Parliamentary debates

- după o scurtă pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să încep a doua parte a şedinţei noastre de astăzi destinată, cum am anunţat, răspunsurilor orale la întrebări, în prima parte, şi apoi prezentării unor noi întrebări şi interpelări.

Este prezent domnul ministru Eugen Nicolăescu, care va răspunde domnului deputat Petru Călian la o întrebare cu privire la proiectul Spitalului regional de urgenţă din Floreşti -Cluj.

Domnule Petru Călian, vă rog să ascultaţi răspunsul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii publice):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Răspunsul la întrebarea dumneavoastră referitoare la construirea Spitalului regional de urgenţă Cluj este următorul:

Am demarat acest proces de construire şi dotare la cheie a mai multor spitale regionale de urgenţă, printre care şi cel din Cluj, conform obiectivelor propuse în Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul "Sănătate".

La Cluj-Napoca am solicitat de la autorităţile locale identificarea unor terenuri care să poată fi puse la dispoziţia ministerului în vederea realizării tuturor procedurilor necesare. Mă refer aici la studii de fezabilitate. Şi după ce aveam studii de fezabilitate, puteam să aprobăm indicatorii tehnico-economici ai investiţiei şi mai departe, sigur, după ce se asigura şi aprobarea indicatorilor, să demarăm procedura de construcţie.

Dintr-o gravă eroare cred, că nu pot s-o numesc altfel, pe plan local, datele care au fost transmise la minister referitoare la poziţia pe care ar fi trebuit să o ocupe, din punct de vedere al terenului, Spitalul regional nu au fost conforme cu cele care ne-au fost puse la dispoziţie ulterior de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru că acel teren era pus la dispoziţie de M.Ap.N.

Cu toate acestea, noi am încercat să elaborăm Hotărârea de Guvern privind alocarea terenului pentru viitorul spital regional, ţinând cont de datele care ne-au fost transmise de autorităţile locale.

Prin modul în care au fost ulterior derulate lucrurile, s-a constatat această eroare, că terenul pus la dispoziţie de M.Ap.N. nu este cel care era solicitat de autoritatea publică locală şi de Ministerul Sănătăţii şi de consultant, care trebuiau să elaboreze studiul de fezabilitate.

În consecinţă, am solicitat autorităţilor locale din Cluj să reia procedura de alocare a unui alt teren, care să fie în conformitate cu solicitările noastre.

Am primit pe 30 ianuarie 2008 Hotărârea Consiliului judeţean Cluj nr.20, prin care ni se comunică că au fost obţinute certificatul de urbanism, avizele şi planul zonal de urbanism pentru un alt teren, şi anume un teren în localitatea Apahida.

În acest moment, aşteptăm toate documentele de la autoritatea locală Cluj pentru a reface hotărârea de Guvern şi, bineînţeles, a continua cu următoarele două proceduri pe care le mai avem de îndeplinit. Prima: să reaprobăm indicatorii tehnico-economici pe noul amplasament, ca urmare a refacerii studiului de fezabilitate şi mai departe să dăm drumul la licitaţia de construcţii.

În acest moment, aceasta este situaţia de la Cluj.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să facă un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Este foarte interesant răspunsul pe care l-am primit de la domnul ministru, însă din start doresc să fac o corectură, nu neapărat să-l corectez pe domnia sa.

Domnule ministru, dumneavoastră v-aţi referit la autorităţile locale Cluj-Napoca atunci când aţi vorbit despre teren. Greşit. Putem discuta de autorităţi judeţene, respectiv de consiliul judeţean, preşedintele Consiliului judeţean, care cu onor reprezintă partidul din care faceţi parte şi dumneavoastră şi nu de autorităţi locale - Cluj-Napoca.

Sigur că există acea hotărâre a Consiliului judeţean cu nr.20 la care faceţi referire însă, ca să nu mai greşim în continuare, vă rog să solicitaţi această hotărâre dacă nu o aveţi şi să constataţi faptul că hotărârea este doar de principiu. Nu este stabilită concret locaţia, respectiv cea din comuna Apahida, localitatea Câmpeneşti, nu poate fi identificată, precum nu poate fi stabilită nici suprafaţa exactă care urmează să fie alocată. Se spune de circa 15 ha. Trebuie să se ştie exact ce suprafaţă se alocă pentru construirea spitalului judeţean.

Şi, în încheiere, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi chiar acum, pentru a spulbera orice răutate, să spun aşa, venită din partea unor alţi parlamentari şi să-mi spuneţi concret dacă a existat sau există intenţia rea, spun eu, ca această construcţie extrem de importantă pentru judeţul Cluj şi pentru regiunea aferentă judeţului Cluj să fie construită (acest spital) într-un alt judeţ, cum ar fi, vă dau un exemplu banal, Bihor sau, ştiu eu, Mureş, alte judeţe.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu doreşte să intervină.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Am să încep cu partea a doua a întrebării dumneavoastră, şi anume vreau să vă spun că nu poate fi mutat Spitalul judeţean regional de urgenţă de la Cluj în altă parte, pentru că din toate punctele de vedere Clujul este cel care merită un asemenea statut. Este centru universitar, este capitala Regiunii 6 Nord-Vest şi este o decizie care este luată demult, indiferent de cum s-au derulat ulterior împăcările sau neîmpăcările politice la nivelul regiunii.

Aş vrea, de asemenea, să vă mai spun că, deşi aţi încercat să politizaţi puţin intervenţia dumneavoastră, mi se pare corect, sunteţi deputat şi om politic, eu sunt la fel, dar încerc să pun lucrurile la punct, şi anume să vă spun că, din punctul meu de vedere, autorităţi locale, pentru noi, în toate regiunile şi judeţele din România, au însemnat în primul rând primăriile, primăriile din capitalele de judeţ, pentru că ele sunt cele care sunt titulare în general ale spaţiului intravilan.

Noi doream să avem un spaţiu intravilan de foarte bună calitate şi dacă o să căutaţi în arhiva Primăriei Cluj, o să vedeţi adresele mele înaintate primarului Emil Boc, prin care îi solicitam (cred că sunt doi ani de atunci) să ne dea concursul şi sprijinul pentru a putea găsi un teren pe care se poate construi o asemenea unitate spitalicească de elită în Cluj şi în Regiunea 6 Nord-Vest.

Din păcate, nu am primit răspunsuri favorabile şi de aceea am căutat o altă soluţie şi am implicat consiliul judeţean, considerând că la nivelul consiliului judeţean pot fi mai multe spaţii disponibile decât la nivelul Primăriei Clujului. Nici aici nu s-au găsit la vremea respectivă suficient de multe resurse şi atunci s-a apelat la o ultimă soluţie, şi anume să se reuşească să se obţină spaţii din cadrul patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale. Aceasta a fost prima idee cu adevărat consistentă prin care puteam să obţinem un asemenea teren, aşa cum, de altfel, s-a obţinut în alte judeţe şi în alte localităţi din ţară. Ministerul Apărării Naţionale a fost destul de generos, aş spune, cu noi pentru asemenea construcţii.

Vreau să vă spun că în prima etapă, chiar pentru acel spaţiu care s-a dovedit necorespunzător ulterior, am aşteptat, dacă nu mă înşeală memoria în acest moment, circa 6 luni de zile un aviz al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că terenurile din patrimoniul MApN-ului nu pot fi înstrăinate decât cu avizul CSAT-ului.

De aceea la Cluj, cum mai avem o situaţie oarecum similară şi la Sibiu, a durat atât de mult un asemenea proces. Cred că acum, în sfârşit, avem mai multe elemente care să ne dea speranţa că în acest an vom putea să finalizăm atât hotărârea de Guvern, cu indicatorii economici, cât şi cu licitaţia privind începerea construcţiei.

Domnul Valer Dorneanu: (Către domnul deputat Petru Călian, care solicită să ia cuvântul)

Stimate coleg,

Îmi pare foarte rău, Regulamentul prevede o singură intervenţie şi vreau să vă spun că mai sunt şi alţi colegi care au impresia cu doriţi să monopolizaţi toate discuţiile. Deci, nu-mi permite Regulamentul. După Regulament, dumneavoastră faceţi un comentariu şi domnul ministru vă răspunde. Nu vă supăraţi, creez precedente care...

Domnului deputat Ştiucă îi răspunde domnul secretar de stat Istvan Töke.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Istvan Töke:

Păşunarea terenurilor agricole cultivate în arabil conform Legii nr.18, degradarea terenurilor agricole şi silvice, împrejmuirilor acestora, distrugerea şi degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, a bunurilor şi sistemelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice ori împiedicarea lor în măsurile de conservare a unor asemenea bunuri, precum şi înlăturarea acestor măsuri constituie infracţiune şi distrugere şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

Legea zootehniei nr.72/2002 prevede la art.42 că păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat constituie contravenţii.

Domeniul privat al statului şi respectiv al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor conform art.6 este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate potrivit legii din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă legea nu prevede altfel.

În această situaţie, conform Legii nr.213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, numai agricultorii crescători de animale pot contracta de la primării pentru păşunatul şi producerea de furaje prin concesiune, arendare, închiriere sau luare în administrare suprafeţe de pajişti permanente.

Regulamentul C.E. nr.782/2003 prevede: fiecare suprafaţă furajeră, inclusiv de păşuni, care trebuie să reprezinte minimum 50% din suprafaţa furajeră deţinută, trebuie să fie disponibilă pentru creşterea animalelor pe parcursul unei perioade minime de 7 luni, începând de la o dată ce urmează să fie stabilită de statul membru, dar în orice caz între 1 ianuarie şi 31 martie, iar conform art.3 din Regulamentul C.E. nr.796/2004, statele membre păstrează raportul dintre suprafaţa terenurilor destinate păşunilor permanente şi suprafaţa agricolă totală, obligaţie care se aplică la scară naţională şi regională.

La 1 ianuarie 2007 judeţul Ialomiţa avea o suprafaţă de păşune de circa 18.068 ha, care este necesar să fie acordată crescătorilor de animale în exclusivitate, conform legilor în vigoare.

Nealocarea suprafeţelor de pajişti crescătorilor de animale nu a permis susţinerea financiară a pajiştilor, neputând respecta condiţiile de eligibilitate, ceea ce a condus la degradarea pajiştilor, diminuarea suprafeţelor, dar şi la scăderea numărului de animale şi a performanţelor tehnice şi economice ale zootehniei la nivel local şi naţional.

Din aceste considerente, suntem de acord cu rezolvarea operativă a incidentelor de către autorităţile locale prin alocarea de suprafeţe pentru păşunat din izlazurile comunale de către consiliul local, conform legilor în vigoare.

Distrugerea şi compromiterea culturilor agricole se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că domnul deputat Ştiucă doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Poftiţi, domnule deputat. Aveţi două minute.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, eu mulţumesc mult pentru prezentarea in extenso, însă lucrurile vizau un aspect practic al problemei, şi anume, constatarea acestor sancţiuni şi a contravenţiilor se face de către persoane împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, de prefecţi şi de personalul abilitat al Ministerului de Interne. Primăriile nu pot acţiona în niciun fel.

Deci, marea problemă este că acest lucru se produce, suprafeţele sunt degradate prin tasare, se intră cu oile, cu alte animale, se distrug şi procedeul de punere la punct şi de sancţionare este extrem de greoi. Cei care constată sunt primarii şi gospodarii locali şi poliţia locală, dar sancţiunile sunt aplicate de prefect. Asta e problema. Trebuie împreună să găsim soluţia să dăm primarilor posibilitatea să-şi administreze, să-şi gospodărească problema pe plan local.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnului deputat Stelian Fuia trebuia să-i răspundă la o întrebare domnul Cătălin Doică de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, care nu s-a prezentat. Urmează să fie reprogramat acest răspuns.

Pentru domnul Romeo Hanganu: am înţeles că acesta a discutat cu domnul Barna Tanczos, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi i-a transmis personal răspuns.