Parliamentary debates

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Are cuvântul domnul deputat Călin-Florin Groza, Grupul parlamentar UPR. Nu este prezent.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul SOS România. Nu este prezent.

Cred că este mai uşor dacă o să vă apelez pe cei prezenţi, totuşi.

Sunteţi de acord?

Dau cuvântul mai departe doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi, pentru a da citire interpelării.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului interimar al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domnul Dimian.

Obiectul interpelării: "Aplicarea noilor planuri-cadru la clasa a IX-a, în anul şcolar 2026-2027, stadiul manualelor, formarea profesorilor şi corelarea cu Bacalaureatul din 2030".

Stimate domnule ministru,

Conform informaţiilor publice disponibile, începând cu anul şcolar 2026-2027, prima generaţie de elevi va intra în clasa a IX-a pe baza noilor planuri-cadru şi programe şcolare, în cadrul reformei curriculare asumate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu implementare progresivă până la nivelul liceal complet, în anul şcolar 2029-2030.

În ceea ce priveşte manualele şcolare pentru clasa a IX-a, procedurile de achiziţie, evaluare şi licitaţie au fost iniţiate în anul 2026, însă durata procesului de elaborare, evaluare, contestaţii, tipărire şi distribuţie ridică întrebări privind disponibilitatea acestora, la începutul anului şcolar 2026.

Implementarea progresivă a planurilor-cadru presupune, pentru o perioadă de tranziţie, funcţionarea simultană a două cicluri curriculare diferite, în acelaşi sistem liceal, cu programe, manuale şi examene distincte, ceea ce ridică probleme de coerenţă educaţională şi echitate între elevi.

În acest context, vă solicit următoarele clarificări:

- Care este stadiul actual al procedurii de achiziţie şi evaluare a manualelor şi calendarul actualizat pentru evaluare, contestaţii, tipărire şi distribuţie?

- Câţi profesori vor fi formaţi înainte de 7 septembrie 2026 pentru aplicarea noilor programe şi câţi vor începe anul şcolar fără formare finalizată?

- Ce măsuri vor fi adoptate pentru sprijinirea liceelor care în perioada 2026-2030 vor funcţiona simultan cu două generaţii aflate pe programe şi examene diferite?

- A realizat ministerul o analiză privind impactul noilor planuri-cadru asupra accesului absolvenţilor la învăţământul superior şi asupra corelării cu examenul de bacalaureat din anul 2030?

Se subliniază că implementarea unei reforme curriculare de o asemenea amploare necesită existenţa simultană a manualelor, a formării profesorilor şi a unui calendar concret de aplicare. În lipsa acestor elemente, există riscul ca procesul educaţional să fie afectat direct, cu impact asupra elevilor, profesorilor şi părinţilor.

Vă solicit comunicarea oficială a poziţiei Ministerului Educaţiei cu privire la îndeplinirea condiţiilor necesare pentru aplicarea noilor planuri-cadru în anul şcolar 2026-2027 şi dacă este avută în vedere ajustarea sau amânarea implementării în cazul neîndeplinirii acestora.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dragoş-Nicolae Pîslaru, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Obiectul interpelării: "Cea mai mare corvoadă pentru românii din afara ţării: întocmirea unui dosar de pensionare".

Prezenţa masivă a cetăţenilor români care trăiesc şi muncesc în afara graniţelor ţării vine nu doar cu schimbări, dar şi cu multe obstacole. Unul dintre acestea este chiar întocmirea unui dosar de pensionare.

De cele mai multe ori, românii preferă să îşi depună solicitarea de pensionare în statele adoptive, acolo unde au trăit şi muncit în anii de dinaintea pensionării. Deşi legislaţia nu este foarte diferită de la stat la stat, existând şi anumite directive europene în acest sens, timpii de aşteptare diferă însă foarte mult. Şi nici asta nu ar fi o problemă atât de gravă, dacă statul român ar răspunde în termenul prevăzut de lege şi ar trimite documentaţia solicitată de statul adoptiv, într-un termen rezonabil.

Se pare că suntem campioni la digitalizare pe hârtie, iar în fapt, în sistemul de pensionare este un haos generalizat. În rapoartele europene se specifică foarte clar că, din cauza lipsei documentaţiei care atestă vechimea, se prelungeşte procedura foarte mult şi de cele mai multe ori sunt necesare clarificări suplimentare. O altă problemă o constituie lipsa unor termene legale de răspuns, diferenţele dintre sistemele informatice, răspunsurile lente ale unor instituţii. Din păcate, pentru un român care a lucrat într-un stat european, soluţionarea dosarului de pensionare poate ajunge până la 3 ani.

De aceea, conform art. 112 din Constituţia României, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care sunt soluţiile concrete întreprinse de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale pentru sistematizarea datelor cu privire la vechimea în muncă a cetăţenilor români?

- Care sunt soluţiile întreprinse pentru o bună corespondenţă a datelor între statele europene şi România?

- Care sunt motivele pentru care instituţiile româneşti au termene de răspuns atât de lungi?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns oral şi scris.

Andreea Cîmpianu, deputat SOS România, pentru românii de pretutindeni.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ioana Grosaru, neafiliaţi, pentru a-şi prezenta interpelarea.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ioana Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea: "Proiectul de ordin al CNAS care condiţionează decontarea serviciilor medicale în sistemul privat pentru pacienţii cronici".

Domnule ministru,

CNAS a publicat în transparenţă decizional proiectul de ordin prin care serviciile medicale pentru pacienţii cronici din programele naţionale de sănătate ar urma să fie decontate în sistemul privat doar atunci când nu mai sunt locuri în spitalele de stat. Practic, pacientul cu cancer este trimis cu prioritate în sistemul public şi ajunge la furnizorul privat abia după ce statul declară că nu mai are capacitate.

În acest moment, sistemul privat acoperă o parte majoră a tratamentului acestor bolnavi. Potrivit unor date vehiculate public, clinicile private asigură circa 85% din serviciile de radioterapie şi aproape jumătate din tratamentele oncologice din ţară.

CNAS invocă prevederea din Legea nr. 95/2006, art. 52 alin. (2) lit. c), referitoare la serviciile care excedează capacităţii furnizorilor publici. Notez că însuşi preşedintele CNAS s-a declarat public că această prevedere ar trebui modificată.

Faţă de cele de mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

- A evaluat ministerul, înainte de avizarea acestui proiect, capacitatea reală a spitalelor publice de a prelua aceşti pacienţi, judeţ cu judeţ? Dacă da, vă rog să îmi comunicaţi datele.

- Confirmă ministerul ponderea sistemului privat în radioterapie şi în tratamentul oncologic? Care este cifra oficială pe care o deţine ministerul?

- Concret, ce se întâmplă cu un pacient oncologic în ziua în care spitalul public nu are loc, iar decontarea în privat este condiţionată? Când aşteaptă şi cine răspunde de acel interval?

- Formula de calcul a excedării capacităţii, anunţate de CNAS, va fi publicată, iar criteriile vor fi verificabile de pacient şi de furnizor? Cine o validează?

- Dat fiind că preşedintele CNAS însuşi cere modificarea prevederii din lege, susţine ministerul o iniţiativă legislativă prin care pacientul cronic să poată alege liber furnizorul, public sau privat, în programele naţionale de sănătate?

Ioana Grosaru, deputat neafiliat.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să citiţi o interpelare?

Domnul Maricel Popa (sală):

Da.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Nu, nu mai e nimeni, dar nici nu vă văd înscris.

Domnul Maricel Popa (sală):

Ba da, aveam interpelare!

Dacă se poate, dacă nu...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Se poate. Dacă sunteţi aici, se poate!

Domnul Maricel Popa (sală):

Tot am stat o oră...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog.

Dar aţi avut companie plăcută şi am crezut că de asta!

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne, şi domnului Radu Miruţă, ministrul interimar al Apărării Naţionale.

Obiectul interpelării: "Blocajul contractului de 816 milioane de euro din Programul SAFE".

Domnilor miniştri sau domnule ministru,

Ministerul Afacerilor Interne nu a semnat până la termenul-limită, 30 mai 2026, contractul pentru achiziţia a aproximativ 400.000 de arme individuale tip NATO - arme de asalt, pistoale şi aruncătoare de grenade -pentru Armata Română, Poliţie, jandarmi şi serviciile secrete, punând în risc finanţarea de 816 milioane de euro din Programul european SAFE.

Transferul coordonării acestei achiziţii de la Ministerul Apărării la MAI, precum şi desemnarea netransparentă a SIG Sauer ca furnizor preferat, fără un anunţ oficial de atribuire, ridică întrebări grave privind respectarea interesului naţional strategic şi a regulilor de eligibilitate europene.

Drept urmare, solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Cine îşi asumă responsabilitatea politică şi juridică pentru respectarea termenului de 30 mai 2026?

2. Care sunt criteriile care au stat la baza transferului coordonării de la Ministerul Apărării la Ministerul Afacerilor Interne şi a desemnării a SIG Sauer, în absenţa unui anunţ oficial de atribuire?

3. Care este planul concret al Guvernului pentru salvarea finanţării şi dotarea urgentă a forţelor armate cu armament tip NATO?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să rămâneţi o secundă, colega să vă poată explica o chestiune legată de procedură.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Sorin-George Oltenaşu, SOS România. Nu este prezent.

Domnul deputat Florin Caragaţă, SOS România? Nu este prezent.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, Grupul UPR? Nu este prezentă.

Doamna deputat Oana Matache, Grupul parlamentar al PSD? Absentă.

Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, Grupul parlamentar al PNL? Nu este.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR? Nu este prezent.

Domnul deputat Cristian-Fabian Radu, Grupul parlamentar AUR? Nu este prezent.

Doamna deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR? Nu este prezentă.

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar AUR? Nu este prezentă.

Domnul deputat Florin-Cornel Popovici, Grupul parlamentar AUR? Nu este prezent.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR? Nu este.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR? Nu este prezent.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR? Absent.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliat? Nu este prezent.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, închidem şedinţa noastră dedicată adresării interpelărilor membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc frumos.

Mulţumesc tuturor din stafful tehnic.

Să aveţi o seară plăcută şi toate cele bune!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.03.