Parliamentary debates

Domnul Mihăiţă Calimente:

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat publicităţii la Bruxelles, raportul anual de monitorizare în ceea ce priveşte România. Documentul în sine reprezintă o radiografie obiectivă a României aşa cum arată ea astăzi. Spre deosebire de rapoartele precedente, România a fost monitorizată acum ca un viitor stat membru al Uniunii Europene, care trebuie să respecte aceleaşi reguli ca toate celelalte ţări membre.

Domeniile care pot determina amânarea aderării cu un an prin aplicarea clauzei de salvgardare s-au redus, în contextul în care negocierile care s-au încheiat în 2004 prevedeau patru domenii de care era legată o majoritate calificată pentru aplicarea clauzei de salvgardare: reforma justiţiei, concurenţa, combaterea corupţiei şi securitatea frontierelor. Actualul Guvern a reuşit să elimine două capitole de sub clauza de salvgardare: reforma justiţiei şi concurenţa.

Nici unui alt stat candidat nu i-a fost impus un asemenea set de condiţii suplimentare. Pentru România această situaţie a fost impusă de întârzierile în aplicarea reformelor necesare transformării într-un stat european. În aceste 10 luni actuala guvernare a reuşit să rezolve toate cele patru condiţii legate de concurenţă şi cele patru condiţii legate de reforma justiţiei şi administraţiei interne.

Rezultatul este că justiţia şi concurenţa respectă acum criteriile europene şi nu mai pot determina amânarea aderării României cu un an. Progresul este major dacă ne gândim la faptul că s-a pornit de la clauza de salvgardare, iar acum aceste domenii nu mai suscită îngrijorarea oficialilor europeni.

În ceea ce priveşte criteriul politic, fără de care România nu poate adera la UE, Raportul arată că s-au făcut progrese importante în soluţionarea aspectelor negative semnalate în Raportul Comisiei din 2004: reforma şi independenţa justiţiei, libertatea presei, regimul proprietăţii private, situaţia minorilor şi protecţia copilului.

De asemenea, România continuă să îndeplinească criteriul economiei de piaţă funcţionale.

Rămân însă şi 7 domenii(steguleţele roşii) care ar mai putea amâna aderarea ţării noastre la 1 ianuarie 2007:

• combaterea corupţiei şi a fraudei, precum şi implementarea acquis-ului Schengen, cu accent pe problematica securizării frontierei;
• libera circulaţie a mărfurilor (achiziţiile publice);
• dreptul societăţilor comerciale (lupta împotriva pirateriei şi a contrafacerilor)
• agricultură (agenţiile de plăţi, sistemul integrat de administrare şi control, sistemul sanitar-veterinar);
• Impozitare (conectarea sistemelor IT în domeniul TVA cu cele comunitare)
• gestionarea instrumentelor structurale (consolidarea capacităţii instituţiilor implicate în proces, problematica managementului financiar şi a mecanismelor de control financiar);
• protecţia mediului (implementarea legislaţiei privind poluarea industrială şi capacitatea administraţiei).

Referitor la combaterea corupţiei, Guvernul Tăriceanu a creat cadrul legal şi a exprimat voinţa politică, prin asumarea răspunderii pe pachetul de legi privind reforma justiţiei. Prin pachetul de legi mai sus amintit s-a redat independenţa sistemului judiciar şi din acest punct, procurorii şi judecătorii trebuie să îşi facă treaba.