Varga Attila, şi după aceea vom trece la dezbaterea textelor proiectului.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Considerăm iniţiativa legislativă oportună şi binevenită, dincolo de faptul că există o obligaţie constituţională a statului român de a acorda sprijin cuvenit românilor de pretutindeni, există şi o altă justificare sau oportunitate, şi anume, faptul că o mare parte din românii de pretutindeni, în special cei care trăiesc în ţările vecine, sunt în afara spaţiului Uniunii Europene, prin urmare, se sporeşte, dacă vreţi, responsabilitatea statului român faţă de aceste persoane, în special.

Iniţiativa legislativă se prezintă ca o reglementare-cadru în acest domeniu, prevede structuri instituţionale adecvate în acest sens, respectiv, mecanisme concrete de sprijin.

Problema dacă Departamentul să fie subordonat direct primului-ministru, Secretariatului General, sau Ministerului Afacerilor Externe, cred că cu privire la ambele soluţii pot exista argumente, respectiv, contraargumente, este o chestiune de decizie politică, unde este mai potrivit, care credem că se poate soluţiona pe parcurs.

Grupul U.D.M.R. sprijină de principiu această iniţiativă legislativă, cu condiţia să fie găsite soluţiile corespunzătoare la acele probleme unde au fost semne de întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Autorul propunerii doreşte să mai aibă o scurtă intervenţie.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doar pentru a aduce o clarificare la chestiunea ridicată de domnul coleg, apropo de denumirea de "vlahi" şi "valahi" ş.a.m.d., dacă aţi sesizat, în introducerea mea vorbeam de cei care îşi asumă identitatea românească sau au curajul să-şi asume identitatea românească, principiul care stă şi la baza proiectului de lege este principiul general european recunoscut, cel din Convenţia-cadru, respectiv asumarea la nivel individual a unei anumite identităţi.

Cine şi-o asumă, potrivit procedurii prevăzute în lege, are dreptul de a utiliza drepturile pe care legea le prevede. Cu menţiunea că acest lucru va da la o parte ceea ce alţii au încercat şi încearcă în continuare, anume rescrierea istoriei neamului românesc şi atribuirea acelor nume care nu stau în faţa realităţii istorice şi culturale, de "vlahi", "volohi", "moldoveni", atunci când vorbesc de români, ş.a.m.d.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

V-aş propune să urmăm raportul pentru dezbaterea titlului şi a textelor proiectului de lege şi mă voi referi strict la numărul de pe margine, numărul cronologic al raportului, ca să nu consumăm prea mult timp cu dezbaterile.

La pct. 1, titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 4? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 5, care se întinde de pe pag. 5 până pe pag. 6? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 6? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 7? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 8? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 9, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate amendamentele de la art. 7.

Pct. 10, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 11? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 12 şi 13? Nu există niciun amendament la cele două puncte, nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Pct. 14? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 15? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 16? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final mâine.