Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

19. Proiectul de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară; PL-x 122/2026.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Vela?

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat Parlament,

Pentru că am un timp foarte scurt, ca iniţiator, să prezint proiectul, o să mă rezum la dezbateri.

Doar vreau să mulţumesc aici, acum, dumneavoastră, tuturor coiniţiatorilor, de la toate grupurile politice, să mulţumesc pentru avizul Consiliului Economic şi Social, pentru opinia Consiliului Fiscal, pentru avizul Consiliului Concurenţei, pentru avizul Consiliului Legislativ, pentru punctele de vedere de la Ministerul Agriculturii şi de la Ministerul Finanţelor, Senatului, că a votat această lege, nu în ultimul rând, Comisiei juridice şi Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, care au votat în unanimitate proiectul şi colegilor de la stafful Grupului PNL, care, pe tehnică legislativă, m-au ajutat să închegăm cât mai bine acest proiect legislativ.

Până la urmă, acest proiect este o lege bună care face o lume mai bună. A trecut dincolo de patimi şi pasiuni politice, de doctrine, de polemici, de contradicţii, de neînţelegeri, punând mai presus de toate interesul românilor.

Patrimoniul naţional, viaţa la ţară, tot ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă, tot ceea ce înseamnă tradiţii, apropierea de natură, tot ce înseamnă ecologie, puritatea vieţii la ţară care este pentru fiecare dintre noi un motiv important faţă de alegători, faţă de noi, ca parlamentari, şi nu în ultimul rând, faţă de noi, ca naţiune, toate acestea au dus la un proiect care cred eu că va fi bine primit de toţi compatrioţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii AUR, susţinem adoptarea PL-x 122/2026 privind Programul "Viaţa la ţară", un proiect care pune în centrul atenţiei satul românesc şi oamenii care trăiesc din muncă cinstită, în agricultură şi în gospodăriile familiale.

De prea mulţi ani asistăm la depopularea mediului rural, la îmbătrânirea satelor şi la dificultăţile cu care se confruntă micii producători. Tinerii pleacă în căutarea unor oportunităţi mai bune, iar multe gospodării nu reuşesc să valorifice potenţialul economic pe care îl au.

Programul "Viaţa la ţară" oferă o şansă reală de dezvoltare prin încurajarea activităţilor complementare agriculturii, a agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale şi a valorificării produselor locale. El poate contribui la crearea de locuri de muncă, la creşterea veniturilor familiilor din mediul rural şi la păstrarea identităţii satului românesc.

Acest proiect nu înseamnă doar sprijin economic; el înseamnă investiţii în comunităţi, în tradiţii şi în viitorul satului românesc. Înseamnă să oferim oamenilor posibilitatea de a trăi decent acolo unde s-au născut, fără a fi nevoiţi să-şi părăsească locuinţele şi familiile.

România are un potenţial rural extraordinar, iar datoria noastră este să creăm cadrul legislativ necesar pentru valorificarea acestuia.

Prin adoptarea acestui proiect, transmitem un mesaj clar - satul românesc contează, iar dezvoltarea lui reprezintă o prioritate naţională.

Din aceste motive, Grupul parlamentar AUR susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei George Plujar, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei George Plujar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se spune că "veşnicia s-a născut la sat". Este o frază profundă. Dar astăzi, pentru ca această veşnicie să supravieţuiască, ea are nevoie de soluţii economice concrete, nu doar de nostalgie.

Esenţa acestui proiect este extrem de simplă şi practică - activităţile agricole tradiţionale intră în circuitul turistic. Nu venim cu obligaţii, nu venim cu directive de sus în jos. Acest mecanism se bazează în totalitate pe liberul arbitru şi pe un sistem debirocratizat. Cei care vor să primească turişti în propria bătătură o fac din proprie iniţiativă. Dacă un gospodar doreşte să arate cum se coace pâinea în cuptor, cum se coseşte fânul sau cum se îngrijesc animalele, acum are cadrul legal de a o face - înscriere simplă la Primărie, fără dosare cu şină, fără autorizaţii sufocante şi fără bariere administrative. Gospodarii care vor să intre în acest circuit se înscriu într-un registru special, la Primăria locală. Atât de simplu.

Asta înseamnă bani direct în buzunarul ţăranului.

Prin acest proiect, oamenii din mediul rural fac bani din viaţa lor de zi cu zi.

Turiştii moderni nu mai caută hoteluri de lux, ci caută experienţe autentice şi sunt gata să plătească pentru a trăi şi a munci, fie şi pentru câteva zile, alături de o familie de gospodari.

Doamnelor şi domnilor,

Prin această lege transformăm hărnicia şi tradiţiile în surse directe de venit.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, tot la iniţiatori.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, doresc să-l felicit pe domnul coleg pentru această iniţiativă care vine şi ajută ca în momentul de faţă acea viaţă tradiţională care marchează orice comunitate şi care este purtătoare de valori să rămână în aşa fel, în perioada următoare, ca purtătoare de valori.

În acest context, această iniţiativă legislativă, pe lângă celelalte care vin şi sprijină inclusiv dezvoltarea infrastructurală, pentru că a ajunge la ţară trebuie să ai şi drumuri, pentru a avea locuri în care să te poţi caza, trebuie să ai şi infrastructură şi, în acest context, tot ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rurale eu cred că trebuie să rămână o prioritate în România.

Şi trebuie să spunem că nu doar oraşele şi oraşele mari sunt cele care trebuie să beneficieze de programe, ci şi oamenii de la sat, şi cei din zona rurală.

În acest context, cred că dacă există o aşa de mare susţinere pentru această iniţiativă legislativă, şi toate celelalte proiecte şi programe care vin ca să dezvolte infrastructura rurală să beneficieze de acelaşi sprijin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnul preşedinte Ionel Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară; PL-x 122/2026.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege PL-x 122/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural, tradiţional şi natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor ţărăneşti să prezinte activităţi rurale din propria gospodărie.

Acest proiect are raport de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise, care se regăsesc în anexa la raport.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări. (Vociferări.)

Avem o solicitare, vă rog, domnul Ion-Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Dragi colegi,

Evident că la dezbateri se spun lucruri frumoase despre un proiect sau se fac observaţii. Eu aş dori să explic condensat, pe scurt, despre ce este vorba.

România are un patrimoniu extraordinar care nu este valorificat în prezent. Poate că până acum, ceea ce se întâmplă la ţară, ceea ce fac compatrioţii noştri în zona rurală, agricultura într-un mod tradiţional sunt considerate toate acestea ca un dezavantaj. Acest proiect le transformă într-un avantaj, în sensul în care am definit activitatea agricolă ca şi cum acum se prezintă produsul agricol. Instituţia certificatului de producător agricol poate fi interpretată şi într-un mod constructiv, cu certificat de producător de activitate agricolă.

Ei bine, în România, sunt oameni care fac brânză la stână, fac magiun acasă, culeg via şi fac vinul, fac ţuica, distilează prune şi alte fructe - lucruri care în Europa nu se mai găsesc într-un mod pur şi tradiţional.

În acest context, sunt mulţi turişti care vor să vadă aceste lucruri. Fie că vorbim de nostalgici care vor să arate copiilor şi nepoţilor lor aşa cum au trăit în copilărie, fie iubitori de natură care vor să se integreze cu tot ce înseamnă puritate, curăţenie, ecologie, fie tineri care trăiesc în zona urbană, între betoane şi sticlă, lucrează în multinaţionale şi vor să evadeze într-un loc binecuvântat de Dumnezeu.

Pe lângă acest avantaj de a prezenta activitatea rurală... (Se aude semnalul sonor de avertizare a expirării timpului.)

Mai solicit două minute pentru Grupul PNL, vă rog.

Pe lângă toate aceste activităţi care sunt atractive pentru turişti din... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, vă rog, pentru a doua intervenţie, să îi daţi timp. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ion-Marcel Vela:

Pe lângă toţi aceşti doritori de a vedea cum se desfăşoară viaţa la ţară şi cum se dezvoltă tot ce înseamnă zona rurală, bugetul de stat are de câştigat. Un impact pozitiv. Fie că vorbim de Ministerul Agriculturii, fie că vorbim de UAT-uri, de primării, fie că vorbim de ţărani, de gospodari.

Nu în ultimul rând, pe orizontală, HoReCa, toate centrele, punctele gastronomice au de câştigat, pentru că cel care doreşte să viziteze o zonă tradiţională din România, fie că vorbim de Maramureş, de Transilvania, de Banat, de Moldova, de Dobrogea, de zona Olteniei, pe orizontală, tot ce înseamnă HoReCa se poate dezvolta. Cum se face acest lucru? Am găsit o metodologie foarte simplă, fără birocraţie, fără CUI, fără POS, fără dosare şi acte nesfârşite - cel care doreşte să primească vizitatori se înscrie într-un registru al producătorilor de activităţi agricole, la Primărie; acest registru se centralizează la Ministerul Agriculturii şi operaţionalizarea sa este externalizată către un operator privat - un gen de booking, dacă vreţi, sau de Vola.ro - acel operator privat al platformei naţionale care pune în legătură cererea şi oferta. În acest mod, cei care vor să viziteze un loc special, un loc tradiţional din România pot intra în contact direct, eficient şi rapid, cu locul pe care vor să-l viziteze.

În concluzie, acest proiect este binevenit, nu doar pentru turişti, pentru bugetul local; are un impact extraordinar pentru zona rurală, pentru că mulţi tineri vor reveni acasă, să înceapă din nou ceea ce şi-au dorit părinţii şi bunicii lor demult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul Andrei Dolineaschi, Grupul parlamentar al PSD. (Vociferări.)

A, din greşeală. În regulă.

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege...

Nu, avem amendamente, 17 amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Propun 15 minute pauză şi apoi începem şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.