Parliamentary debates

Domnul Dumitru Bentu:

"Naşul"

Într-o cuvântare ţinută în faţa Parlamentului României, domnul preşedinte Ion Iliescu lansa o sintagmă cu mare grad de acoperire: "capitalismul de cumetrie". Nici nu bănuia domnia sa ce valoare de adevăr va avea aceasta peste ani, când alternanţa la guvernare a scos la iveală un sistem în plin proces de expansiune. Şi totul în interiorul unei alianţe ce se declarase a priori campioana luptei împotriva tuturor racilelor societăţii. Au apărut în primul plan al atenţiei generale naşii, cumetrii, finii de tip Orange.

Puţini îşi mai aduc aminte de cumătrul Seculici al preşedintelui Traian Băsescu, ajuns dintr-un ilustru anonim - vicepremier. S-a întors în anonimatul provinciei, acolo unde a reluat preşedinţia organizaţiei Arad a Partidului Democrat, demonstrând că într-o funcţie atât de înaltă doar propteaua prezidenţială nu este suficientă. Las' că nici domnul Pogea - substitutul - nu rupe inima târgului.

Premierul Tăriceanu are, la rândul său, un fin celebru care aspiră la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În acest mod, domnul Bogdan Olteanu ar ocupa şi cea de-a treia poziţie ierarhică în statul român, ceea ce nu este de ici de colo. Naşul să trăiască, deşi el ocupa locul patru pe scara ierarhiilor naţionale.

Un alt fiu celebru este tânărul liberal Radu Boureanu, cel năşit de actualul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu. Acesta, fascinat de plusvaloarea finei, a făcut în aşa fel încât a trecut-o la capitolul personal de "venituri şi cheltuieli", lăsându-şi finul "mare şi devreme" vorba celebrului humuleştean.

Sezonul marital prehibernal 2005-2006 ne aduce noi completări pe tabloul cumetriilor de alianţă sau mai corect din Alianţă.

S-a căsătorit şi primarul sectorului 3, domnul Liviu Negoiţă, iar naşul ales nu putea fi altul decât primarul general al Capitalei - Adriean Videanu.

Şi ministrul liberal al apărării, domnul Atanasiu, a plecat într-o nouă misiune de luptă alături de tânăra sa consilieră, d-ra Bişboacă, într-un elan tineresc demn de "Scorpionii Roşii". Înmărmurim, nu-i aşa?

Să fim bine înţeleşi. Fiecare îşi trăieşte viaţa în concepţie proprie şi nu putem fi judecători ai acestor fapte. Ceea ce devine relevant este modul în care cumetriile politice se dezvoltă tentacular generând premisele unor susţineri reciproce acoperite de relaţii aparent fireşti, normale.

Şi peste toţi, Naşul naşilor - cel care-i binecuvântează din fosta mănăstire a Cotrocenilor.