Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice.

Îl avem pe domnul Dămureanu Ringo, de la AUR. Este prezent? Nu. Va primi în scris.

Domnul Lazăr Ion-Marian este? Este? Da.

Domnul secretar de stat Aurel-George Mohan.

Domnul Aurel-George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

În legătură cu întrebarea domnului deputat privind implementarea serviciilor medicale prin telemedicină în România, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 1.133/2022 privind aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt următoarele: servicii de teleconsultaţie, serviciile de teleexpertiză, servicii de teleasistenţă, servicii de teleradiologie, servicii de telepatologie şi servicii de telemonitorizare.

Există o gamă foarte largă de servicii medicale prin telemedicină în mai multe specialităţi, de la anatomie patologică, alergologie şi imunologie clinică, până la reabilitare medicală, reumatologie şi urologie. În principiu, este prinsă toată sfera de patologii.

Ministerul Sănătăţii pregăteşte proiecte de aproape 200 de milioane de euro pentru digitalizarea spitalelor şi a instituţiilor din subordine, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României.

În data de 5 octombrie 2022, ministrul sănătăţii, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a trimis tuturor spitalelor din România un formular digital pentru evaluarea infrastructurii IT şi a nevoilor în domeniu, în vederea optimizării programelor de digitalizare, în concordanţă cu nevoile reale din spitale. Aceste investiţii au ca scop contribuţia directă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, o mai bună administrare şi management al serviciilor de sănătate, respectiv înlocuirea, acolo unde este cazul, a infrastructurii IT a spitalelor publice din România, dar şi evoluţia către noile sisteme de date şi infrastructură digitală.

De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea sa. Astfel, va fi demarat un proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, licenţe, dezvoltare de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local.

Concomitent, Ministerul Sănătăţii va realiza un studiu de piaţă pentru identificarea celor mai noi tehnologii referitoare la soluţiile şi medicamentele disponibile şi a bugetelor necesare implementării sistemului de telemedicină şi a sistemelor mobile de monitorizare a pacienţilor.

În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Sănătăţii va derula investiţia telemedicina şi sistemul mobil de monitorizare a pacienţilor, care are un buget de 100 de milioane de euro.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Dacă mai sunt completări?

Dacă nu, domnul Adrian Giurgiu. Este? Nu este. Va primi în scris.

Domnul Cristian Brian am văzut că este.

Claudiu-Vasile Răcuci? Nu este. OK!

Altcineva de la...un secretar de stat? Bun. Înţeleg că, din motive medicale, nu este prezent domnul secretar de stat, este bolnav.

Continuăm cu Natalia Intotero. Nu este.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe sau Puşcaşu Lucian-Florin? Sunt doi deputaţi. Nu sunt.

Aelenei Dănuţ?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Prezent!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bun. Domnul secretar de stat Constantin Ştefan.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Dănuţ Aelenei, comunic următoarele.

Conform Raportului anual al ANRE din anul 2021, disponibil pe site, numărul de deţinători de unităţi de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 100 kW aparţinând prosumatorilor, defalcat pe persoane fizice şi persoane juridice la data de 31 decembrie 2021, este următorul.

Numărul de prosumatori persoane fizice. La nivelul anului 2021, s-au înregistrat 13.109; numărul de prosumatori persoane juridice - 492; în total 13.596.

Revenind la întrebarea de ce sunt întârzieri în aprobarea dosarelor prosumatorilor persoane fizice, avem rugămintea, pentru mai multe detalii şi informaţii referitoare la situaţia prosumatorilor şi a celor pentru montarea contoarelor inteligente, să vă adresaţi ANRE, întrucât ANRE este autoritatea competentă în acest domeniu.

Din punctul meu de vedere, vă pot da un răspuns, să spunem, aproximativ. La prosumatorii care se află în partea de sud-est, mai degrabă în Dobrogea, numărul acestor... să spunem... reclamaţii... sunt venite în urma faptului că în acea zonă trebuie făcute investiţii, deoarece sistemele de distribuţie şi de transport ale energiei electrice sunt limitate pentru o putere apărută în piaţă, din cauza numărului mare de prosumatori care aşteaptă să fie conectaţi.

Deci, asta este, să spunem, ipoteza din partea mea, dar cu rugămintea să formulaţi şi la ANRE această solicitare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumim.

Domnule deputat, dacă sunt comentarii sau ...

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bun.

Domnule secretar de stat, să continuăm şi cu întrebarea domnului Cristian Brian, de la USR, tot pentru Ministerul Energiei, 6004A.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Cristian Brian, comunic următoarele.

Prima întrebare. Care este în prezent puterea instalată în capacităţile de producţie de energie electrică în România?

Deci, capacitatea instalată de producţie de energie electrică în România, la data de 29 septembrie 2022, a fost de 18.309 megawaţi.

Cum au evoluat, în ultimele 12 luni, puterea instalată totală şi capacităţile de producţie de energie electrică, în România?

Comparativ cu anul trecut, puterea instalată, în România, a avut o scădere, de la 18.569 MW, la 18.307 MW, în anul 2022.

Întrebarea cu numărul 3. Ce investiţii s-au realizat pentru creşterea puterii instalate şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie de energie, defalcate pe tipuri de producţie?

În primele şase luni s-au înregistrat un număr de 34 de cereri de acordare de autorizaţie de construire la ANRE, însumând o putere totală de 1.173 de megawaţi, această putere fiind în marea ei majoritate din surse regenerabile de energie.

4. Ce sume a alocat statul român, din surse proprii sau fonduri europene cu scheme de finanţare pentru investitorii privaţi, pentru producţia de energie verde şi care este puterea instalată în capacităţile de producţie construite de aceşti investitori?

5. Ce sume au fost investite în noi capacităţi de producţie de peste 1 megawatt, aflate în curs de realizare în România?

Răspund concomitent la aceste două întrebări.

În conformitate cu asumările României, sunt investiţii în surse regenerabile, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Fondul pentru Modernizare.

Pentru capacităţi de producţie din surse regenerabile, suma se ridică la 350 de milioane de euro pentru o putere ce va fi instalată, de 950 de megawaţi. Totodată, dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile, de înaltă eficienţă pentru cogenerare de energie electrică şi termică în sectorul încălzirii centralizare, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci.

Schema, în vederea atragerii fondurilor europene, se ridică la suma de 388 de milioane de euro pentru o putere instalată de 300 de MW.

Tot la scheme de accesat fonduri europene se înscrie şi Fondul pentru Modernizare, care are alocat o sumă considerabilă, o sumă care va fi constituită din vânzarea a 200 de milioane de certificate, în perioada 2021-2030, cu o valoare estimată de aproximativ 12-15 miliarde de euro, dar asta şi în funcţie de valorificarea certificatelor de emisii în anii respectivi.

Ca programe de accesare fonduri europene, din Fondul pentru Modernizare, enumer următoarele: surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei. Aici este un sprijin pentru realizarea de centrale electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat, adică cele de înaltă eficienţă.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Şi le trimiteţi...

Bun!

Mai departe.

Domnul Ghiţă Daniel-Florin? Este?

Domnul Zetea Gabriel? Nu.

Chirilă Virgil Alin?

Trecem mai departe.

Dorel Acatrinei şi Puşcaşu Lucian nu cred că au revenit în sală.

Lazăr Ion-Marian? Este.

Domnul secretar de stat Marius-Ilie Stanciu, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian afirmăm următoarele.

Libera circulaţie a lucrătorilor, respectiv accesul şi şederea în scop de muncă ale cetăţenilor români în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene după intrarea României în spaţiul Schengen se vor realiza în acelaşi mod ca şi până acum, în conformitate cu prevederile reglementărilor Uniunii Europene şi ale legislaţiilor naţionale de transpunere a respectivelor reglementări ale Uniunii.

De asemenea, după intrarea României în spaţiul Schengen, accesul şi şederea în scop de muncă ale cetăţenilor români în statele membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia, respectiv accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia se vor realiza ca şi în prezent.

În Islanda, Norvegia şi Elveţia, accesul lucrătorilor români este nerestricţionat, iar în Principatul Liechtenstein accesul lucrătorilor români se realizează în baza permiselor de lucru acordate cetăţenilor din statele membre ale UE.

Accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia este nerestricţionat.

Contingentul anual al lucrătorilor străini admişi pe piaţa muncii din România va fi stabilit inclusiv în perioada de după includerea României în spaţiul Schengen, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România, astfel încât să existe o echilibrare între cererea şi oferta forţei de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Comentarii dacă sunt?

Dacă nu, trecem mai departe.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav? Este.

Domnul Gábor Sándor, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la întrebarea domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, referitoare la pregătirea autorităţilor pentru sezonul rece, permiteţi-ne să vă comunicăm următoarele.

În vederea asigurării condiţiilor optime de circulaţie pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi măsurile CNAIR pentru iarna 2022-2023, au fost stabilite în conformitate cu prevederile normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii pe drumurile publice, având indicativul ANTE 525/2013.

În acest sens, până la data prezentei, conform calendarului privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timp de iarnă, din reglementarea tehnică menţionată au fost parcurse următoarele etape.

S-a aprobat de către conducerea CNAIR a încadrării autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe niveluri de viabilitate în timpul iernii ce urmează.

În al doilea rând, s-au analizat şi s-au verificat de către CNAIR planurile operative de acţiune pe timpul iernii ce urmează şi transmiterea acestora către direcţiile regionale de drumuri şi poduri pentru conformare.

În al treilea rând, s-au demarat, începând din data de 1 septembrie 2022, lucrările de punere în ordine a drumurilor pentru iarna 2022-2023.

Pentru punerea în ordine a drumurilor naţionale, s-a avut în vedere realizarea unor lucrări de etanşeizare a părţii carosabile, care sunt necesare a fi executate pe o suprafaţă de circa 406.000 de metri pătraţi, reparaţii şi colmatări, rosturi şi fisuri pe o lungime de circa 281.000 de metri.

Pentru perioada cât temperaturile scăzute nu permit utilizarea mixturilor asfaltice calde, reparaţiile suprafeţelor degradate se vor executa, după cum ştiţi, cu mixtură stocabilă. Cantitatea aceasta de mixtură stocabilă cu care ne vom aproviziona va fi de 3.780 de tone.

Apărarea contra înzăpezirilor pe sectoare de drum şi autostrăzi naţionale înzăpezibile se va realiza prin montarea de panouri parazăpezi, în lungime de circa 409.000 de metri.

În continuare, doresc să nominalizez încă nouă măsuri pe care le-a luat autoritatea competentă în materie.

Deci, prima măsură se referă la recunoaşterea că pe data de 30 septembrie a avut loc deschiderea ofertei în negociere, fără publicare prealabilă, în vederea încheierii contractului de prestări servicii de meteorologie cu Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada iernii ce urmează, s-a întocmit un proces-verbal de deschidere şi proces-verbal de analiză şi verificare a documentaţiei depuse.

A doua măsură a fost ca, prin ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii, a fost desemnat Comandamentul central de iarnă, respectiv s-au dispus prevederi privind organizarea şi funcţionarea acestuia pentru această perioadă.

A treia măsură implementată de minister a fost că s-a semnat Programul comun de măsuri CNAIR, Inspectoratul General al Poliţiei Rutiere pentru asigurarea viabilităţii drumurilor naţionale şi a autostrăzilor pe timpul sezonului rece, fiind în curs de semnare şi programele comune la nivelul fiecărui judeţ, între CNAIR şi serviciul de Poliţie Rutieră.

A patra măsură. Este demarată procedura de achiziţie pentru aprovizionarea a 300 de tone de clorură de calciu, prin Bursa Română de Mărfuri. Perioada estimată pentru încheierea contractului de furnizare a acestuia este prima decadă a lunii octombrie.

A cincea măsură. A fost revizuit, în cursul anului 2021, Ghidul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, care a fost avizat de Consiliul Economic al CNAIR.

A şasea măsură. A fost semnat contractul de furnizare a sării, încheiat cu Societatea Naţională a Sării, pentru iarna care urmează. Cantitatea de achiziţionat pentru DRDP-uri este de 300.000 de tone.

A şaptea măsură. Este în curs de semnare Ordinul comun al viceprim-ministrului, respectiv al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, de modificare a unui articol din normativul pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, aprobată prin indicativul AND 525, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine şi al viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale, în anul 2013.

Măsura numărul 8. Tot în această perioadă a fost încheiată consultarea de piaţă pentru obiectivul "Furnizarea produselor de transport şi montaj, depozite modulare acoperite pentru materialul antiderapant", în paranteză fie spus sare, ale celor opt DRPD-uri, urmând a fi promovată în Consiliul de administraţie a CNAIR oportunitatea demarării procedurii de achiziţie publică pentru construirea acestora într-un număr de 166 de depozite pentru aceste materiale antiderapante, nisip şi sare.

Şi ultima măsură de menţionat este că au fost achiziţionate până în prezent 82 de utilaje multifuncţionale de tip Unimog, echipate pentru deszăpezire, îmbunătăţind flota de utilaje proprii pentru întreţinerea pe timp de iarnă, ce aparţin CNAIR SA.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Mai urmează trei întrebări ale colegului Lazăr Ion-Marian. Este prezent, după cum văd.

Toate sunt adresate dumneavoastră, aşa că, o să aveţi oportunitatea să mai răspundeţi la următoarele trei întrebări. Vorbim despre Autostrada Comarnic-Braşov, următoarea întrebare. Şi să ne rezumăm la cele trei minute, pentru că mai avem multe pe ordinea de zi.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc.

Încerc să recuperez.

Referitor la întrebarea care vizează situaţia de fapt în privinţa Autostrăzii Comarnic-Braşov, permiteţi-ne să vă comunicăm următoarele.

Proiectul respectiv a fost cuprins în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 666/2016 şi validat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.312 din 2021 de aprobare a Planului investiţional 2021-2030. Cele două documente strategice au reprezentat documente de tip condiţionalitate ex-ante pentru POIM 2014-2020, respectiv POIM 2021-2027, condiţionând finanţarea proiectelor din fonduri europene.

În consecinţă, prin aceste două acte normative proiectul a fost validat.

În concluzie, considerăm că etapa de pregătire a proiectului Autostrăzii Ploieşti-Braşov, finanţată din fonduri europene alocate în cadrul POIM 2014-2020, este în derulare.

Contractul de prestări servicii de proiectare cuprinde etapa de revizuire a studiului de fezabilitate, realizarea proiectului tehnic şi a proiectului pentru autorizaţiile de construcţie, pregătire care respectă rigorile de finanţare din POT 2021-2027 pentru etapa de execuţie, astfel încât proiectul final va întruni toate condiţiile impuse pentru finanţarea din POT 2021-2027 a etapei de execuţie.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Lazăr Ion-Marian a solicitat ca la următoarele două întrebări să-i fie furnizate răspunsurile în scris, aşa că, vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Mai departe.

Ministerul Justiţiei solicită amânare pentru întrebarea 6.275A, adresată de domnul Ringo Dămureanu.

Tot Ministerul Justiţiei solicită amânare pentru 6.148A. Numele deputatului este Acatrinei Dorel-Gheorghe, care a făcut această întrebare.

Şi ultima amânare de la Ministerul Justiţiei, 6.345A, la întrebarea adresată de domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor solicită patru amânări.

Prima este 6.216A, domnul Cîtea Vasile.

Următoarea întrebare, 6.179A, domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

A treia întrebare este 6.167A, domnul Giurgiu Adrian.

Şi ultima întrebare la care se solicită amânare este 6.265A, tot de către domnul Giurgiu Adrian este formulată această întrebare.

Vă mulţumesc.