Corneliu Ioan Dida
Corneliu Ioan Dida

Sittings of the Chamber of Deputies of November 28, 2005

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.192/2005
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of November 28, 2005

14. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului de către deputaţii:  
  14.3 Corneliu Ioan Dida
 
see:

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnii deputaţi Corneliu Dida, Mazăre şi Eduard Martin, PSD, tot doamnei ministru Sulfina Barbu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de faţă are în vedere un proiect al Consiliului Local şi al Primăriei Constanţa care, în substanţă, prevedea următoarele.

Construcţia unei şosele de cinci kilometri şi jumătate între portul Tomis şi staţiunea Mamaia, de-a lungul falezei nord a Constanţei. Şoseaua ar fi avut un carosabil de nouă metri lăţime, cu pistă de bicicletă şi promenadă pietonală spre mare, iar spre oraş ar fi avut amenajări, accese, parcări şi spaţii verzi.

Cu o valoare de 10,3 milioane euro, proiectul ar fi atras un credit nerambursabil PHARE de 6,6 milioane euro, restul sumei de 3,7 milioane euro ar fi fost asigurată de Primăria Constanţa. Deci bugetul urma să nu fie angajat absolut deloc.

Acest proiect ar fi rezolvat importante probleme ale dezvoltării economice, turistice şi sociale ale zonei, dar şi probleme legate de protecţia şi consolidarea falezei oraşului, supusă eroziunii mării şi ameninţată în două zone.

Din cei 10,3 milioane euro prevăzuţi, 7 milioane ar fi fost consumate în exclusivitate pentru probleme de mediu, respectiv consolidarea falezei.

Având şapte avize favorabile şi alte două condiţionate de avizul Ministerului Mediului, acest proiect a fost respins de dumneavoastră, doamna ministru, în baza unei interpretări, cel puţin pripite, a Ordonanţei Guvernului 202/2002 aşa cum a trecut în 2003 prin Parlament, respectiv Legea 280/2003.

Într-adevăr, art. 16 al acestei ordonanţe la care faceţi referire, la alin. 1, prevede interzicerea construcţiilor într-o bandă litorală de 50-150 de metri. Însă, alin. 2 al aceluiaşi articol, doamnă ministru, prevede o excepţie: "Construcţiile indispensabile securităţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la prevederile alin. 1."

În ciuda caracterului acestui proiect despre care am vorbit mai sus, al studiului de impact şi al avizelor primite, inclusiv de la Ministerul Transportului şi de la Agenţia Naţională de Turism, dumneavoastră aţi refuzat încadrarea acestui proiect în excepţiile prevăzute de lege. Cităm: "Proiectul nu reprezintă o construcţie indispensabilă securităţii de acord în sens militar sau serviciilor publice." Aceasta însă, deşi pe traiectul amintit sunt două zone de eroziune avansată şi activă, una de 200, alta 400 de metri care ameninţă siguranţa unor blocuri de zece etaje situate în imediata vecinătate pe mal, la 30-40 de metri de zona erodată.

Ne întrebăm, doamnă ministru, dacă acestea nu sunt probleme legate de securitatea clădirilor din zonă.

De asemenea, cine va răspunde în caz de catastrofă?

Iată, pe scurt, câteva urmări concrete ale respingerii acestui proiect. Se pierd 6,6 milioane euro, creditul PHARE nerambursat; se pierde o linie de circulaţie care ar fi deschis turismul şi plajele pe alţi cinci kilometri, astăzi aflaţi în marasm; se pierde o reunire într-un complex variat, funcţional şi unic al staţiunii Mamaia cu portul Tomis; se pierde prin amânarea acestei deschideri spre mare şansa revitalizării zonei peninsulare a Constanţei; se pierde, de asemenea, redeschiderea oraşului cu faţa spre mare, făcându-l să-şi merite numele de oraş turistic.

Şi, revenind la ordonanţa citată mai sus, doamnă ministru, vă reamintesc că art. 46 obligă Guvernul, prin ministerul dumneavoastră, să refacă zonele afectate de eroziune şi să amenajeze plajele acolo unde acestea sunt în mare suferinţă.

Art. 61 al aceleişi ordonanţe şi, respectiv, legi, prevede că finanţarea lucrărilor pentru: "Protecţia zonei costiere împotriva eroziunilor datorată valurilor mării se face din bugetul de stat, credite interne sau externe, fonduri pentru mediu etc."

Proiectul nostru, reamintesc, angaja credite nerambursabile 70% şi bugetul primăriei 30%. Este ceea ce aţi respins dumneavoastră ca soluţie la această problemă, inclusiv la cea de mediu, pericolul prăbuşirii malurilor.

În aceste condiţii, având în vedere obligaţiile ce-i revin statului conform celor citate şi ministerului dumneavoastră prin aceeaşi lege, vă rugăm cu tot respectul, stimată doamnă ministru, să ne răspundeţi ce resurse financiare intenţionaţi să angajaţi, în ce fel şi când pentru rezolvarea gravelor probleme costiere dintre staţiunea Mamaia şi portul Tomis.

Cu deosebită consideraţie, doamna ministru, aşteptăm răspunsul scris şi oral.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi pentru îngăduinţă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt obligat să atenţionez, domnule deputat, că aţi depăşit timpul regulamentar, dar problema prezintă interes, doamna ministru ne va înţelege.

Vă rog, doamna ministru.

Video in format Flash/IOS

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la această interpelare, noi am transmis şi răspunsul scris şi încerc să fiu foarte concisă, aşa cum spunea şi domnul deputat, este foarte adevărat că Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor, în urma analizei referitoare la solicitarea Primăriei municipiului Constanţa, a dat aviz negativ acestui proiect.

Cred că este important să ştim că ne-am consultat aici cu specialişti, inclusiv cu specialişti din partea Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei şi concluziile au fost următoarele:

Având în vedere că, în mod expres, art. 35 interzice autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 de metri paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate, prin urmare, Ministerul Mediului nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanţa, această construcţie fiind ilegală în conformitate cu prevederile în vigoare şi, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial, de protecţie costieră şi ţinând cont şi de recomandările experţilor japonezi şi scrisoarea v-a fost ataşată în răspunsul scris.

Important este să vedem, într-adevăr, ce face Ministerul Mediului pentru această zonă extrem de importantă de interes naţional, zona costieră a Mării Negre.

Având în vedere procesul continuu de erodare al plajelor, una din măsurile avute în vedere de ministerul pe care îl conduc, pentru a implementa programul de măsuri şi lucrări privind protecţia şi reabilitarea zonei costiere, a fost, deja, angajat un credit nerambursabil oferit de Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind protecţia şi reabilitarea litoralului românesc.

Toate aceste lucrări trebuie făcute în baza unor studii fundamentate de către specialişti.

Acţiunea de cooperare cu GEAIKA se va finaliza prin elaborarea a două studii de fezabilitate, căzându-se de comun acord că zonele prioritare sunt Mamaia-Sud şi Eforie-Nord pentru zona de sud.

În paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat părţii japoneze acordarea de asistenţă tehnică şi pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare: Tomis-Nord, Eforie-Sud şi Costineşti.

De asemenea, legat de evaluarea procesului investiţional, de analizeze cost-beneficiu, în funcţie de eroziunea costieră, prin USAID, care reprezintă tot o agenţie de cooperare internaţională, dar a Statelor Unite, derulăm proiectul privind susţinerea investiţiilor în sectorul apelor din economia românească şi v-aş da şi titlul: "Studiul de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere şi a oportunităţilor create prin reducerea fenomenului". În principal, pentru zona Mamaia este colaborarea cu USAID-ul. Pentru acest proiect a fost semnat, în luna iulie 2005, Memorandum-ul între Administraţia Naţională Apele Române şi Direcţia Apelor Dobrogea Litoral în calitate de parteneri şi, respectiv, USAID, în calitate de elaborator.

Începând cu trimestrul I al anului 2006, în cadrul proiectelor de preaderare MATRA, finanţate de Guvernul olandez, ca o continuare a proiectului iniţial, Implementarea Directivei cadru apă. În apele costiere şi în zonele transfrontaliere ale României urmează să se deruleze, pe o perioadă de 30 de luni, cu o valoare de 350.000 de euro, studiul privind întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea Directivei cadru apă pentru zona costieră românească a Mării Negre.

Suntem interesaţi de această zonă. Se află pe programul nostru de guvernare ca un obiectiv extrem de important, dar lucrările de investiţii, aşa cum vă spuneam, trebuie făcute în baza unor studii elaborate de către specialişti.

Considerăm să specialiştii pe care i-am găsit parteneri - şi am fost în Olanda, unde am semnat această colaborare cu Guvernul olandez - sunt, într-adevăr, de primă clasă, şi pot să vină să implementeze proiecte viabile în România.

Am studiat şi legislaţia celorlalte ţări privind zona costieră şi plajele. În răspunsul scris pe care vi l-am transmis veţi găsi extrase din aceste legislaţii atât pentru Spania, Franţa, Grecia şi alte ţări care sunt, de asemenea, ţări cu zone costiere, şi noi ne integrăm în Uniunea Europeană şi trebuie să luăm modele europene.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.