Parliamentary debates

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Ce "a uitat" PSD?"

Stimaţi colegi,

Prin prezenta declaraţie politică doresc să aduc nişte lămuriri referitoare la felul în care un partid de opoziţie, fost de guvernământ, face afirmaţii false, interpretând eronat un document al Comisiei Europene, organism care a evaluat obiectiv eforturile făcute de Guvernul român în ultimele 10 luni de la instalare.

Domnul Geoană de la PSD s-a trezit să afirme despre raportul de ţară pe 2005 cum că ar avea un ton "înăsprit", cum că ar înregistra "regrese" faţă de rapoartele anterioare. Pentru a opri avântul vadimist al domnului Geoană, aş dori să-i reamintesc atenţionările cuprinse în raportul din 2004 al Comisiei Europene, document care a sintetizat practic patru ani de guvernare p.s.d.-istă şi al cărui ton este evident aspru cu România, critic cu guvernanţii de la acea vreme şi net inferior la capitolul plusuri, faţă de documentul din acest an.

Ceea ce nu trebuie să uite "binevoitorii" colegi de la PSD, care trimit depeşe otrăvite la Bruxelles, este că minusurile României din 2004 s-au referit în primul rând la sistemul judiciar, unde reformele erau mimate şi nepuse în practică, unde corupţia nu avea nici o şansă de a fi stârpită, motiv pentru care era răspândită la toate nivelele societăţii. Comisia Europeană a arătat că în România anului 2004, după patru ani de guvernare PSD, executivul nu are nici o problemă în a interveni în cauze aflate pe rol, iar PNA (acum DNA) are o activitate nesatisfăcătoare, cauzată şi de fondurile insuficiente alocate de la acelaşi guvern din care a făcut parte şi domnul Geoană.

În aceeaşi ordine de idei, vreau să reamintesc celor care se prefac a avea o memorie scurtă faptul că raportul pe 2004 al Comisiei Europene trăgea semnalul asupra nerespectării unor drepturi elementare ale omului, precum libertatea de exprimare, supraaglomerarea penitenciarelor şi relele tratamente aplicate deţinuţilor, traficul ridicat de fiinţe umane şi discriminarea minorităţii rrome. De asemenea, se incrimina slabul dialog social şi starea de sănătate proastă a românilor. Pe partea economică, nu au fost omise inflaţia mare a României, nefinalizarea procesului de privatizare, acumularea de arierate, reticenţele în utilizarea procedurilor falimentului, intervenţiile discriminatorii în economie şi climatul afacerilor dominat de corupţie. Minusuri au primit la acea dată şi politica din domeniul concurenţei, mediului, afacerile interne, politica în domeniul achiziţiilor publice, fiind în acelaşi timp amintită şi posibilitatea activării clauzei de salvgardare.

Ceea ce au "uitat" să specifice liderii PSD este că, la criteriul politic, România a îndepărtat în numai 10 luni aspectele negative cuprinse în documentul din 2004, şi anume: a realizat reforma şi independenţa justiţiei, a asigurat libertatea presei, a reglementat legislaţia în domeniul proprietăţii, a făcut eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea situaţiei minorilor şi a protecţiei copilului. Spre deosebire de anul 2004, datorită măsurilor întreprinse în ultimele luni de Guvern, reforma Justiţiei şi Concurenţa nu mai sunt domenii de îngrijorare pentru Comisia Europeană, sistemul judiciar fiind acum deplin independent şi în curs de eficientizare. Ceea ce nu a menţionat PSD în declaraţiile post-raport este că progresele înregistrate în cursul anului 2005 au permis îndeplinirea tuturor măsurilor incluse în clauza de salvgardare pe sectorul concurenţei şi eliminarea domeniului privind concurenţa şi ajutorul de stat de pe lista celor îngrijorătoare. În acest sens, este asigurat integral controlul ajutoarelor de stat, iar Consiliul Concurenţei este o instituţie independentă şi cu o bună capacitate administrativă. Tot în domeniul economic, oficialii europeni au arătat că, în sfârşit, România acordă tratament egal pentru toţi operatorii economici, că nu mai sunt acordate ajutoare de stat în domeniul siderurgic şi că nu mai există clienţi politici în economie.

Mai presus de toate, concluzia cea mai importantă a raportului pe 2005, omisă de domnul Geoană, este că lupta împotriva corupţiei în România dă roade. Afirmaţia domnului Adrian Năstase conform căreia "corupţia la nivel înalt s-a intensificat" mă face să cred că domnia sa a citit raportul greşit sau s-a referit la perioada în care a guvernat peste corupţia instituţionalizată de PSD.

Stimaţi colegi, ceea ce trebuie subliniat şi ceea ce populaţia trebuie să înţeleagă este faptul că România a făcut progrese în domeniile lăsate baltă de PSD în 2004. În doar 10 luni, Guvernul Tăriceanu a reuşit să facă ca aderarea la 1 ianuarie 2007 să devină un obiectiv realizabil pentru România, oferind încredere oficialilor europeni cu privire la voinţa politică reală a Bucureştiului de a-şi îndeplini angajamentele asumate în Tratatul de aderare. Raportul arată explicit că Guvernul condus de premierul Tăriceanu şi-a atins obiectivul de a îmbunătăţi semnificativ gradul de pregătire internă, reducând numărul de domenii critice aflate în sfera de monitorizare, inclusiv cele care ar fi putut determina activarea clauzei de salvgardare.

Este vorba despre o realitate, despre concluzii trase de o instituţie obiectivă şi exigentă. Nu am vorbit ca şi domnul Năstase, pentru a mă afla în treabă, ci am făcut o comparaţie între două rapoarte ale aceleiaşi instituţii, m-am bazat pe chestiuni clare şi am ajuns la concluzia că România îşi regăseşte drumul drept. Este de datoria fiecăruia dintre noi să nu-i dezamăgim pe români la cel mai important examen al istoriei.