Parliamentary debates

Domnul Petre Popeangă:

"Cartonaş galben pentru România"

Prestigioasa agenţie Euro-News califică Raportul detaliat de monitorizare pe anul 2005 întocmit de Comisia Europeană şi prezentat Parlamentului la data de 25 octombrie a.c. drept un sever avertisment adresat celor două ţări candidate la integrarea în UE, România şi Bulgaria.

Aprecierea este corectă şi reală şi rezultă atât din prevederile Raportului întocmit de Comisia europeană, cât şi din luările de cuvânt a peste 20 de parlamentari de diferite culori politice, care au rostit alocuţiuni în legătură cu acest subiect.

Şedinţa, programată pentru ora 15⁰⁰, nu a început sub cele mai bune auspicii, fiind suspendată datorită lipsei din sală a celui care avea sarcina prezentării concluziilor raportului, comisarul Rhen.

În condiţiile rigurozităţii respectării orelor de începere a şedinţelor Parlamentului European, un asemenea eveniment nu putea trece neobservat, fiind taxat în consecinţă de mai mulţi parlamentari.

Unul dintre aceştia, mai maliţios, a calificat întârzierea comisarului Rhen drept o premoniţie a unei posibile amânări a integrării, programate pentru data de 1 ianuarie 2007.

Nu a fost singurul, deputata Emma Nicholson avansând, oficial, în cuvântul său, perioada martie-aprilie 2007 motivat de faptul că din punct de vedere tehnic evenimentul nu ar putea avea loc datorită faptului că luna ianuarie ar fi perioadă de vacanţă.

Motivaţia, subţirică în accepţiunea subsemnatului, este mai degrabă consecinţa întârzierilor înregistrate în procesul de implementare a reformelor, situaţie marcată corect în raport şi subliniată cu mult mai multă transparenţă în luările de cuvânt, unele dintre acestea având chiar accente vehemente.

Nerealizările mai importante ale complexului de reforme le-au constituit, şi de data aceasta, eternele probleme ale justiţiei şi, legat de aceasta, rezultatele mai mult decât modeste obţinute în domeniul luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii, în special criminalitatea economică-financiară, cele ale securizării frontierelor şi ale copiilor instituţionalizaţi, ale agriculturii, cele privind drepturile minorităţilor ş.a.

Dintre aceste nerealizări, voi prezenta doar câteva dintre cele menţionate de mai mulţi deputaţi cele înscrise în raport fiind, de acum, cunoscute. Dintre vorbitori, cei aparţinând grupurilor PPE şi liberal au fost şi cei mai critici, fapt lăudabil şi care scoate din discuţie acuzaţiile de exagerare, determinate de un eventual partizanat politic. Deputatul Elemer Broc, preşedintele Comisiei de politică externă, a arătat că stadiul întârziat al reformelor impune un avertisment mult mai serios decât cele de până acum. Acesta este primul care a rostit formula "cartonaş galben" pentru cele două ţări, amintind ceva despre cel roşu.

La capitolul nerealizări în domeniul securizării frontierelor a fost pronunţat un element nou, prin calificarea zonei Mării Negre drept: "... un bulevard al traficului de droguri şi persoane".

La un alt capitol, agricultura, mai mulţi deputaţi au criticat faptul că, în România, continuă să se cultive soia modificată genetic, activitate interzisă prin lege în ţările din Uniunea Europeană. Deosebit de critice au fost luările de cuvânt în problema minorităţilor, dintre acestea detaşându-se alocuţiunea prezentată de deputata Gal Kinga, din Ungaria, care a marcat în termeni duri respingerea, de către Senatul României, a Proiectului de lege privind Statutul minorităţilor.

Mult mai constructivă a fost declaraţia, pe această temă, a deputatei Guy Quint, din Franţa, care a arătat că problema drepturilor minorităţilor este una deosebită, există şi în ţara sa, cu vechi tradiţii democratice, dar trebuie tratată într-un cadru extins, al tuturor categoriilor de minorităţi, religioasă, a celor cu dizabilităţi, chiar a celor sexuale, nu numai a celor etnice.

În problema copiilor instituţionalizaţi, deputata irlandeză Mairead Guinness a fost categorică:: "Să forţăm România să întreprindă măsurile necesare realizării reformei în acest domeniu."

Acestea sunt doar câteva dintre elementele desprinse din cuvântările eurodeputaţilor, care infirmă tonul optimist în care concluziile raportului au fost prezentate de către unii politicieni din arcul puterii.

Pentru a păstra termenul de 1 ianuarie 2007 sau martie-aprilie 2007, cum, mai nou, se vehiculează din ce în ce mai des, este necesar ca guvernanţii să instituie o cu totul altă manieră de abordare a ceea ce a rămas restant din programul de reforme.

Clasa politică europeană, ca şi mass-media din acest spaţiu, sunt deosebit de atente la evoluţia reală a progreselor României în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor şi, dacă cineva îşi mai imaginează că se mai poate ascunde ceva din realităţi, se înşeală. Un exemplu în acest sens mi se pare semnificativ. Într-un interviu acordat unui cotidian de limbă franceză, premierul Călin Popescu Tăriceanu menţiona că, în România " Corupţia nu mai este regula, ci excepţia". În acelaşi ziar, sub titlul "Bruxelles înăspreşte condiţiile de aderare pentru România şi Bulgaria", acelaşi ziarist, referindu-se la problema corupţiei din România, menţiona: " România este, de departe, cea mai prost clasată dintre cele 27 ţări membre sau candidate la U.E." În continuare, citând o anchetă realizate de un alt cotidian, Wall Street Journal, ziaristul menţiona că peste 1000 de persoane - parlamentari, un viceguvernator, foşti miniştri, înalţi funcţionari din bănci şi ministere, generali şi altele - sunt suspecte de a fi comis acte de mare corupţie.

Faţă de cele menţionate, doresc să atrag atenţia, încă o dată, tuturor autorităţilor implicate în actul integrării în U.E. că atât Comisia Europeană şi Parlamentul cât, mai ales, mass-media cunosc foarte exact stadiul implementării programului de reforme, fiind decise să nu mai facă nici o concesie de la realizarea acestuia.

Aş aminti unor colegi observatori mai optimişti în aprecieri că, din Raportul Comisiei Europene, doar două au fost domeniile care nu prezintă probleme: recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale şi siguranţa în transporturi.

În schimb, domeniul de "îngrijorare maximă", aşa cum a fost denumit în Raport, rămâne, în continuare, eradicarea corupţiei, care subminează încrederea investitorilor şi reprezintă un risc permanent de fraudare a bugetului şi fondurilor europene, cu consecinţe directe asupra contribuabililor europeni. Tot la capitolul domenii de "îngrijorare maximă" au fost menţionate sectorul agricol-veterinar şi securitatea alimentară, poluarea industrială, precum şi modul de participare la fondurile comunitare destinate proiectelor de infrastructură.

În concluzie, consider că este necesar ca autorităţile române să aprecieze cu aceeaşi măsură stadiul reformelor, fără exagerări optimiste, dacă se doreşte cu adevărat ca integrarea României în UE să fie realizată în anul 2007. Scrisoarea de avertizare, în acest sens, pe care Comisa Europeană, prin reprezentantul său, comisarul Rhen, a promis-o, poate le va trezi la realitate.