Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 471/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor nu doreşte să ia cuvântul nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrie, domnul preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, transmis cu adresa PL-x 471/2020 din 17 august 2020.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrată din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, pentru dezbateri generale, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect legislativ intuieşte ceva, însă nu pune punctul pe i şi merge într-o direcţie greşită, ca întreaga politică energetică guvernamentală din ultimii zeci de ani. El spune că avem nevoie de un plan naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pentru perioada 2021-2030, şi, practic, de o strategie naţională care defineşte obiectivele sectorului energetic.

Pleacă, repet, de la nişte premise corecte, dar nu pune, nu oferă soluţiile şi nu identifică cauzele pentru care noi avem o piaţă energetică dezechilibrată.

Spune de Acordul de la Kyoto, prin care s-au stabilit reduceri de gaze cu efect de seră, adică de dioxid de carbon, cu peste 5%, încă din 1997. Apoi a continuat sarabanda acestor măsuri distructive, cu Acordul de la Paris, din 2015, în care s-au impus reduceri de 42%, până în 2030, de 57%, până în 2035.

Comisia Europeană a plusat, bineînţeles, aceste prostii, cu reduceri cu 90%, până în 2040, şi cu 100% până în 2050.

Toate acestea au dus la închiderea sau taxarea centralelor cu producţie în bandă. Cele pe cărbune şi pe gaz au dus la o piaţă dezechilibrată, la un preţ speculativ, au impus un mecanism de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare pentru energia electrică, pe care scrie "speculă". Acel preţ este preţul maxim de ofertare acceptat. Şi, până la urmă, nu oferă nicio soluţie, pentru că nu arată că, în esenţă, noi am înlocuit cărbunele şi gazul cu panoul solar chinezesc şi cu bateria aflate, până în moment, la un preţ mult mai mare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

România nu duce lipsă de strategii. Cred că de fiecare dată, când am avut un ministru la Energie, fiecare a venit cu propria sa strategie energetică. Unele au fost aprobate, altele au rămas cu titlu de lucrare de ţinut la sertarele ministerului.

Cred că nu de strategii şi de hârtii ducem noi lipsă, ci de construirea unei pieţe de energie, o piaţă care să încurajeze investiţiile, o piaţă care să încurajeze inclusiv contractele pe termen lung, astfel încât ce se spunea mai devreme aici, anume ca energia să fie mai degrabă cumpărată pe termen scurt, pe piaţa zilei următoare, să nu mai fie regula pe piaţa de energie, să avem preţuri predictibile, să avem mai multă dereglementare, şi nu o joacă de-a politicile energetice.

A fost lansat un barometru, săptămâna trecută, în ceea ce priveşte percepţia oamenilor despre măsurile care sunt luate în zona de energie. O bună parte cred că acea plafonare a preţurilor nu a dus la preţuri mai mici şi nu a fost o decizie corectă.

Mai mult decât atât, ştiţi foarte bine, Curtea Constituţională a spus că trebuie ca acea suprataxare a companiilor să meargă înapoi către companii, pentru că a fost declarată neconstituţională.

Deci s-au făcut foarte multe greşeli, foarte multe găuri în buget, din cauza acestor decizii greşite pe care le-am avertizat de nenumărate ori şi la momentul la care au fost luate, şi numai o piaţă de energie solidă n-am avut noi în România.

Deci nu de strategii ducem lipsă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mie îmi place aici, vin tot felul de colegi şi ne dau lecţii, dar fără soluţii concrete. Trebuia să facem aşa, trebuia să facem invers.

Ei, strategiile naţionale sunt atributul Guvernului. Strategia Energetică Naţională trebuie făcută în Guvern şi aprobată ulterior.

Noi ne chinuim aici să facem ceva.

Hai să fim sinceri, din 2016 aud acelaşi lucru: trebuie făcut aşa, aşa. Vin guvernele de dreapta - vă dau un exemplu concret: în Valea Jiului, patru mine - două le propun urgent să fie închise operaţional, două, în următorii ani; era vorba de 2020; vine Guvernul PSD, îndreaptă lucrurile, continuă viaţa minelor, şi acum cele patru mine sunt exploatate, produc cărbune. Iarăşi, ulterior, ne întâlnim cu politicile de dreapta, negociate în Europa, care spun că trebuie să închidem tot ce înseamnă producţie de energie electrică pe bază de cărbune. OK, nu se opune nimeni, suntem membri ai Uniunii Europene, încercăm să facem ceva. Dar până să le închidem trebuie o negociere cât mai strictă cu Uniunea Europeană, ceea ce a făcut acum Ministerul Energiei, Bogdan Ivan, şi-l felicit, pentru că a prelungit viaţa multor entităţi care produc energie electrică pe cărbune.

Şi vă mai dau un exemplu de bună practică din judeţul Hunedoara: la Mintia se va deschide ceea ce înseamnă o nouă capacitate de producţie, mai mare decât cea veche, numită Steaua de pe Mureş, care producea energie electrică pe bază de cărbune, iar acum se va produce energie electrică pe bază de gaz metan.

Deci, iacătă, dacă dorim, putem să facem. Dacă vrem, reuşim.

Dacă nu ştiţi, cei de dreapta şi cei de stânga - evident, din stânga şi din dreapta pupitrului -, cum se face, veniţi şi întrebaţi specialiştii de la PSD şi o să vă spună.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului AUR a fost o intervenţie, suntem în procedură de urgenţă.

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Această propunere legislativă vizează ca un document strategic foarte important, respectiv Strategia Naţională a Energiei să fie adoptată prin lege, de Parlament, nu doar printr-o hotărâre de Guvern.

Solicit, pe această cale, reanalizarea şi retrimiterea proiectului legislativ la Comisia pentru industrii.

Raportul Comisiei pentru industrii a invocat ca argument pentru respingere faptul că, în ipostaza adoptării strategiei prin lege, Parlamentul ar intra în sfera de competenţă a autorităţii executive, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat.

Acest argument este greşit. Constituţia spune că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. Adoptarea unei strategii naţionale prin lege nu reprezintă o imixtiune în atribuţiile Guvernului. Parlamentul stabileşte direcţia de politică publică, iar Guvernul trebuie să o aplice. Aceasta este separaţia reală a puterilor în stat.

Am găsit pe site-ul Ministerului Energiei Strategia Energetică Naţională a României 2025-2030, cu perspectiva anului 2050, care nu are un act normativ de aprobare, nu menţionează colectivul de elaborare şi nu este însoţită de o dată certă de emitere.

În plus, pe prima pagină avem un lucru foarte interesant: Strategia Energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova - "Sectorul energetic naţional trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanţă".

Această formulare nu are bază constituţională.

România are nevoie de o strategie stabilă, aprobată de Parlamentul său, nu de o broşură de 192 de pagini.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Reamintesc că, prin raport, se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Ne vedem mâine.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 10.59.