Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Onuţ Valeriu Atanasiu? Nu este.

Alexandru Kocsis-Cristea? Nu. O interpelare.

Raluca Turcan, PNL, o interpelare? Nu.

Daniel-Liviu Toda? O interpelare. Nu.

Mara-Daniela Calista, PNL? O interpelare. Nu.

Ilie Toma?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Prezent!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi prezenta o interpelare către Ministerul Dezvoltării. Una care, zic eu, ne priveşte pe toţi cei care facem parte din forul suprem al statului român.

În cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara, în mod special, subliniez, cu reprezentantul municipiului Hunedoara, domnul primar Dan Bobouţanu - municipiu performant de când primăria este condusă de acest primar.

De fapt, cel mai important subiect abordat a fost cel al proiectelor finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Şi de ce spun acest lucru?

Municipiul Hunedoara, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, deţine rolul de beneficiar pentru un număr de 25 de proiecte - probabil, oraşul cu cele mai multe proiecte din ţară, aflate în implementare şi finanţate prin POR 2014-2020 - în valoare de aproximativ 400.000.000 de lei, care, conform legislaţiei în vigoare, pot fi decontate din fondurile europene nerambursabile doar până la data de 31 decembrie 2023.

Am să fiu cât mai scurt.

Problemele trecute şi actuale, generate de pandemie, de criza economică, de criza energetică, de mărirea preţurilor, de războiul care este la graniţa ţării, au produs o serie de disfuncţionalităţi în ceea ce înseamnă ducerea până la capăt a proiectelor. (Vociferări.)

Fiţi atenţi, domnilor de la USR, pentru că e foarte important şi pentru dumneavoastră, în momentul când veţi avea şi dumneavoastră primari în ţară! (Vociferări.)

Şi, atunci... prin urmare, domnule ministru al dezvoltării şi lucrărilor publice, vă rog să-mi comunicaţi răspunsurile la următoarele întrebări:

- Ministerul pe care îl conduceţi, în funcţie de evoluţia proiectelor aflate în derulare, va emite o nouă legislaţie care să vină în ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale din România pentru finalizarea proiectelor începute şi nefinalizate?;

- Când aveţi în vedere elaborarea unui nou pachet legislativ prin care să se prelungească termenele de finalizare pentru proiectele din exerciţiul financiar POR 2014-2020?;

- Ce măsuri aveţi în vedere pentru ca unităţile-administrativ teritoriale să nu piardă banii proveniţi din fondurile europene pentru proiectele aflate în desfăşurare şi care, din diverse cauze, pe care le-am enumerat mai înainte - a evoluţiei pieţei muncii, a constructorilor, a evoluţiei preţurilor - sunt în pericol de a nu fi finalizate la termen?;

- În varianta cu scenariul cel mai pesimist, respectiv pierderea finanţărilor prevăzute în Programul Operaţional Regional 2014-2020, care ar fi soluţia din partea ministerului dumneavoastră pentru a finaliza şi după acest termen investiţiile începute de UAT-uri în România?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vreau să subliniez încă o dată, este o interpelare foarte importantă, care poate duce la soluţii sau la pierderea anumitor proiecte.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Dan Şlincu.

Susţineţi?

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, doamnei Ligia Deca.

Stimată doamnă ministru,

Partidul Social Democrat este singurul partid care a organizat consultări publice cu toţi factorii din societate interesaţi de Legile educaţiei. Reformele majore nu trebuie făcute cu uşile închise.

Atât eu, cât şi colegii mei din Partidul Social Democrat nu putem fi de acord cu adoptarea accelerată în Parlament.

Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar au salarii mici, comparativ cu multe alte categorii profesionale, şi susţin că la plata cu ora, veniturile nu acoperă, uneori, nici cheltuielile cu naveta, iar unele şcoli nici nu decontează transportul profesorilor.

În acelaşi timp, sunt deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea personalului contractual al unităţilor de învăţământ, tot din cauza salariilor mici.

De asemenea, sindicatele solicită şi identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului didactic auxiliar, adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar.

O altă solicitare este instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei, şi să se asigure plata suplimentară a personalului din unităţile sau instituţiile de învăţământ, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Pentru faptul că sindicatele din învăţământ au în plan declanşarea grevei generale chiar la finalul anului şcolar, înaintea susţinerii examenelor din învăţământul preuniversitar, aveţi în vedere dezbaterea solicitărilor acestora, pentru a nu se ajunge la un blocaj din care să sufere toţi elevii şi părinţii acestora?

Solicit răspuns în termenul legal.

Cu stimă, deputat Dan Şlincu.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo! Întrebare bună!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nicolae-Miroslav Petreţchi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării - "Stadiul proiectului depus de UAT Brodina, judeţul Suceava".

Stimate domnule ministru,

Dezvoltarea infrastructurii locale a reprezentat şi sper că reprezintă în continuare o prioritate pentru actuala coaliţie guvernamentală, autorităţile locale având posibilitatea implementării unor proiecte, prin autorităţi aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, chiar dacă nu dispun de suficiente fonduri pentru derularea investiţiilor.

Cu toate acestea, încă există situaţii în care autorităţile întâmpină dificultăţi în accesarea fondurilor.

Un astfel de exemplu îl regăsim în comuna Brodina, judeţul Suceava, care, prin autorităţile locale, a depus spre finanţare către Compania Naţională de Investiţii, încă din anul 2020, Proiectul "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava".

În cursul anului trecut, neavând niciun răspuns, UAT Brodina a transmis o adresă către CNI, în vederea comunicării stadiului în care se află proiectul.

În luna octombrie 2022, UAT Brodina primeşte, ca răspuns, o solicitare de completare a anumitor documente în vederea promovării obiectivului de investiţii în etapa a doua. Cu toate că autorităţile locale au transmis documentele solicitate în timp util, până în prezent, nu au primit alte informaţii legate de stadiul proiectului sau de conformitatea documentelor depuse.

În acest sens, stimate domnule ministru, în vederea clarificării celor menţionate mai sus, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi comunicaţi, oral şi în scris, stadiul Proiectului "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava".

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei, AUR? Sau domnul Lucian-Florin Puşcaşu? Nu.

Claudiu-Augustin Ilişanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Prin Ordinul nr. 20.381 din 22 martie 2023 a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru "Investiţia I18. Transformarea digitală şi adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru în administraţia publică", urmat apoi de lansarea, în 24 martie, a apelului non-competitiv de proiecte din cadrul acestei componente.

1. În acest sens, vă rog să-mi precizaţi modul şi etapele prin care Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, ce are calitatea de mecanism de implementare a acestei investiţii, va coordona şi monitoriza acest proces de implementare?

2. Corelat cu cele de mai sus, vă rog să-mi specificaţi, pe ce bază vor fi selectate cele 18 instituţii publice din administraţia centrală care pot beneficia de sprijin pentru implementarea eficientă a proceselor de lucru robotice şi de inteligenţă artificială? Pe lângă acestea, pot fi incluse în categoria celor eligibile şi alte instituţii din sectorul public, prin depunerea de proiecte în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României?

3. Ţinând cont de faptul că ţara noastră trebuie să accelereze eficienţa în administraţia publică, pentru a se ralia practicilor din statele europene cu standarde mai aplicate în ceea ce priveşte procesele de lucru robotice, luaţi în considerare negocieri pentru majorarea bugetului total al investiţiei anunţat iniţial în valoare de 21.900.000 de euro?

4. O investiţie cu accent pe implementarea de procese de lucru robotice şi integrarea în administraţia publică a unor parametri de inteligenţă artificială implică elemente de noutate pentru resursa umană din cadrul instituţiilor publice din administraţia centrală şi, implicit, nevoia familiarizării cu aceste soluţii de tehnologizare. Aveţi în plan, în acest sens, şi o strategie pentru formarea şi adaptarea pragmatică a personalului de lucru la cadrul unei tranziţii digitale eficiente?

Vă rog să precizaţi dacă consideraţi că impactul unei strategii ar implica şi o extindere a termenului prevăzut iniţial pentru încheierea implementării proiectului.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Deputat Claudiu-Augustin Ilişanu, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Alda.

O interpelare.

Vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna.

Obiectul interpelării - "Noi măsuri pentru diminuarea problemei deşeurilor".

Domnule ministru,

România continuă să se confrunte cu problema îngrijorătoare a gunoaielor aruncate la întâmplare, peste tot, atât în oraşe, dar şi în natură. Acest neajuns este recurent în toate judeţele ţării, de la cătune, la oraşele mari şi la zonele turistice foarte frecventate. Chiar şi în locuri greu accesibile sunt abandonate ambalaje, haine, materiale de construcţii, tot felul de recipiente de plastic, anvelope şi ustensile de bucătărie.

Aceleaşi probleme le putem identifica pe văile principalelor râuri, precum şi în zonele centrale ale Bucureştiului, Constanţei, Sibiului, Iaşiului sau Braşovului.

Surplusul de deşeuri răspândite la voia întâmplării nu doar că deranjează pe toată lumea, ci accentuează şi mai mult poluarea mediului înconjurător şi pun în pericol sănătatea oamenilor.

Având în vedere acest context deosebit de complex şi nociv, vă rog să-mi precizaţi dacă luaţi în considerare eliminarea sau plafonarea taxei lunare de salubrizare. De asemenea, vă rog să-mi comunicaţi care consideraţi că sunt raţionamentele pentru care amenzile aplicate de Garda de Mediu nu descurajează acest fenomen.

Solicit răspuns în scris.

Alda Adrian, deputat PSD de Arad.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Oana-Gianina Bulai - o interpelare.

Daniel-Florin Ghiţă? O interpelare.

Andrei Daniel Gheorghe, PNL - 3 interpelări.

Raisa Enachi, AUR - o interpelare.

Radu-Vicenţiu Grădinaru? O interpelare.

Domnul Brian Cristian?

Susţineţi?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătăţii.

Domnule ministru,

Atât pacienţii, cât şi personalul implicat în sistemul medical au relatat o situaţie care ne-a atras atenţia cu privire la decontările CAS pentru intervenţiile medicale în străinătate, mai precis, modul în care este decontat transportul şi cazarea însoţitorilor minorilor care necesită o intervenţie medicală în afara României. În situaţii similare, la nivel judeţean, unele Case de Asigurări de Sănătate decontează costurile părinţilor însoţitori, iar altele refuză categoric acest lucru.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

1. Cum sunt decise situaţiile în care însoţitorii minorilor, la intervenţii medicale în străinătate, beneficiază de decontarea cheltuielilor?

2. Care este numărul intervenţiilor medicale pentru minori în străinătate decontat de CAS-uri?

3. Care este numărul situaţiilor în care au fost decontate doar sumele pentru intervenţia medicală şi tratamentul minorului, fără alte costuri pentru însoţitori? Vă rugăm să defalcaţi pentru fiecare judeţ.

4. Care este numărul deconturilor pentru intervenţii în străinătate, atât pentru pacient, cât şi pentru însoţitor? Vă rugăm să defalcaţi situaţia pentru fiecare judeţ în parte.

Şi 5. Care sunt principalele cauze şi situaţii în care intervenţiile medicale pentru minori nu pot avea loc în România?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat, USR, Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu Năsui, USR? Nu. O interpelare.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.33.