Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la partea a doua a programului, destinat răspunsului la întrebări şi interpelări.

Stimaţi colegi,

Prima interpelare înscrisă pe lista şedinţei de astăzi este adresată de domnul Mircea Costache. Este aici?

Vă rog, domnule Costache, s-o prezentaţi pe scurt. Solicitaţi informaţii cu privire la realizarea programelor cu finanţare externă în 2002.

Vă rog s-o prezentaţi pe scurt.

Domnul Costache Mircea:

Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, personal domnului ministru Leonard Cazan, căruia i-am mai adresat şi alte întrebări şi interpelări, de data aceasta, m-am adresat cu rugămintea de a ne informa în legătură cu programele cu finanţare externă care au fost valorificate în cursul anului 2002 şi, eventual, menţionarea şi a programelor care nu au fost valorificate şi cam în ce sumă ar fi acestea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ţiplică, vă rog să oferiţi răspunsul ministerului la această interpelare.

Domnul Gheorghe Ţiplica:

Stimate domnule deputat Mircea Costache,

Domnul ministru Leonard Cazan având de îndeplinit o misiune, vă rog să-mi permiteţi să răspund eu la întrebarea dumneavoastră.

În anul 2002, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a avut la dispoziţie fonduri în valoare de 115,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro, cu o finanţare de la bugetul statului, repartizate pe două componente, şi anume: prima componentă - intitulată "sprijin pentru implementarea Planului Naţional de dezvoltare" - a avut un buget de 13 milioane de euro şi a fost contractat de Oficiul de Plăţi PHARE din subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Din această sumă au fost contractate 15 proiecte în valoare de 12,8 milioane de euro, respectiv 98,5% din totalul fondurilor alocate. Suma necontractată, de 200 de mii de euro, reprezintă diferenţa dintre bugetul alocat iniţial pentru fiecare proiect şi valoarea contractată în baza ofertei firmei câştigătoare.

Cea de a doua componentă, intitulată "dezvoltarea regională, investiţii în priorităţile Planului Naţional de dezvoltare", a avut un buget de 102,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro cu o finanţare de la bugetul de stat, autoritatea contractată fiind Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Din aceste fonduri, au fost contractate proiecte în valoare de 100,9 milioane de euro defalcate astfel:

1) 854 de proiecte sub formă de granturi, în valoare totală de 38,8 milioane de euro, reprezentând 96,3% din suma alocată; aceste contracte au fost repartizate astfel: 416 contracte, în valoare de 20,9 milioane euro, pentru dezvoltarea resurselor umane, în contextul restructurării industriale; 411 contracte, în valoare de 16,9 milioane de euro, pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii recent înfiinţate, reprezentând 98,3% din fondurile alocate; 27 de contracte, în valoare de 1 milion de euro, pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu finanţare din fonduri pentru consultanţă şi instruire;

2) pentru schema de credite privind întreprinderile mici şi mijlocii s-a alocat un buget de 11,4 milioane de euro, care a fost contractat în proporţie de sută la sută;

3) au fost încheiate 11 contracte pentru lucrări de infrastructură regională, în valoare totală de 46,7 milioane de euro, fondurile alocate fiind contractate integral;

4) au fost încheiate 10 proiecte de asistenţă tehnică, în valoare de aproape 4 milioane de euro, fondurile alocate fiind contractate integral.

În concluzie, putem afirma, pe baza datelor prezentate, că bugetul total alocat pentru investiţii în cadrul componentei "coeziune economică şi socială din Programul PHARE 2000", a fost contractat în proporţie de 98,7%.

Având în vedere că termenul limită pentru implementarea proiectelor finanţate din Programul PHARE 2000 şi de efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2004, cu excepţia lucrărilor de infrastructură, pentru care termenul limită de implementare şi plată este 30 noiembrie 2005, apreciem că este prematur pentru a se vorbi de proiecte ratate, aşa cum formulaţi dumneavoastră întrebarea (o parte din întrebare).

De altfel, vă informăm, domnule deputat, că la sfârşitul perioadei de implementare vom elabora un raport asupra rezultatelor obţinute în urma derulării proiectelor finanţate din Programul PHARE 2000, componenta "coeziune economică", raport care va fi dat publicităţii.

Sperăm că datele din acest raport vor confirma derularea normală a procesului de implementare a proiectelor şi de utilizare a fondurilor, potrivit contractelor încheiate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule Mircea Costache, doriţi să faceţi un comentariu? Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

O scurtă precizare.

Dacă celelalte răspunsuri prezentate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin domnul ministru Leonard Cazan, nu au fost satisfăcătoare, chiar dânsul recunoscând că unele cifre şi date au avut o umbră de subiectivitate, când mi s-a spus, de exemplu, că în anul 2001 am depăşit cu 5% producţia agricolă din 1989, ceea ce cred că nu poate să convingă pe nimeni, de data aceasta, mai scurtă şi mai documentată, situaţia prezentată este oarecum satisfăcătoare, rezultând că nu s-au folosit sută la sută, dar că programele sunt în derulare şi acum ar fi de aşteptat să vedem eficienţa implementării acestor programe în societatea românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Valeriu Gheorghe. Este domnul deputat Valeriu Gheorghe? Nu este. Vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. Şi dumnealui, v-aş ruga să-i oferiţi răspunsul scris.

Domnul George Moisescu.

Vă rog să vă prezentaţi interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, care priveşte situaţia crescătorilor de porci din România.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că în prezent crescătorii de porci nu-şi mai pot menţine matca de scrofiţe, datorită neputinţei de a asigura hrana necesară acestora, în ultima lună s-a trecut efectiv la tăierea a circa 25 de mii de capete de scroafe, din totalul de aproximativ 86.500 existente la data de 31 decembrie 2002.

Precizez faptul că refacerea efectivelor sacrificate acum durează peste doi ani de zile şi vom rămâne total dependenţi de consumul de carne de porc din import şi de fluctuaţia preţurilor de import, care nu vor mai fi subvenţionate.

Aşa cum reiese din datele statistice, la sfârşitul anului 2002, în România mai existau 4.815 mii capete de porci, faţă de 7 milioane capete la sfârşitul anului 1997, reprezentând o reducere de 32% faţă de anul 1989, când existau 14 milioane de capete de porci. Din aceste efective, circa 928 de mii de capete, la sfârşitul anului 2002, se aflau în ferme organizate cu peste 50 de capete, din care scroafe de reproducţie circa 86 de mii de capete, faţă de 207 mii capete scroafe la sfârşitul anului 1997. Această situaţie se datorează aplicării unei politici greşite, căutând să reducem taxa vamală între 0 şi 20%, permiţând importurilor de carne prin zonele defavorizate pentru a avea carne ieftină pe piaţă. Această politică s-a dovedit a fi greşită, deoarece noi am avut şi avem cea mai scumpă carne de pe piaţă la populaţie şi am importat carne de calitate îndoielnică, în timp ce ţări ca Ungaria şi Polonia, care au reuşit să negocieze taxe vamale între 59 şi 82%, au reuşit să-şi crească efectivele de animale. Polonia a ajuns la peste 18 milioane de capete de porci şi să aibă pe piaţă cea mai ieftină carne. Pentru rezolvarea acestei situaţii, crescătorii de porci solicită sprijinul dumneavoastră pentru: aprobarea imediată a unui import de cereale fără taxe vamale şi amânarea la plata tva-ului pe 60 de zile, pentru ca efectivele de animale să nu moară de foame, mărirea subvenţiei de carne de porc de la 4000 de lei la 9000 de lei pe kg pentru întreaga cantitate ce se realizează în anul 2003, impunerea imediată a unei taxe vamale de 60% la importurile de carne atât din Uniunea Europeană, cât şi din C.E.F.T.A., plata subvenţiilor în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiilor.

Considerând că solicitările patronatului român al cărnii de porc sunt absolut necesare pentru desfăşurarea în condiţii normale a acestei activităţi, vă rog, domnule ministru, să interveniţi pentru acordarea facilităţilor solicitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeţi din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Domnul Ovidiu Ionescu:

Domnule preşedinte,

Pentru domnul deputat, domnul ministru Ilie Sârbu prezintă următorul răspuns. În preocuparea conducerii Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei stă în mod deosebit şi dezvoltarea sectorului creşterii animalelor.

Vreau să vă informez că au fost mai multe discuţii cu reprezentanţii patronatului cărnii de porc şi au fost formulate mai multe propuneri şi pentru cele care au fost formulate în interpelare am următorul răspuns.

Începând cu 20.03 s-a aprobat importul a 200 de mii de tone de porumb fără taxe vamale şi acest import se va derula până la data de 31 iulie 2003. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a modificat Hotărârea nr.302 din 20 martie a.c. şi a remodificat, la rândul ei, HG nr.1566 din 2002 permiţând creşterea subvenţiei la carnea de porc de la 4000 la 7000 de lei pe kg pentru o primă tranşă de 69 de mii de tone, existând posibilităţi, dacă vom avea o cantitate de carne mai mare, să o susţinem în continuare.

În acelaşi timp, începând cu data de 1 mai s-au mărit taxele vamale, deci nu cu 1 iunie, deci prin insistenţele şi demersurile care s-au făcut, inclusiv departamentul de comerţ a fost de acord, la 45%. Deci revendicările principale au fost practic satisfăcute. Nu există motiv de acum înainte ca să nu putem să derulăm în condiţii bune procesul de creştere, îngrăşare şi abatorizare a porcilor. Sigur că trebuia, poate, să fie mai repede rezolvată, dar nu suntem singurii, noi, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, care decidem în aceste domenii.

Vă mai informez cu respect că se modifică şi celelalte acte normative, iar acum sunt demersuri la Ministerul Finanţelor să dea drumul la fondurile necesare pentru plăţile directe ca să recuperăm timpul trecut la subvenţiile directe pe produse.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să faceţi vreun comentariu, domnule deputat? Vă mulţumesc.

Următoarea interpelare este adresată de domnul Emil Rus, PRM, Ministerului Culturii. Este? Va răspunde domnul secretar general Ioan Hidegcuti.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun din capul locului că interpelarea mea am adresat-o primului ministru. Am ştiut din presă că dânsul are numeroase iniţiative pe linia creării unui oraş al artiştilor. Generoasă iniţiativă, legată de această înclinaţie a domniei sale, mărturisită în repetate rânduri în presă. Eu am dorit prin interpelare, care are ca obiect "Oraşul artiştilor", să aflu următoarele lucruri. Să aflu lista fericiţilor viitori locatari, amplasamentul orăşelului artiştilor şi stadiul lucrărilor.

Am solicitat aceasta întrucât am fost sesizat de electorat, inclusiv de artiştii plastici, care declară că ei nu au cunoscut această iniţiativă, că ea s-a realizat oarecum în secret şi că au fost conştientizaţi numai cei ataşaţi Puterii pentru a contracta o asemenea locuinţă în orăşelul artiştilor. Şi atunci când au aflat de această posibilitate prin adresa Uniunii Artiştilor Plastici cu nr.5876 din 5.11. 2002, nu au avut timp practic să o completeze şi să o expedieze în termenul prevăzut în adresă, care era 13 noiembrie 2002. Deci în două zile nu se putea realiza acest lucru. Pentru conformitate, eu am anexat adresa respectivă.

Aştept răspunsul cu multă plăcere.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Hidegcuti, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Hidegcuti (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este deja de notorietate faptul că primul ministru şi Guvernul României sprijină realizarea, în zona de nord a municipiului Bucureşti, în imediata apropiere a Casei Presei Libere şi a Combinatului Fondului Plastic, a unui grup de circa 56 de locuinţe- atelier pentru artişti plastici, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici şi care se va numi, aşa cum s-a afirmat aici "Orăşelul sau Oraşul artiştilor".

Proiectul prevede construcţia a două tipuri de case cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 96 mp, care vor trece în proprietatea beneficiarilor, pe măsură ce acestea le vor fi achitat. Casele vor fi realizate din lemn cu dotări corespunzătoare standardelor Uniunii Europene şi vor avea ca preţuri orientative 15 mii de euro casa-simplex, circa 18 mii euro - casa-duplex, evident aceste preţuri nu cuprind costul terenului, proiectarea, taxele de viabilizare şi celelalte taxe legale. Viabilizarea terenului, amenajările exterioare şi reţelele edilitare vor fi realizate de către Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Există, de asemenea, un acord semnat între primărie, între Ministerul Culturii şi Cultelor, între Uniunea Artiştilor Plastici, precum şi Compania Naţională "Coresi" care este antreprenorul general, în legătură cu atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui domeniu. Se are în vedere o perioadă de 12 luni pentru finalizarea lucrărilor, orizontul dării în folosinţă este iunie 2004. Au fost demarate toate etapele pregătitoare, inclusiv studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, evident atribuirea contractelor de execuţie şi proiectare se vor face în condiţiile prevăzute de lege prin licitaţie publică. Nu putem însă vorbi la această oră de o listă definitivă a beneficiarilor.

Menţionăm însă că Uniunea Artiştilor Plastici a fost sesizată şi li s-au transmis până la această dată peste 190 de cereri de către artiştii plastici din toată ţara. Cererile au fost ierarhizate într-o ordine de priorităţi, în vederea desemnării primilor 56 de beneficiari individuali sau colectivi, având în vedere următoarele criterii principale. Au prioritate cererile artiştilor tineri care doresc să folosească în comun atelierul-locuinţă, cererile artiştilor care nu au sub nici o formă un atelier de creaţie. Au fost avute în vedere criterii valorice şi, în orice caz, capacitatea financiară a fiecărui artist care, evident, presupune plata acestor locuinţe.

Recent, la 31 martie, au fost invitaţi la Ministerul Culturii artiştii, potenţiali beneficiari ai contractelor de cumpărare, pentru începere negocierilor de prevânzare. Apreciem că în 2-3 săptămâni vom primi toate opţiunile acestora, astfel încât parteneriatul necesar în începerea acestor lucrări să poată fi constituit.

Afirmaţia că iniţiativa nu a fost cunoscută de către artişti nu are acoperire, în condiţiile în care aceştia au fost informaţi prin toate structurile Uniunii Artiştilor Plastici, afişaje la sediile acestora, scrisori de informare trimise filialelor în ţară din Bucureşti, informarea în Consiliului Naţional al Uniunii, precum şi prin mass-media, conferinţe de presă, interviuri la Televiziune şi Radio, interviuri în presă realizate de preşedintele Uniunii şi alţi membri ai conducerii acestora.

Mai mult, termenele iniţiate pentru depunerea cererilor au fost prelungite de mai multe ori, astfel că în perioada 6-15 noiembrie s-au primit 123 de cereri de înscrieri, iar în perioada 15 noiembrie - 10 martie s-au primit încă 71, în aceeaşi perioadă 7 artişti retrăgându-şi cererile.

În cele din urmă numărul celor înscrişi, aşa cum am menţionat, este de 194. Se primesc însă în continuare cereri, deoarece proiectul nu va fi singular şi, în condiţiile în care el este realizat în condiţii facilitare, încă opţiunile fluctuează.

În sfârşit, nu dorim să aducem comentarii aprecierilor făcute de domnul deputat Emil Rus, cum că au fost conştientizaţi numai cei ataşaţi Puterii, sperăm doar că artiştii, dacă vor afla de această apreciere, să o ignore pur şi simplu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să faceţi un comentariu la acest răspuns?

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, aşa este.

Vreau să mulţumesc domnului ministru secretar de stat pentru răspunsul detaliat la problemele pe care le-am ridicat. Însă afirmaţiile de la sfârşitul răspunsului vreau să le uit şi eu. De ce? Mi-ar pare foarte rău ca în rândurile tineretului sau ale culturii să se tragă sforile. Dacă în acest domeniu facem acest lucru, etatizăm anumite probleme sau punem sub semnul întrebării, sub semnul partidului lucrurile acestea, nu este deloc bine, nu e bine să învăţăm tineretul care cred eu că este drept şi cinstit, nu este bine să-l învăţăm cu aceste lucruri de pe acum.

Eu vă mulţumesc şi am dorit răspunsul şi în scris şi doresc să-l am, pentru a demonstra celor care m-au sesizat cum stau treburile.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Metin Cerchez are o interpelare adresată Ministerului de Interne. Domnule deputat, aşteptaţi răspunsul, da? Poftiţi, domnule general sau domnule chestor. V-am spus general pentru că aici avem chestorii noştri.

Domnul Nicolae Berechet (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Am prezentat o sinteză, atât cât am putut-o face, înainte de a da cuvântul domnului deputat Metin Cerchez, am pregătit şi un răspuns scris, dezvoltat pe care am să-l înmânez la cabinetul domniei sale.

De principiu, cele 4 grupuri de persoane care au fost cercetate în perioada 1999 până la zi în judeţul Constanţa pentru infracţiuni de natură financiar bancară, respectiv restituiri ilegale de TVA, spălare de bani, unul din ele fiind, în formula iniţială, de o anume conotaţie la acea vreme, compus din Keser Mehmet, Iaser Jerbail, Mufleh Jaben şi alţii, cauză care a fost soluţionată în anul 2000, înaintată Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care, în octombrie 2000, a sesizat Tribunalul Bucureşti - Secţia I-a Penală pentru judecarea inculpaţilor.

Un al doilea grup format din Oprea Mazilu Lucian, Martin Teodor Abas şi alţii a fost cercetat în perioada următoare, cauza fiind finalizată de către organele de poliţie şi înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa la data de 10 februarie 2003.

Un al treilea grup compus din Nătăvală Tedi, Codreanu Constantin Doru, Nicuţ Tănăsescu şi alţii cercetaţi, de asemenea, pentru săvârşirea infracţiunii de determinare cu rea-credinţă a TVA-ului şi obţinerea nelegală a unor sume de bani, a fost finalizată cauza în 18 februarie 2003, dată la care respectiva cauză a fost înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu propunerea de declinare a competenţei.

Şi, în sfârşit, o a patra cauză cu un grup de făptuitori compus din Bădiceanu Sultana, Bădiceanu Nicuţ, Tănăsescu, Manta şi alţii cercetaţi în stare de libertate pentru acelaşi gen de infracţiuni, a fost soluţionată la 1 aprilie 2003 şi înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu propunerea de trimitere în judecată. Deci nici una din cele 4 cauze, singurele care au vizat acest gen, de fapt, în judeţul Constanţa nu se mai află pe rolul poliţiei locale, nici a Inspectoratului General, ci au fost trimise spre competenta soluţionare parchetelor respective. Am terminat.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să comentaţi, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Metin Cerchez:

Prin această interpelare, practic nu am dorit decât să trag un semnal de alarmă, e clar că poliţia şi-a făcut datoria, poate cu puţine rezerve pentru că dosarul trimis către Parchet uneori lasă loc de interpretare, iar aceşti indivizi, aceşti infractori sunt puşi în libertate şi lucrul care este mai grav, aceşti bani deturnaţi sunt bani publici, bani din bugetul României şi e vorba nici mai mult, nici mai puţin de 38 de milioane de dolari, în primul caz pe care l-aţi spus, bani plecaţi afară. În următorul caz 170 de miliarde, deci aproximativ 6 milioane dolari bani care au plecat în America, s-au plimbat, s-au spălat prin 8 bănci în România şi o dată ajunşi în America, America i-a trimis în România fără ca nimeni să-şi dea seama că sunt bani din TVA, din returnări ilegale de TVA. Şi lucrul mult mai grav care s-a întâmplat acum, acest Keser Fatih în numele Grupului "Flecer Grup" a participat la privatizarea "Nitramoniei - Făgăraş", care a fost evaluată de APAPS la 21 de milioane de dolari şi cumpărată de aceşti indivizi, care au furat din România 38 de milioane de dolari, cu 807 mii de dolari. Nu ştiu de ce trebuie un parlamentar să aducă toate acestea la cunoştinţa organelor abilitate când organele abilitate trebuie să ia măsurile legale ce se impun şi să comunice în primul rând populaţiei, că impozitele în România sunt mai mari pentru că zeci şi sute şi milioane de dolari pleacă afară. Nu poate să-mi spună mie că este vinovat..., a citit domnul chestor aici numele a doi inspectori financiari, nu se pot da 38 de milioane de dolari fără aprobarea şefilor sau celor din Ministerul Finanţelor, e vorba de 38 de milioane de dolari într-un caz, 6 milioane de dolari în celălalt caz, de ce nu sunt arestaţi adevăraţii făptaşi, cei care favorizează infractorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi, domnule chestor, să faceţi vreun comentariu?

Domnul Nicolae Berechet:

Este evident că analiza fiecăreia din cele 4 cauze, pe care eu le-am enumerat numai, poate oferi prilejul unor discuţii de detaliu şi a unor chestiuni de nuanţă sau de context. Eu am găsit de cuviinţă să prezint în faţa domniilor voastre numai o sinteză a activităţii pe timp de aproape 4 ani a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa şi Inspectoratului General al Poliţiei pentru că, în fond, detaliile care înseamnă şi susţinerea în plan probatoriu a vinovăţiei componenţilor celor 4 grupuri se regăsesc în dosarele înseşi şi pot fi văzute, analizate, prelucrate de către cei ce au acces prin lege sau pur şi simplu care au cunoştinţă despre aceste cauze.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Cerchez, dumneavoastră aţi mai adresat încă două interpelări cu acelaşi subiect Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei. Vă informez că, potrivit art.163 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, într-o şedinţă puteţi dezvolta o singură interpelare. Pentru celelalte, în consecinţă, veţi primi răspunsul scris.

Tot Ministerului de Interne i se adresează cu o interpelare domnul deputat Damian Brudaşca. Este? Nu este. Domnule chestor, vă rog să-i răspundeţi în scris. Domnul deputat Gheorghe Dinu are o interpelare pentru Ministerul Finanţelor. Domnule deputat Gheorghe Dinu, sunteţi? Nu este. Răspundeţi în scris. Domnul Mircea Costache este? Răspundeţi în scris, Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Székely Ervin-Zoltan are, de asemenea, o interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Székely Ervin-Zoltan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea am adresat-o domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la aplicarea Decretului-lege nr.118.

Potrivit legii, beneficiarii prevederilor Decretului-lege nr.118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare sunt scutiţi de plata impozitelor şi taxelor locale.

Ordonanţa Guvernului nr.36 din 2002 privind impozitele şi taxele locale ale cărei prevederi se aplică de la data de 1 ianuarie 2003 în art.54 alin.2 stabileşte că: "În cazul impozitului pe clădiri şi impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu a contribuabilului şi pentru terenul încadrat la categoria de folosinţă, terenuri cu construcţii aferent acestei locuinţe.", restrângând astfel clar sfera scutirilor de la plata impozitelor. se încalcă astfel principiul constituţional conform căruia un drept social o dată câştigat nu mai poate fi retras, iar restrângerea lui se poate face numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii, ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Având în vedere că nici una din aceste ipoteze nu se poate constata în cadrul ordonanţei respective, aş solicita lămuriri privind motivele care au stat la baza acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Ministerul Finanţelor Publice? Doamna Manolescu, vă rog să răspundeţi domnului deputat.

Domnul Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

La scrisoarea domnului deputat Székely Ervin-Zoltan adresată domnului prim-ministru şi prezentată pe scurt în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 24 martie 2003, adresăm următorul răspuns.

În conformitate cu prevederile art.50 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice, anume prevăzute, sunt scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale reglementate de aceasta. În acelaşi sens, dispoziţiile art.54 alin.2 prevede că în cazul impozitului pe clădiri şi al impozitului pe teren, scutirea se acordă numai pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu a contribuabilului. În categoria acestora se regăsesc şi persoanele prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare. Cele două articole se completează cu precizări în ceea ce priveşte scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren numai pentru locuinţa de domiciliu şi nu pentru toate proprietăţile, avându-se în vedere prevederile legii fundamentale privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, precum şi obligativitatea participării prin impozite şi taxe la cheltuieli publice.

În acelaşi sens, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile ordonanţei privind aşezarea sarcinilor fiscale pentru categoriile de persoane cu venituri mici astfel: pentru categoriile de persoane cum sunt persoanele cu handicap gradul I şi II, nevăzătorii, persoanele care într-un an beneficiază numai de indemnizaţii de şomaj şi/sau ajutor social şi alocaţii de sprijin, se conferă posibilitatea ca prin hotărâri adoptate de consiliile locale să se acorde reduceri sau scutiri impozit pentru impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren.

De asemenea, menţionăm că în baza legii, tot prin hotărâre de guvern se pot stabili şi alte situaţii speciale pentru care se pot acorda facilităţi fiscale. În conformitate cu aceste dispoziţii, considerăm că legislaţia privind impozitele şi taxele locale răspunde solicitărilor formulate de domnul deputat Székely Ervin-Zoltan.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltan:

Aş dori să mulţumesc pentru răspunsul pe care l-am primit şi deşi sunt de acord parţial cu faptul că poate să existe o raţiune pentru care scutirea de impozit să se refere numai la terenul de sub clădirile, casele de locuinţă, cred că totuşi nu am primit răspuns la întrebarea esenţială. De ce până la un moment dat a existat această scutire pentru toate terenurile şi de ce după aceea a fost acest drept restrâns, în lumina prevederilor constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Următoarea interpelare este adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei de către domnul Ion Miclea. Este? Poftiţi, doriţi să dezvoltaţi sau aşteptaţi direct răspunsul? Poftiţi, domnule Bota.

Domnul Marius Sorin Bota (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul este următorul. Societatea Naţională de Transport Feroviar Călători are un parc de vagoane de 3332 bucăţi care compune zilnic 1550 de trenuri, din care 1300 sunt destinate trenurilor de lung parcurs intercity, rapide şi accelerate, iar 2032 vagoane sunt destinate trenurilor personale în trafic local. În programele de reparaţii, modernizări şi reconstrucţie vagoane din ultimii ani, CFR-Călători a urmărit înnoirea parcului de vagoane de călători, în acest moment având în exploatare 447 vagoane noi sau reconstruite.

În continuare, se urmăreşte creşterea acestui număr cu încă 700 de vagoane din care o parte vor fi vagoane noi, iar o altă parte vagoane modernizate. Vagoanele, atât cele noi cât şi cele mai vechi, sunt uniform repartizate pe toate zonele geografice ale ţării. Zona Ardealului nu este defavorizată faţă de alte regiuni ale ţării. În prezent, pe Regionala CFR - Cluj circulă zilnic 200 de trenuri, din care 30 trenuri de rang superior şi 170 de trenuri personale.

Preocuparea conducerii CFR - călători pentru crearea unor condiţii de călătorie civilizată este permanentă atât în vagoane noi, dar îndeosebi în cele mai vechi. Numai în primăvara anului 2003 există un program de reabilitare a vagoanelor cu prioritate a celor mai vechi, pentru care fondurile alocate se vor ridica la 34 miliarde de lei.

De asemenea, se are în vedere introducerea în continuare de vagoane noi în trenurile care circulă între Bucureşti şi nord-estul ţării. Astfel, apreciem că începând cu 15 aprilie 2003, în compunerea trenurilor 631-632 Bucureşti-Oradea şi retur vor fi introduse vagoane modernizate în cursul anului 2002 şi începutul anului 2003.

Sunt şi unele care au fost introduse în cursul anului 2002 şi continuă programul în 2003.

Sunt şi unele dificultăţi întâmpinate de CFR Călători în întreţinerea acestor vagoane, majoritatea provenind din sustragerile şi devastările produse în vagoane de publicul călător. Numai în cursul anului 2002, s-au înregistrat sustrageri şi devastări de circa 15 miliarde lei.

O altă greutate întâmpinată este mizeria şi cantitatea mare de gunoi constatate în trenuri la finalul unei curse. CFR Călători a încheiat contracte cu firme specializate în salubrizarea vagoanelor. La trenurile Intercity şi rapide există personal al acestor firme care însoţeşte şi execută lucrări de curăţenie în parcurs. Există şi cazuri de genul celor semnalate de dumneavoastră, când la trenuri în circulaţie sunt depistate uşi sau alte subansamble defecte. CFR Călători înregistrează aceste cazuri, ia măsuri de remediere şi, când este cazul, sancţionează personalul tehnic de întreţinere.

CFR Călători are în vedere schimbarea în continuare a parcului de vagoane atât prin investiţii, cât şi prin modernizări, respectiv achiziţionări de vagoane noi sau second-hand.

O componentă a înnoirii parcului de material rulant o reprezintă şi introducerea în circulaţie a ramelor automotoare Deziro fabricate de Siemens. Astfel, chiar în vestul ţării, între Cluj şi Timişoara au fost introduse în circulaţie, începând cu 29 martie 2003, 4 perechi de trenuri formate din aceste automotoare.

Sperăm totuşi că introducerea în continuare a vagoanelor noi sau modernizate să impună şi publicului călător o anumită conduită în tren.

Referitor la condiţiile din vagoanele de dormit, S.C. Gevaro S.A., societate care administrează aceste vagoane, cuşete şi restaurante aparţinând CFR Călători, se preocupă permanent pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport oferite călătorilor din toată ţara care apelează la serviciile societăţii, atât în traficul local, cât şi în traficul internaţional.

Astfel, traficul de călători cu vagoane de dormit şi cuşete, pe relaţiile Satu-Mare-Bucureşti-Nord şi retur, respectiv Cluj-Napoca-Bucureşti-Nord şi retur este preluat de două perechi de trenuri rapide care au în compunere 11 vagoane de dormit şi 7 vagoane-cuşetă. Vagoanele de dormit aflate în circulaţie în trenurile menţionate sunt vagoane noi şi modernizate care se află în exploatare din anul 1993, respectiv 2002. Aceste vagoane asigură un grad sporit de confort tuturor călătorilor care apelează la transportul pe calea ferată cu vagoane de dormit.

Din analiza gradului de ocupare a locurilor şi vagoanelor menţionate mai sus a reieşit faptul că aceste vagoane sunt ocupate în proporţie de 70% de către publicul călător, neexistând situaţii de imposibilitate de preluare a publicului călător cu vagoanele de dormit aflate momentan în circulaţie.

De asemenea, pentru o mai bună eficientizare a activităţii de transport cu vagoane de dormit şi cuşete, Societatea Comercială Gevaro S.A. are în exploatare un număr optim de vagoane pe fiecare relaţie, evitându-se astfel circulaţia unor vagoane fără călători.

Solicitările primite de societatea noastră din partea diverselor firme sau grupuri de turişti pentru introducerea în circulaţie a unor vagoane suplimentare sau special comandate sunt rezolvate cu promptitudine.

În ceea ce priveşte calitatea şi curăţenia lenjeriei de pat, vă comunicăm că, începând cu luna august, respectiv decembrie 2002, atât pe vagoanele de dormit, cât şi pe vagoanele-cuşetă sunt folosite seturi de lenjerie nouă. Fiecare vagon îndrumat în cursă din staţia CFR Bucureşti-Nord sau staţia cap de secţie este dotat cu prosoape, săpun, hârtie igienică, apă minerală, pahare etc. De altfel, dumneavoastră nu menţionaţi cu exactitate trenul, data sau vagonul la care aţi constatat neajunsurile semnalate.

De asemenea, atât vagoanele de dormit, cât şi vagoanele-bar sau restaurant aflate în circulaţie sunt aprovizionate cu toată gama de produse care se pot prepara sau comercializa pe vagoanele respective, în funcţie de caracteristicile şi dotările tehnice ale fiecărui vagon în parte.

În strategia de dezvoltare a Societăţii Comerciale Gevaro SA este prevăzut ca până în luna iunie 2003 să fie retrase din circulaţie toate vagoanele-bar nemodernizate şi înlocuirea acestora cu 10 vagoane-bar bistro care corespund standardelor şi exigenţelor publicului călător.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Aveţi de făcut vreun comentariu, domnule deputat? Poftiţi!

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care l-aţi dat. El este bun vis-a-vis de condiţiile pe care le traversăm în actuala perioadă. Dar dacă vreţi să vă spun şi numărul de tren sau ora şi ruta, o să vi le spun. Ceea ce mă nemulţumeşte este faptul că dumneavoastră faceţi referire în răspunsul dumneavoastră la conştiinţa celor care sunt pasageri sau clienţi ai dumneavoastră, spunând: "Sperăm totuşi că introducerea în continuare a vagoanelor noi sau modernizate să impună şi publicului călător o anumită conduită în tren. La condiţiile pe care uneori le semnalăm, nu putem să imputăm clienţilor noştri că se poartă necuviincios".

Înţeleg strădania ministerului, însă schimbarea şefului de staţie din Staţia CFR Sibiu este expresia tocmai a acestei recunoaşteri, a faptului că este loc de mai bine, şi înţeleg că încercaţi să faceţi acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Anghel Stanciu, care are o interpelare adresată, de asemenea, Ministerului Lucrărilor Publice. Vă rog să-i răspundeţi în scris, pentru că nu este prezent.

Domnul deputat Ştefan Baban are o interpelare pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Domnule Baban, aşteptaţi răspunsul direct, da? Aţi primit răspunsul în scris. În aceste condiţii, domnule ministru Bota, aţi încheiat. Şi domnul Mardari a primit răspunsul în scris. Domnul Daraban a primit răspunsul în scris. Doriţi să vi se răspundă şi oral? Vă rog, prezentaţi întâi dumneavoastră interpelarea.

Domnul Aurel Daraban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se referă la modernizarea transporturilor în sectorul naval şi este adresată direct domnului ministru Miron Mitrea.

Transporturile fluviale şi maritime româneşti au importanţă deosebită atât pentru economia naţională în ansamblu, cât mai ales pentru economia judeţelor riverane cursului Dunării şi litoralului Mării Negre.

În aceste condiţii, doresc să cunosc detalii în legătură cu activitatea pe care ministerul pe care îl coordonează o întreprinde în sensul reabilitării şi modernizării acestui sector.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Bota.

Domnul Marius Sorin Bota:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Transporturile fluviale şi maritime româneşti constituie o ramură importantă a economiei naţionale. În acest sens, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Programul de guvernare pe anii 2001-2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.455 din 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.267 din 2001, a stabilit programe prioritare pentru alinierea sistemului de transport pe Dunăre la sistemul european, programe pentru alinierea sistemului de transport maritim la sistemul european, programe de investiţii noi pentru dezvoltarea, modernizarea şi întreţinerea infrastructurilor din porturi, programe de reabilitare şi modernizare a mijloacelor de căutare şi salvare.

Astfel, Sectorul porturi fluviale şi de căi navigabile interioare, pentru acest sector, activitatea prioritară este dezvoltarea infrastructurii de transport, Coridorul Pan-european nr. VII - Dunărea.

În vederea asigurării adâncimilor de navigaţie la bara Sulina şi pe Dunărea maritimă a fost achiziţionată, în baza unui credit făcut de stat, o dragă absorbant refulantă cu magazie proprie, având o capacitate de 2680 metri cubi, această navă a costat circa 12 milioane euro, din care mai sunt de achitat 8,4 milioane euro.

Amenajări hidrotehnice pe Dunăre, de la kilometrul 845,5 la kilometrul 375, sector româno-bulgar, valoarea lucrărilor fiind de 94,1 milioane euro. Surse de finanţare - prin facilitatea ISPA a Uniunii Europene, perioada de execuţie 2003-2012.

Amenajări hidrotehnice pe Dunăre, de la kilometrul 375 la kilometrul 175, lungime sector 200 km. Valoarea lucrării - 46 milioane euro, de asemenea, prin finanţare ISPA. Perioada de execuţie: 2003-2008.

Apărări de maluri pe Canalul Sulina şi sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre. Lungime sector: 19 km. 1075 km acoperiţi prin sistemul de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre.

Ranfluarea epava Rostock. Valoarea lucrărilor: 76 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare şi credit de la Banca Europeană de Investiţii. Perioada de execuţie: 2003-2005. Alocaţiile bugetare în 2003 sunt 97 miliarde lei.

Dotări şi amenajări pentru protecţia mediului. Valoare lucrări: 12 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare şi surse PHARE. Perioada de execuţie: 2001-2005. Din sursele PHARE a fost achiziţionată o navă de depoluare şi complex de prelucrare hidrocarburi.

Amenajarea taluzurilor înalte ale Canalului Dunăre-Marea Neagră-Cernavodă Port-Poarta Albă-Constanţa Port. Lungime sector: 64 km. Valoare lucrări: 130,3 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare. În 2003, 45 miliarde lei. Surse proprii: ACN Constanţa 0,2 milioane euro. Perioada de execuţie: 2001-2014.

Protecţie şi consolidări de maluri pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Lungime sector: 28 km. Valoare lucrări: 18,5 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare, surse ACN Constanţa. Perioada de execuţie: 2001-2010.

Lucrări de refacere a infrastructurii pe zona Maliuc-Gorgova şi Vulturul, din credit BEI în valoare de 4,43 milioane euro. Creditul se va rambursa de către Guvernul României.

Reabilitarea infrastructurii porturi fluviale: Sulina, Tulcea, comercial plus metalurgic; Galaţi, comercial plus metalurgic; Brăila, Cernavodă, Călăraşi, comercial plus metalurgic; Olteniţa, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Moldova Veche. Valoare lucrări: 134,5 milioane euro. Surse de finanţare: resurse proprii ale administraţiilor portuare. Perioada de execuţie 2001-2015.

Porturile maritime româneşti Constanţa, Mangalia şi Midia. Lucrările de investiţii derulate în anii 2001-2002 şi preconizate pentru anii 2003 şi 2004 au ca scop reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport. Sumele alocate pentru aceste lucrări au fost asigurate şi sunt asigurate din fonduri proprii ale companiilor naţionale organizate ca administraţii de porturi şi căi navigabile, fonduri de la bugetul de stat din credite externe rambursabile şi nerambursabile.

Astfel, în anul 2002, în porturile maritime româneşti s-au efectuat din fonduri proprii lucrări de întreţinere şi reparaţii a infrastructurilor portuare în valoare de 91 miliarde lei, iar pentru anul 2003 sunt programate lucrări în valoare de 131 miliarde lei.

Lucrările de investiţii constând în obiective de investiţii derulate sau în curs de derulare sunt: terminal de containere cu o capacitate anuală de depozitare şi distribuţie a containerelor de 337.000 T.E.U., lucrare finanţată din credit extern 75% de la Banca de Cooperare Internaţională a Japoniei şi de la bugetul de stat 25%, cu o valoare totală estimată de 152 milioane dolari, cu termen de punere în funcţiune trimestrul IV 2003.

Continuarea Proiectului "Port Constanţa-Sud - Zona Liberă", proiect ce include lucrări de umpluturi şi de dragaj, de derocare în Portul Constanţa-Sud, lucrare finanţată de la bugetul de stat. Obiectivul cuprinde realizarea unui pasaj rutier denivelat în Portul Constanţa. Valoare totală: 11 miliarde lei.

Realizarea unui mol în zona digului de larg al portului Constanţa. Valoare totală: 2,66 miliarde lei.

Terminarea dragajului în Portul Constanţa. Valoare totală: 44,3 miliarde lei.

Proiectul de mediu şi infrastructură, proiect finanţat din împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 30 milioane euro, şi din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, valoare: 30,5 milioane euro. Constă în lucrări şi achiziţii de echipamente pentru ecologizarea Portului Constanţa şi construcţia unei staţii de alimentare electrică.

Finalizarea digului de nord al Portului Constanţa, prin prelungirea cu 1050 metri a digului. Valoare: 3680 miliarde lei, sume asigurate din fonduri de la bugetul de stat.

Lucrări pentru împrejmuirea Portului Constanţa în vederea aplicării reglementării din Ordonanţa de Guvern nr.131 din 2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.99 din 2002. Valoare: 4,538 milioane euro, lucrări finanţate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Centrale eoliene în Portul Constanţa. Valoare: 1933 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Zone de acces a navelor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Valoare: 963 miliarde lei, sume asigurate din fonduri de la bugetul de stat.

Lucrări pentru securizarea Portului Constanţa. Valoare: 600 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Îmbunătăţirea drumurilor în Portul Constanţa. Valoare: 2,5 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Îmbunătăţirea siguranţei maritime şi fluviale, obiectiv asigurat prin programul PHARE 2001, în valoare de 16,37 milioane euro. Se finalizează cu dotarea în conformitate cu cerinţele convenţiilor internaţionale cu două nave de căutare şi salvare, echipament MRCC - reţea computere şi soft pentru programe SAR de căutare şi salvare a oamenilor pe mare; sistemul OPRC - cooperare şi răspuns în caz de poluare cu hidrocarburi, 3 nave de intervenţie în caz de poluare, beneficiar Grupul de Intervenţie şi Salvare Navală Constanţa; 2700 metri liniari baraj flotant antipoluant; beneficiar: Grupul de intervenţii şi salvare navală Constanţa; sistemul NAVTEX - beneficiar CN Radionav Constanţa; sistem informatic privind evidenţele de nave, personal navigant, evenimente de navigaţie, beneficiar Autoritatea Navală Română; sistemul VTMS pe sectorul românesc al Dunării, sistem privind traficul şi managementul navelor, beneficiar: Autoritatea Navală Română; şi proiect de twinning pentru siguranţa maritimă - asistenţă în derularea pentru Autoritatea Navală Română.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Aţi prezentat un adevărat raport de activitate.

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Aurel Daraban:

Mulţumesc foarte mult pentru răspunsul competent dat şi destul de amănunţit legat de toate obiectivele de investiţii care sunt cele mai mari în domeniul transporturilor.

O singură problemă aş mai avea: Cap.II, legat de modernizarea navelor care au mai rămas sub pavilion românesc. Este vorba de 32 de nave ale armatorilor români, care mai circulă în lume, şi care sunt de foarte multe ori arestate în porturile străine pentru faptul că armatorii nu au reuşit să facă nici un fel de investiţii pentru modernizarea lor.

Rog pe domnul ministru să găsim metode de finanţare astfel încât să încurajăm armatorii pentru aducerea navelor la standardele internaţionale. Altfel, riscăm ca România să rămână fără nici o navă, fără pavilion românesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Aşteptaţi răspunsul sau vreţi să prezentaţi pe scurt conţinutul interpelării? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Am înţeles că am două răspunsuri: unul se referă la criza sistemului românesc de sănătate...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar acum vorbim de coplata serviciilor medicale.

Domnul Ştefan Baban:

Nu! Aş dori să-mi răspundă la amândouă Ministerul Sănătăţii, mai ales că, vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în sistemul de sănătate, aţi văzut şi manifestaţia de ieri cu adresă precisă la Parlament şi la Preşedinţia ţării. Aşa că rugămintea mea către dumneavoastră este să acceptaţi să ne răspundă Ministerul Sănătăţii la ambele interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră aveţi trei sau patru interpelări astăzi. Vă amintesc cuprinsul art.163, care prevede că în numele unui grup parlamentar se poate dezvolta într-o şedinţă o singură interpelare. Deci o dezvoltăm pe aceasta - coplata serviciilor medicale. La celelalte veţi primi răspuns scris.

Domnul Ştefan Baban:

Eu doresc să-mi răspundă la criza sistemului românesc de sănătate care continuă.

Interpelarea mea aşa se intitulează "Criza sistemului românesc de sănătate continuă". Nu doresc s-o dezvolt, nu vreau să vă mănânc din timpul pe care îl mai avem la dispoziţie, vreau un răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, răspundeţi, vă rog, la ultima interpelare.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Referitor la o interpelare mai veche, vă informez că coplata a fost anulată, scoasă din contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia.

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată în 24 februarie privind criza sistemului românesc de sănătate, vă comunicăm următoarele:

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii, celelalte surse de finanţare, precum cele de la bugetul de stat, bugetul local, veniturile extrabugetare, completând fondurile din domeniul sanitar în cadrul activităţii specifice prevăzute de lege.

Introducerea asigurărilor sociale de sănătate a reprezentat o schimbare a modului de finanţare a sistemului de asistenţă medicală care s-a perfecţionat de la an la an aducând în sistem sume importante pentru finanţarea serviciilor medicale.

Din analiza evoluţiei colectării veniturilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, rezultă o creştere constantă de la 41.733,8 miliarde de lei în anul 2001, la 54.800 miliarde lei în 2002 şi la 56.741,9 miliarde lei prognozate pentru anul 2003.

Pentru a face comparabile aceste cifre în condiţiile de inflaţie, datele mai sus prezentate au fost calculate şi în USD. Din aceste date rezultă o creştere continuă de la an la an. Sintetic, ele se prezintă astfel: venituri în 2001-2002-2003 - miliarde lei - 41.733, corespunzând 1.436 miliarde dolari; 54.800 de miliarde respectiv l.574,4 miliarde dolari; în 2003 - prognoza pentru încheierea colectării fondului unic - 56.741,9 miliarde, respectiv 1.694,6 miliarde dolari.

În vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei, scăderii morbidităţii şi a deceselor evitabile, în baza Programului de guvernare în perioada 2001-2003, Guvernul a adoptat şi a pus în practică o serie de măsuri privind protecţia socială a grupurilor de populaţie expuse la risc, acordarea medicamentelor esenţiale în regim compensat şi gratuit, continuarea măsurilor de protecţie faţă de bolile transmisibile şi cronice, acordarea de lapte praf pentru copiii din grupa de vârstă 0-12 luni; medicamente gratuite fără plafonare pentru aceeaşi categorie de vârstă, precum şi măsuri de reformă sanitară, de eficientizare a serviciilor de sănătate.

Strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei privind politica de reorganizare a spitalelor, reforma finanţării spitalelor, politica medicamentelor şi a materialelor sanitare este în derulare şi constituie măsuri de reorientare a sistemului sanitar către pacient, către creşterea actului medical şi a siguranţei vieţii pacientului.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele judeţene de asigurări îşi îndeplinesc atribuţiile legate de colectarea contribuţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de administrare potrivit legii, în limita bugetului aprobat anual de către Parlamentul României.

Din analiza cheltuielilor în cadrul fondurilor alocate din bugetul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, rezultă că în perioada 2001-2003 au fost utilizate în sistem sume de 36.624,1 miliarde lei în 2001; 47.502,9 miliarde în 2002 şi, respectiv, 54.722,4 miliarde lei aprobate pentru acest an.

De asemenea, pentru a face comparabile aceste cifre, le putem calcula şi în moneda de referinţă.

Referitor la arieratele spitalelor şi farmaciilor, precizăm următoarele: în anul 2002, casele de asigurări de sănătate au contractat şi decontat spitalelor servicii medicale stabilite pe tariful pe zi de spitalizare şi pe caz rezolvat, în limita fondurilor aprobate. De altfel, numai în anul 2002, au fost internate în spital 5,9 milioane persoane.

La sfârşitul anului 2002, la nivelul acestui domeniu de asistenţă medicală s-au acumulat arierate în sumă de 9.195,7 miliarde lei, prin angajarea de cheltuieli peste valoarea contractată şi fără surse de finanţare. De asemenea, în anul 2002, casele de asigurări de sănătate au contractat cu farmaciile servicii în limita fondurilor aprobate şi au decontat acestora contravaloarea medicamentelor eliberate în cadrul valorilor contractate.

Peste valoarea contractată, în baza prescripţiilor medicale, farmaciile au eliberat pentru tratamentul ambulatoriu medicamente cu şi fără contribuţie personală, a căror valoarea la sfârşitul anului 2002 totaliza 3489,6 miliarde de lei.

Cu toate că arieratele acumulate se datorează şi într-un caz şi în celălalt depăşirii valorii contractate cu casele de asigurări de sănătate, plata acestora revenind celor care le-au angajat, respectiv farmaciile şi spitalele, Casa Naţională şi Ministerul Sănătăţii, pentru a facilita stingerea arieratelor acumulate, au iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern, au negociat şi au semnat cu reprezentanţii producătorilor şi distribuitorilor de medicamente un protocol şi au emis ordine comune pentru plata eşalonată a obligaţiilor înregistrate către furnizorii de servicii farmaceutice, cât şi pentru plata serviciilor medicale spitaliceşti.

Reglementările menţionate prevăd următoarele: obligaţiile către furnizorii de servicii farmaceutice sunt incluse şi prevăzute distinct în contractele de furnizare de servicii farmaceutice încheiat în anul 2003, iar plata acestora se efectuează în ordinea cronologică a facturilor depuse, în limita fondurilor alocate, în două tranşe, în luna martie şi aprilie 2003.

Plata serviciilor medicale rămase nedecontate la finele anului 2002, concretizate în arieratele spitalelor către furnizorii de bunuri şi servicii în contractele de furnizare încheiate pentru anul 2003, se efectuează eşalonat în trei tranşe, în lunile martie, aprilie, iunie 2003, numai de către instituţiile sanitare care au realizat în anul precedent indicatori până la limita prevăzută în actele normative în anul 2002, respectiv contractul-cadru şi normele de aplicare.

Potrivit obligaţiilor cuprinse în protocol, Casa Naţională asigură fondurile aferente plăţii obligaţiilor restante la termenele stabilite în graficele de eşalonare, iar în limita competenţelor supraveghează atât derularea operaţiunilor de stingere a obligaţiilor spitalelor către furnizorii de bunuri şi servicii, precum şi plata obligaţiilor către farmaciile de circuit închis, urmând ca aceştia să-şi achite în cadrul relaţiilor contractuale directe arieratele către furnizorii lor.

Eficientizarea serviciilor de sănătate presupune aplicarea reformei în unităţile cu paturi. S-a pornit de la faptul că sănătatea, într-adevăr, aşa cum se zice, nu are preţ. Dar sănătatea are un cost. De asemenea, s-au avut în vedere fondurile care pot fi colectate şi care pot fi puse la dispoziţie prin Legea bugetului pentru întregul sistem de sănătate la nivel naţional.

De asemenea, s-a făcut o evaluare a reţelelor unităţilor spitaliceşti şi s-a stabilit o strategie de reorganizare a acestora şi pe principii economice. Se are în vedere dezvoltarea medicinei primare în centrele de permanenţă pentru medicii de familie, sprijinirea acestora, prin trecerea în folosinţă gratuită a aparaturii medicale care se disponibilizează ca urmare a reducerii activităţii unor spitale, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate printr-un program de cel puţin un an de zile, prin care acestea să fie capabile să dreneze intrările în spital, ca în unităţile spitaliceşti într-adevăr să intre pacienţii care au nevoie de a fi trataţi în spital.

Transformarea unor unităţi spitaliceşti neperformante, datorate lipsei de încadrare cu specialişti în anumite specialităţi medicale, în special anestezie, terapie intensivă, chirurgie generală, traumatologie, ortopedie, care existau în structurile organizatorice ale unor unităţi spitaliceşti, dar care efectiv nu aveau voie, potrivit legii, să desfăşoare astfel de activităţi, în centre medico-sociale sau centre de sănătate, respectiv ambulatorii, cu 5 - 10 paturi, pentru a asigura, totuşi, o asistenţă medicală de urgenţă în zonă.

Totodată, s-a urmărit închiderea unor locaţii mari consumatoare de fonduri, cu cheltuieli de întreţinere, reparaţii curente şi dimensionarea structurilor, potrivit numărului de paturi care a fost avut în vedere la proiectarea unităţilor spitaliceşti. Marea majoritate a spitalelor sunt proiecte tip pentru un anumit tip de paturi, număr de paturi, pe anumite criterii de habitat, de organizare interioară a secţiilor, or, în ultimul timp sunt spitale care au crescut cu între 200 şi 300 numărul paturilor în aceleaşi incinte.

Totodată, în unele unităţi spitaliceşti din judeţe există 3, chiar 4 secţii de acelaşi profil, în acelaşi oraş, care este reşedinţă de judeţ, existând şi un spital municipal care la rândul lui are în structură încă două secţii de acelaşi profil. Aceste secţii au fost restructurate, înfiinţate 2 secţii cu un număr la limita maximă de paturi, fiind concentrată acolo aparatură performantă, cadre valoroase, constituind astfel o secţie care să asigure securitatea actului medical pentru orice pacient. În spaţiile rămase disponibile au fost organizate sau înfiinţate secţii complementare care nu au existat în spitale.

La acest moment ne aflăm la evaluarea făcută de către comisii conduse de demnitari, împreună cu Colegiul medicilor de la fiecare judeţ, cu profesori universitari, cadre didactice din centrele universitare şi şefii de probleme pe specialitate, pe ţară, discutate, aprobate de comun acord cu consiliile judeţene, cu prefecturile şi continuăm activitatea până la sfârşitul lunii aprilie, urmând ca, după aprobarea structurilor, unităţile spitaliceşti să încheie contractele cu casele, pentru prestarea serviciilor medicale, potrivit noii organigrame. Acestea sunt posibilităţile pe care ţara le poate furniza la acest moment. Nu dorim altceva decât să îmbunătăţim calitatea actului medical, siguranţa pacientului şi să cheltuim banii, atâţia câţi sunt, mai bine decât s-a făcut până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule Baban, vă rog să faceţi un mic comentariu, dacă doriţi.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte, nu vreau să discut prea mult.

Ce să mai spun? Spun că nu este bine unde ne aflăm, spun că mă aşteptam la un program, în câteva puncte, al Ministerului Sănătăţii, împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate, să ne spună ce fac cu banii pentru că, totuşi, sunt nişte bani care n-au ajuns unde trebuie, spun că nu este bine că marea majoritate a pensionarilor se duc să-şi ia reţete compensate şi se termină tot ce au de dat într-o zi jumătate, maxim două, şi pe urmă mor ăia pe acolo pe la uşile farmaciilor - vorbesc de oamenii în vârstă, bolnavi, care au mare nevoie pentru a-şi duce zilele de azi pe mâine de medicamente şi aşa mai departe.

Spun că avem în continuare mai mare mortalitate decât natalitate în România.

Spun că trebuie făcut ceva pentru a aduce la lumină şi acest sector care se cheamă sănătatea cetăţenilor şi nu ştiu dacă domnul ministru a fost printr-un spital, dar eu am vizitat câteva spitale şi m-am îngrozit. Ferească Dumnezeu să te îmbolnăveşti! Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Colegilor de la PRM am să le adresez o rugăminte. V-am amintit astăzi de vreo două ori prevederea art. 163 care spune că la şedinţa de dezvoltare a interpelărilor se dă cuvântul pentru dezvoltarea unei singure interpelări. Dacă este timp se mai poate da la încă una. Dumneavoastră v-am dat până acum la vreo 5.

Pentru că nu sunt, totuşi, alţi colegi de la alte grupuri parlamentare, vă propun să vă mai dau încă la 2 dintre dumneavoastră cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Eu am o interpelare din 17 februarie 2003. Eu ce sunt de vină că nu au venit să-mi răspundă?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, în raport de prevederile art. 163, să precizaţi dacă doriţi dumneavoastră să comentaţi, sau un coleg care poate să primească şi răspuns.

Încă o dată vă întreb: Grupul parlamentar al PRM, preferaţi să dau cuvântul domnului Mardari sau unuia care poate să primească răspuns de la Ministerul Justiţiei, de pildă, şi încă un răspuns de la Ministerul Sănătăţii?

Prima pentru domnul Mardari. Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să precizez că această interpelare la care mă voi referi în continuare am prezentat-o pe scurt în data de 17 februarie 2003. Dacă vă amintiţi, am şi protestat în Camera Deputaţilor, dumneavoastră conduceaţi şedinţa în acea zi, în legătură cu faptul că nu se prezintă nimeni pentru a primi un răspuns.

Iată despre ce este vorba. Interpelarea a fost adresată domnului prim-ministru. Obiectul ei este următorul: anul trecut, în 25 noiembrie, v-am adresat interpelarea înregistrată cu numărul 593 b în care mă refeream la situaţia deficitară privind eliberarea medicamentelor gratuite şi compensate în judeţul Timiş. Cu acea ocazie am evidenţiat unele aspecte cu totul specifice în comparaţie cu alte judeţe din ţară, şi anume: 1) la Timişoara, centrul universitar unde activează medici foarte bine pregătiţi profesional, se tratează numeroşi pacienţi din diferite zone ale ţării, decontările între judeţe, prin casele de asigurări de sănătate fiind necorespunzătoare, diminuându-se fondurile repartizate Timişului pentru medicamentele gratuite şi compensate; 2) din cele 110 farmacii existente, doar 14 sunt agreate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, pentru comercializarea medicamentelor gratuite şi compensate, fapt care sporeşte nemulţumirea pacienţilor obligaţi să stea la cozi interminabile; 3) sumele repartizate pentru această categorie de medicamente sunt mici, dacă avem în vedere că Timişul este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară.

La interpelarea amintită, am primit un răspuns evaziv, care reprezintă o compilare a unui material scris, existent la Ministerul Sănătăţii, fără nici o legătură cu problemele concrete prezentate.

Vă pun la dispoziţie, în copie, acea interpelare, precum şi răspunsul primit, pentru a vă convinge de nepăsarea colaboratorilor dumneavoastră.

Anexez şi protestul a 100 de cetăţeni din Timişoara, care au de suferit datorită proastei organizări şi datorită administrării neraţionale a fondurilor repartizate pentru medicamentele gratuite şi compensate.

Consider că nu este nevoie de mii de semnături pentru a vă convinge să dispuneţi, domnule prim-ministru, luarea unor măsuri de înlăturare grabnică a acestei stări de nemulţumiri a populaţiei suferinde din judeţul Timiş. Sper ca de data aceasta să nu mai primesc ca răspuns simple generalităţi şi o să vedeţi că, de fapt, tot generalităţi sunt.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Cu precizarea, domnule deputat, că datele pe care vi le prezint sunt din documentele oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Analizând evoluţia fondurilor alocate judeţului Timiş, se constată o creştere de la an la an atât a serviciilor medicale pe total, cât şi a celor aferente medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală. Şi am aici situaţia: cheltuieli pentru servicii medicale pe 2000, 2001, 2002, prognoza pentru 2003, în miliarde.

În 2000 au fost 836 de miliarde - Timişul.

În 2001 - 1.246,5 miliarde; cu 410 miliarde mai mult.

În 2002 - 1.579,3 miliarde.

În 2003 prognozat - 1.755,4.

Asistenţă cu medicamente în ambulatoriu: au avut 129,9 miliarde în 2000; 161,1 în 2001; 2002 - 200 de miliarde; 230,9 în 2003.

Medicamente cu contribuţie personală: 51,8; 59,6; 68,3; 79 în 2003.

Medicamente fără contribuţie personală: 78,1; 101,5; 131,6; 151,9.

Fondurile au crescut din 2000 în 2003 cu aproximativ 110%.

Semnificativă este creşterea la medicamentele fără contribuţie personală, de la 78,1% la 151,9% - 94,5%. La cele fără contribuţie personală, de la 60,1% la 65,8% în 2003. Acestea sunt datele pentru judeţul Timiş care, comparativ cu ".. (bine, este un judeţ mare, cu clinici universitare care prestează servicii intraspitaliceşti) mai poate beneficia la rectificare, pentru semestrul II de o cotă parte din cei 10% prevăzuţi de Legea finanţelor publice 500/2002 care vor fi redistribuiţi să completeze fondul de asigurări de sănătate aprobat pentru 2003.

Dacă doriţi, există toată documentaţia, baza de date la Casa OPSNAJ. Veniţi, eventual, să avem şi o discuţie cu casa şi cu direcţia de sănătate publică, să vedem dacă într-adevăr banii aceştia au fost cheltuiţi aşa cum ei au fost planificaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă întreb, stimate coleg Mardari, dacă nu vreţi, totuşi, să lăsaţi să i se răspundă şi colegului dumneavoastră. Constat că există o mare solidaritate între membrii PRM. Când ajung la microfon nu mai contează dacă ceilalţi nu mai ajung. Poftiţi. Intervenisem pentru domnul Adrian Moisoiu, ca să poată şi dânsul să-şi dezvolte interpelarea, dar asta e! Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

După cum aţi putut constata, interpelarea mea a fost adresată domnului prim-ministru. Cu toate acestea, răspunsul pe care l-am primit, este semnat de doamna ministru a sănătăţii, Daniela Bartoş.

De data aceasta, răspunsul nu mai este evaziv, este incomplet. Nu s-a spus nimic despre decontările aproape inexistente între judeţe, prin casele de asigurări de sănătate, pacienţii vin la Timişoara, dar banii de asigurări de sănătate rămân în judeţul lor de domiciliu. Nu s-a consemnat nimic în răspuns despre numărul de farmacii din judeţul Timiş, care comercializează medicamente gratuite şi compensate. S-a răspuns, practic, doar la una dintre cele trei probleme prezentate în interpelare: s-au prezentat nişte cifre care sugerează o creştere continuă a fondurilor repartizate judeţului Timiş de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar nu s-a amintit nimic de faptul că în fiecare an 200 de miliarde din banii colectaţi în judeţul Timiş nu se mai întorc în judeţul Timiş, dimpotrivă, aceşti bani mai sunt diminuaţi şi de către pacienţii care vin din alte judeţe să se trateze în Timişoara, centru universitar. Nu s-a vorbit nimic despre arieratele aferente fiecărui an. De exemplu, o bună parte din banii repartizaţi pe anul 2003 sunt utilizaţi pentru plata datoriilor pe 2002.

În consecinţă, şi în 2003, situaţia medicamentelor compensate şi gratuite va rămâne la fel.

Nu sunt mulţumit de răspunsul primit. Consider că este vorba de o desconsiderare a parlamentarilor din partea Executivului, respectiv din partea domnului prim-ministru, care trebuia demult să o demită pe doamna Daniela Bartoş, în loc să o desemneze să-mi răspundă la această interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Constat cu regret că timpul afectat Grupului parlamentar PRM, potrivit art. 135, a fost demult şi cu multe numere încălcat.

Aş ruga Ministerul Sănătăţii să răspundă în scris celorlalte interpelări, dar pentru că îl respect prea mult pe domnul Adrian Moisoiu, vă rog să "..

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Eu nu mai pun întrebarea. Să răspundă domnul ministru.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru, răspundeţi interpelării domnului Adrian Moisoiu.

Domnul George Pavelescu:

Domnul deputat a formulat o interpelare, şi anume, care este temeiul legal şi social în baza căruia Casa OPSNAJ a emis cu adresa nr. 782 N/12.02.2003, prin care beneficiarii legilor speciale, respectiv Decretul-Lege nr. 118/90, Legea nr.42/90, Legea nr.44/94, Legea nr.105/99 şi Legea 189/2000, au dreptul la medicamente gratuite numai dacă nu au alte venituri decât pensii.

În baza prevederilor legislaţiei în vigoare şi noii organizări şi funcţionări a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din 31.10.2002 publicat în Monitorul Oficial nr. 838/20.11.2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 509 din 18.12.2002 pentru abrogarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, tratament ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau fiziologice în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 la data de 09.01.2003, adresa este întemeiată astfel: potrivit art. 5 alin. 1 din hotărârea menţionată, pentru fiecare boală cronică, asiguratul are dreptul la o singură prescripţie medicală pe lună, cu maximum trei medicamente care să acopere integral necesarul întregii luni.

Din coroborarea prevederilor art. 5 alin. 2 din actul normativ susmenţionat cu cele ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, rezultă că persoanele prevăzute la art. 6 lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 150/2002, şi anume persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimul instaurat în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobate prin Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război republicate, precum şi persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor în Revoluţia din decembrie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii.

Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi se află în îngrijirea familiei beneficiază de gratuitate suportată din fondul unic pentru asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii.

Pentru aceste categorii de persoane, casele suportă integral preţul cel mai mic al medicamentelor, corespunzător denumirii comune internaţionale, cuprinse în lista cu denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman, în tratamentul ambulatoriu de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţii medicale.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere, dar domnul secretar de stat nu a dat nici un răspuns şi, după câte ştiu, dânsul este de formaţiune militară şi chiar aşa s-a şi motivat numirea dânsului pe post de secretar de stat, este exact pentru ca să poată să fie punctual la întrebările date.

întrebarea mea a pornit din durere, din durerea acestor oameni care sunt beneficiarii legilor speciale, care au o anumită vârstă, care nu sunt în concordanţă cu vârsta de pensie şi în consecinţă dreptul de a primi medicamente gratuite le-a fost luat. Dumneavoastră mi-aţi citit articolul din Ordonanţa nr. 150 în care spuneaţi: "cei care cotizează sau nu cotizează la casa de sănătate". Aceasta este cu totul altceva, domnule ministru. Mă iertaţi. Răspunsul cred că nu a fost pregătit şi v-aş ruga, dacă se poate, reveniţi cu el sau recunoaşteţi că ordonanţa este ilegală şi nu este în concordanţă cu legea.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Unde aţi mai auzit termenul acesta "ordonanţe ilegale"?!

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu este în concordanţă cu legile, doamna vicepreşedinte. Deci, în sensul acesta m-am referit, pentru că sunt 5 legi care sunt amintite.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aş ruga-o pe doamna Liliana Naum să fie înţelegătoare şi să primească răspunsul scris.

Doamna Liliana Naum:

L-am primit în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu scuzele pentru faptul că v-am făcut să rămâneţi până acum.

Pe reprezentanta Ministerului Justiţiei o rog, de asemenea, să răspundă în scris celorlalte interpelări pe care le are de răspuns.

Cu aceasta, declar şedinţa de astăzi închisă. Ne vedem mâine dimineaţă în şedinţa în plen.

Vă doresc o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.