Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reluăm partea a doua a şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnilor miniştri şi secretari de stat, vă rog să răspundeţi întrebărilor domnilor deputaţi la microfon.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi. Vă rog, pe scurt, în interval de două minute.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea este adresată ministrului sănătăţii, domnului Eugen Nicolăescu şi are ca obiect criza laptelui praf prescris de către medicii de familie, mai exact criteriile de acordare a laptelui praf, aşa cum au fost modificate prin ordinul ministrului sănătăţii şi care au determinat, în final, ca laptele praf să se deterioreze, întrucât medicii de familie evită să-l prescrie datorită faptului că vor răspunde în cazul în care au prescris în mod nejustificat şi li se impută această cantitate de lapte praf.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă deputat,

Stimaţi colegi,

Politica Guvernului României este de promovare a alimentaţiei la sân, conform recomandărilor UNICEF şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acordarea laptelui praf pe criterii medicale a fost aspru criticată de organismele internaţionale menţionate.

Totuşi, pentru a se înţelege cadrul legal de acordare gratuită a laptelui praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, s-au stabilit o serie de criterii printr-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Este vorba de Ordinul 267/1253 din 31.03.2006, prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a Legii 321/2001.

Astfel, laptele praf, formulă pentru sugari, se acordă gratuit, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicul de familie numai pentru copii cu vârste cuprinse 0 şi 12 luni care nu beneficiază de lapte matern şi care se încadrează în următoarele criterii.

Şi sunt următoarele criterii: copii care au mame care prezintă contraindicaţii ale alăptării. Este vorba de boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, septicemie, boli psihice grave, scleroză în plăci, insuficienţă renală sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, mamă infectată cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticoagulante, radio-izotopi.

O altă condiţie, un alt criteriu. Copii sănătoşi, la care se constată o creştere nesatisfăcătoare, sub limita inferioară a normalului vârstei datorită absenţei sau insuficienţei cantitative a laptelui matern. Creşterea nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fişa de consultaţie medicală a acestuia după evaluarea de către medicul de familie, eventual medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare şi a curbei ponderale. Evaluarea curbei ponderale se realizează prin compararea greutăţii copilului la un interval de minimum două săptămâni. Orice altă metodă de apreciere a absenţei sau insuficienţei cantitative a laptelui matern - proba suptului, aspectul laptelui - este lipsită de valoare.

Al treilea criteriu: copil adoptat sau aflat în familie de plasament.

Şi, al patrulea criteriu, copil cu mamă decedată.

Aceste norme s-au dat în aplicarea legii şi, pe această cale, vă anunţ că toţi copiii care au fost în asemenea situaţii au primit lapte praf.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, tot două minute, cu privire la răspuns.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, toţi copiii care îndeplinesc asemenea condiţii au primit lapte praf, dar numărul acestor copii s-a redus la jumătate, astfel încât subliniez, mă repet, cantitatea de lapte praf care este în plus, efectiv rămâne în stoc şi se deteriorează, în condiţiile în care sunt situaţii care presupun efectiv cazuri sociale care ar putea fi acoperite cu acest surplus care nu poate fi acordat celor care nu îndeplinesc condiţiile mai sus enumerate.

Nu mai vorbesc de faptul, domnule ministru, că verificarea îndeplinirii acestor condiţii presupune, din nou, un efort suplimentar din partea medicului de familie, a cărui activitate este deja, mult, mult prea încărcată, dat fiind faptul că şi situaţia medicamentelor compensate a fost trecută de la farmacii în sarcina medicului de familie, nu cadrează cu politica pe care aţi promis că o veţi purta în ceea ce priveşte decongestionarea activităţii medicului de familie.

Deci, din discuţiile purtate cu directorii Direcţiilor de sănătate publică, a reieşit foarte clar situaţia aceasta ca în criteriile enumerate pentru acordarea laptelui praf să fie prevăzute şi calculele sociale şi doar în condiţiile în care există acest surplus şi care să poată acoperi cazurile sociale. Pentru că s-a ajuns în situaţia în care, efectiv, se recomandă în mod tacit medicilor de familie să folosească acest surplus pe propria răspundere pentru aceste cazuri sociale. Deci, practic, se doreşte acoperirea prin temeiul legal, prin modificarea ordinului dumneavoastră pentru ca acel surplus să poată fi folosit pentru cazurile sociale.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, tot două minute, echivalente cu cele două minute ale doamnei deputat.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Sunteţi foarte gentil, domnule preşedinte şi mulţumesc.

Doamna deputat,

Teoretic, aţi putea să aveţi dreptate, dar numai teoretic, pentru că, până la urmă, cazurile sociale se plătesc din bugetul Ministerului Muncii şi nu al Ministerului Sănătăţii.

Noi vorbim aici de copii care, din punct de vedere medical, au nevoie de lapte praf şi de aceea am apelat la medicii de familie şi de aceea acest lapte praf se prescrie pe bază de reţetă. Altfel, noi discutăm de cazuri sociale. Cazurile sociale nu se fac din banii asiguraţilor. Oamenii plătesc asigurări sociale de sănătate pentru boală şi nu pentru cazuri sociale. Dumneavoastră nu cred că aveţi interesul şi nici nu cred că este corect să ne îndemnaţi pe noi să facem deturnare de fonduri. Noi nu facem decât să aplicăm legea şi faptul că a scăzut numărul de copii care beneficiază de lapte praf pe caz medical, înseamnă că noi ne-am făcut datoria şi facem ceea ce trebuie.

Dacă mai sunt stocuri de lapte praf la unii medici de familie, cred că este o greşeală şi vă mulţumesc că ne atenţionaţi şi o să verificăm şi o să redistribuim acele stocuri, iar banii care vor rămâne disponibili îi vom folosi pentru alte programe naţionale de sănătate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Aş dori să ridic o problemă departamentului de relaţii cu Guvernul şi anume că listele de răspunsuri la întrebări se alcătuiesc în ordinea crescătoare a numerelor date întrebărilor depuse. În aceste condiţii, cu întrebarea numărul 1885, doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.

Vă rog să poftiţi la microfon.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am sesizat unele chestiuni foarte grave Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În primul rând faptul, că au fost înstrăinate mai multe terenuri şi clădiri care aparţineau unor universităţi de stat şi am cerut să mi se răspundă în baza cărei legi s-a putut întâmpla aşa ceva, pentru că din informaţiile mele, nu există nici o lege care să permită unei universităţi de stat, fără ştiinţa ministrului, să înstrăineze terenuri şi clădiri.

De asemenea, am cerut să mi se pună la dispoziţie o notă de control efectuată de către departamentul specializat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din care reiese că au dispărut bunuri în valoare de 5 miliarde de lei din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Este, dacă vreţi, o situaţie similară cu ceea ce s-a întâmplat la Ministerul Justiţiei.

Şi, de asemenea, am cerut să mi se răspundă la o întrebare legată de ce s-a întâmplat în această vară în judeţul Dolj, când Casa Corpului Didactic, care se subordonează Inspectoratului şcolar judeţean, a organizat mai multe cursuri, cursuri care s-au organizat în toată ţara pentru diriginţi, numai că, în Dolj s-au perceput bani. Bani pentru CD-uri piratate exact într-o perioadă când preşedintele Traian Băsescu spunea faptul că pirateria este o mare problemă pentru noi şi pentru Uniunea Europeană, aşadar, pe aceste CD-uri piratate s-au cerut profesorilor câte 100 de mii de lei, acele CD-uri conţineau date care se găseau pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi nişte lucrări de control scanate ale unor elevi de clasa a II-a şi a III-a, şi s-au plătit, aşadar, sume de 100 de mii de lei. Voiam să mi se explice, în buzunarul cui au intrat aceşti bani, pentru că este vorba de bani ilegali care s-au luat profesorilor şi cineva i-a băgat în buzunar. Am cerut o anchetă în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat, vă rog dacă doriţi să răspundeţi? Nu. De altfel, nu este un obicei să se susţină ambele întrebări.

Vă rog.

Doamna Gabriela Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Vă mulţumesc.

Deci, aş răspunde pe rând interpelării doamnei Olguţa Vasilescu în legătură cu situaţia din Dolj. S-a făcut o anchetă şi Casa Corpului Didactic din Dolj a dat, ne-a înmânat toate documentele aferente. Este adevărat că acest curs de consiliere şi orientare face parte din programul naţional, că a avut ca scop pregătirea cadrelor didactice la clasele I-IV, respectiv, IX-XII, că toate cheltuielile în acest program au fost finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Toţi formatorii au luat cunoştinţă şi au semnat o notă informativă prin care se menţiona faptul că se interzice obligarea achiziţionării de către cadrele didactice participante. Şi trebuie să vă spun că din partea Casei Corpului Didactic Dolj ne-au parvenit documentele justificative referitoare la ceea ce dumneavoastră aţi interpelat, şi anume că acele doamne formatoare au cedat dreptul de autor Casei Corpului Didactic. Acesta este justificat prin contract. Nimeni nu a fost obligat să achiziţioneze contra cost suportul de curs, dar, la nivelul conducerii Casei Corpului Didactic, deoarece s-a dorit din partea cursanţilor achiziţionarea materialelor întocmite de aceste doamne formatoare a avut loc un consiliu de conducere, unde s-a stabilit că, contra cost se vor pune la dispoziţia cursanţilor. Şi mai am şi o cifră, că doar 37,11% din aceste cadre didactice au achiziţionat suportul de curs în formă de CD şi este anexat şi tabelul nominal al semnatarilor.

Dacă doriţi să răspund şi la a doua problemă?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă rog să continuaţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Gabriela Pasztor:

Cealaltă problemă era referitoare la terenurile înstrăinate şi sunt două cazuri de care dumneavoastră aţi amintit, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti deţine 49,88% din acţiunile S.C.Băneasa Investment S.A, o persoană juridică română cu sediul în Bucureşti. Din răspunsul pe care o să-l primiţi şi dumneavoastră detaliat vă pot spune că Ferma horticolă de plantaţii de pomi şi viţă-de-vie Băneasa produce pierderi importante universităţii. Valorificarea producţiei nu acoperea nici pe departe cheltuielile, plantaţia era frecvent vandalizată. Rentabilizarea fermei impunea efectuarea unei replantări masive şi, în cazul acestei ferme, în aceste condiţii participarea universităţii la construirea firmei S.C.Băneasa Investment S.A. a fost o soluţie mai mult decât rentabilă, deoarece până în anul 2006 s-au desfăşurat fazele de proiectare şi de organizare, universitatea nu a obţinut venituri importante, însă, începând cu anul următor, 2007, se anticipează că se va realiza un profit mult mai mare. Participarea la construirea S.C. Băneasa Investment nu a avut ca efect înstrăinarea terenului fermei, care a rămas în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Universitatea a precizat că participarea la construirea S.C. Băneasa Investiment S.A. a fost aprobată - acum aş dori să subliniez - atât de Senatul universităţii, cât şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi a fost verificată de Curtea de Conturi de comisii parlamentare, cât şi de mass-media, care au concluzionat în totalitate că asocierea este un real succes financiar.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu mi-aţi răspuns cu referire la înstrăinare...

Doamna Gabriela Pasztor:

Dar n-a fost înstrăinat, v-am răspuns.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă atrag atenţia şi dumneavoastră, doamna deputat, şi dumneavoastră, doamna secretar de stat, că sunt interzise dialogurile de acest gen. Vă rog să continuaţi cu răspunsul dumneavoastră.

Doamna Gabriela Pasztor:

Da. Iar referitor al situaţia din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară nu, universitatea nu a înstrăinat niciodată un teren în suprafaţă de 30 de ha către S.C. Pollus SRL, deoarece terenul la care se face referire în interpelare este proprietate a S.C. Pollus Company încă din anul 1999, când această firmă a cumpărat terenul în speţă, de 34,7 ha de la S.C. Agroindustriala S.C. Cluj. Toate câmpurile experimentate au fost distruse în întregime. A fost un proces de care, nu ştiu dacă aveţi cunoştinţă, şi ca urmare a pretenţiilor universităţii privind repararea daunelor suferite, firma S.C. Pollus Company s-a angajat să ofere despăgubiri. Acestea reprezintă compensaţii băneşti în vederea transferării câmpurilor experimentale pe alte amplasamente şi construirea în incinta universităţii a unui imobil cu destinaţia de spaţii de învăţământ şi cercetare.

În concluzie, în cazul din Cluj se menţionează să nu se confunde despăgubirile ce urmează a fi primite de la S.C. Pollus Company pentru pagubele aduse universităţii cu preţul obţinut în urma vânzării terenului. Totodată, se precizează că universitatea nu putea vinde acel teren, nefiind în proprietatea acesteia.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Doamna deputat? Două minute pentru ambele întrebări.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nici nu ştiu ce să... dacă ar trebui să ripostez sau ce să spun, pentru că, efectiv, sunt două răspunsuri în bătaie de joc. O să-i pun la dispoziţie doamnei secretar de stat o listă cu profesori care mi-au reclamat la cabinetul meu parlamentar că au fost obligaţi să achiziţioneze acele CD-uri şi vreau să vă spun, stimată doamnă, că sunt în posesia mea CD-urile şi nu trebuia să plătească nimeni nici un fel de drepturi de autor acelor doamne de la Casa Corpului Didactic pentru simplul fapt că ceea ce este pe CD-uri există şi pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Deci, până la urmă, pentru ce le-au plătit drepturi de autor? Pentru ce există pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării?

De asemenea, vreau să vă spun, stimată doamnă, că au fost obligaţi, efectiv, obligaţi, li s-a cerut o sută de mii pe fiecare acest CD care valorează 5000 de lei pe piaţă şi care au fost cd-uri piratate. Nu li s-a tăiat nici un fel de chitanţă justificativă, iar eu v-am întrebat foarte exact unde s-au dus aceşti bani şi nu mi-aţi răspuns, stimată doamnă secretar de stat.

În ceea ce priveşte a doua interpelare, a fost foarte clară. În ce bază legală s-au înstrăinat? Or, nu există bază legală. Aici voiam să vă aduc. Că nu există nici un fel de bază legală şi cu toate acestea sunt multe universităţi care au pierdut terenuri. Dumneavoastră aţi spus şi de un proces. Colegul meu Mircia Giurgiu, care este deputat de Cluj, mi-a confirmat că universitatea câştigat, în cele din urmă, acest proces. Cu alte cuvinte, terenul respectiv a fost înstrăinat de cineva. Eu vă întrebam în ce bază legală s-a întâmplat toată treaba asta.

Şi, vă mai spun, stimată doamnă secretar de stat, pentru ştiinţa dumneavoastră şi poate o să şi cercetaţi treaba asta, că s-au emis titluri de proprietate unor universităţi, ceea ce este o aberaţie în drept pe care văd că până acum Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a cercetat-o aşa cum trebuie, în sensul că, aceste universităţi, terenurile clădirile, activele, pasivele aparţin statului român. Or, nu poţi să dai un titlu de proprietate pentru o universitate, stimată doamnă. Vă rog să verificaţi cu cea mai mare atenţie ceea ce v-am spus eu acum şi să-mi veniţi cu un răspuns care să mă satisfacă, pentru că ce mi-aţi spus dumneavoastră aici este o bătaie de joc.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna secretar de stat, dacă mai doriţi să mai adăugaţi ceva?

Precizarea este că, în condiţiile în care sesizaţi săvârşirea unor fapte penale în legătură cu aceste cd-uri, aveţi datoria să sesizaţi organele de urmărire penală.

Să continuăm cu lista.

Domnul deputat Emilian Frâncu. Pentru Ministerul Justiţiei.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În interpelarea pe care am făcut-o, am făcut referire la un mare caz de fraudă financiară şi corupţie, investigat de Parchet acum 3 ani. Acordarea unui împrumut de aproape 800 miliarde lei vechi în condiţii ilegale de către BCR Novaci judeţul Gorj Societăţii Comerciale Rarora din judeţul Vâlcea. Firele anchetei au dat la iveală conexiuni cu mafia petrolului din zonă, înşelăciuni de alte zeci de miliarde, precum şi evaziune fiscală enormă. Au tremurat atunci mulţi demnitari locali.

Din păcate, deoarece de atunci nu se mai ştie nimic de acest caz, am dorit să mi se comunice în ce stadiu se mai află procesul sau dacă afacerea secolului, cum au numit-o ziarele locale, nu a fost cumva muşamalizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat? Vă aşteptăm cu interes.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră Ministerul Justiţiei s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din informaţiile primite, a identificat că acest dosar se regăseşte la Departamentul Naţional Anticorupţie şi ne-am adresat acestei direcţii pentru a ne furniza răspunsul. Încă acest răspuns nu ne-a fost comunicat, şi atunci eu am o respectuoasă rugăminte, să ne amânaţi, şi, în momentul în care primim relaţiile solicitate, să vă putem răspunde foarte exact la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian Valentin Frâncu: (din bancă)

Atunci nu-mi rămâne decât să aştept.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Neapărat, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, pot să fiu gelos pentru acest dialog purtat peste limitele regulamentului, dar dacă s-a ajuns la o înţelegere este perfect.

Domnul deputat Nicolae Păun? Este prezent? Nu. Va primi răspuns scris.

Doamna deputat Aurelia Vasile este mulţumită de răspunsul scris.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu? L-am şi căutat din priviri, pentru că ştiu că dânsul este conştiincios la acestea.

Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îmi permiteţi să pun cele două întrebări sau doar una dintre ele?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă se adresează aceluiaşi minister, dacă domnul secretar de stat Darius Meşca este de acord, da. Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În primul rând, trebuie să vă spun, domnule preşedinte, că aş fi vrut tare mult ca răspunsurile să-mi fie oferite de la tribuna Parlamentului de domnul ministru Codruţ Ioan Şereş. Dar, nefiind dânsul, mă voi mulţumi şi cu răspunsul dat de un domn secretar de stat. Speram, însă, şi cred că era un act de recunoaştere şi de apreciere a Parlamentului, ca chiar domnul ministru să vină şi să răspundă la două întrebări pe două teme importante.

Prima dintre întrebări se referă la negocierile privind Capitolul "Energia" din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi la faptul că ele au fost finalizate în mare viteză, fără ca România, prin reprezentanţii ei la negocieri, să adopte o poziţie conformă interesului naţional. Şi întrebarea era direct adresată domnului ministru, în sensul că voiam să ştiu dacă prezent dânsul la negocieri ar fi adoptat aceeaşi poziţie ca reprezentanţii fostului Guvern şi cu ce ar diferi dacă poziţia era diferită faţă de modul în care delegaţia română care a participat la acele negocieri şi-a exprimat un punct de vedere.

Cea de-a doua este legată de privatizarea Societăţii Comerciale Petrom S.A. care, zic eu, a fost realizată, după părerea mea, încălcând interesul naţional al statului român. Şi voiam să-l întreb dacă este de acord cu modul în care s-a realizat această privatizare şi dacă consideră că politica actualului proprietar al Petrom.S.A., însuşită în mod normal şi de reprezentanţii statului român, prin faptul că ei sunt membri în Adunarea Generală a Acţionarilor şi în Consiliului de administraţie al Petrom, deci dacă această politică a Petrom slujeşte intereselor României şi cetăţenilor români.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, luaţi act de regretul domnului deputat pentru absenţa domnului ministru. Dar vă rog să-l supliniţi cu brio.

Domnul Darius Meşca (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră privind negocierile privind Capitolul "Energie" din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, vă comunicăm următoarele. Negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană au fost deschise în februarie 2000 şi închise în decembrie 2004 fiind coordonate la nivel naţional de Ministerul Integrării Europene şi Ministerul Afacerilor Externe.

În ceea ce priveşte Capitolul 14 - "Energie" - negocierile au fost deschise în martie 2002 şi închise în iunie 2004, fiind capitolul din responsabilitatea Ministerul Economiei şi Comerţului pentru care, datorită dificultăţii, negocierile au fost închise ultimele.

Pe cale de consecinţă, rezultă că finalizarea negocierile pentru Capitolul 14 - "Energie" - s-a încadrat în orizontul de timp care să permită finalizarea negocierilor de aderare la nivel naţional în anul 2004 şi includerea rezultatului acestora în Tratatul de aderare care a fost semnat în aprilie 2005, data prin care autorităţile române au urmărit existenţa unei perioade de timp suficiente pentru derularea procesului de ratificare la nivelul tuturor celor 25 state membre ale Uniunii Europene.

Prin neratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale Uniunii Europene, aderarea la data de 1 ianuarie 2007 ar fi fost periclitată. Negocierea de aderare la Uniunea Europeană nu este o negociere comercială, care presupune compromisul părţilor implicate pentru finalizarea negocierilor, ea reprezentând procesul de ajustare al legislaţiei şi procedurilor administrative pe baza căruia statul candidat trebuie să dovedească capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru. România a obţinut o perioadă de tranziţie până în 2011 pentru constituirea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere.

Pentru celelalte secţiuni ale acquis-ului aferent Capitolului 14 - "Energie" - şi mă refer aici la piaţa de energie - eficienţa energetică, sectorul carbonifer, - sectorul nuclear, România şi-a stabilit un calendar de adaptare al legislaţiei naţionale care în final să conducă la conectarea sectorului energetic naţional la piaţa liberalizată de energie a Uniunii, crearea unui cadru adecvat pentru atragerea de investiţii în domeniu, creşterea eficienţei energetice, creşterea securităţii nucleare şi reducerea corespunzătoare a riscurilor pentru om şi mediu.

Informaţiile suplimentare le puteţi obţine din materialul înaintat în formă scrisă şi vă stăm oricum la dispoziţie pentru precizări suplimentare.

Cu voia dumneavoastră, vă răspuns şi la a doua întrebare.

Semnarea contractului de privatizare dintre Petrom şi statul român a avut loc în data de 23 iulie 2004, ulterior aprobării acestuia de către Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 1090/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea S.N.P. "Petrom" S.A. Bucureşti, act normativ care a aprobat atât întregul proces de privatizare, cât şi prevederile contractuale.

Finalizarea acestei tranzacţii a avut loc în data de 14 decembrie 2004, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de acţiuni către OMV a avut loc în baza adoptării de către Parlamentul României a Legii nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP "Petrom" S.A. Bucureşti. În sensul celor prezentate, privatizarea Petrom s-a realizat printr-un proces transparent, concurenţial, care şi-a propus să asigure atât participarea celor mai importante corporaţii din domeniul industriei petrolului, cât şi realizarea unui proces competitiv, derularea acestuia şi procesul de privatizare fiind apreciat de către instituţiile internaţionale.

În legătură cu momentul realizării privatizării Petrom, trebuie precizat că la momentul respectiv România nu avea confirmat de către Uniunea Europeană statutul de economie de piaţă funcţională, statut care la rândul lui era condiţionat de însăşi realizarea privatizării Petrom, conform înţelegerilor şi acordurilor cu Banca Mondială, FMI, cât şi cu Uniunea Europeană.

Referitor la cea de-a doua parte a întrebării prin care solicitaţi un răspuns cu privire la politica actualului proprietar al S.C. Petrom S.A. şi dacă aceasta slujeşte intereselor României şi ale cetăţenilor români, vă informăm că în prezent activitatea acestei societăţi este desfăşurată într-un mediu concurenţial, în condiţiile existenţei pe piaţă şi a altor operatori economici de profil.

Statul, prin Ministerul Economiei şi Comerţului este reprezentat în consiliul administraţiei al societăţii prin doi membri şi acţionează în interesul societăţii, prin implementarea de politici comerciale corecte, care să ducă la consolidarea societăţii, creşterea ei şi realizarea obligaţiilor asumate prin contractul de privatizare.

Este semnificativă, de asemenea, evoluţia pozitivă a Societăţii "Petrom" postprivatizare, aşa cum rezultă din raportul anual dat publicităţii de companie pentru anul 2005, din care se pot desprinde câteva elemente, şi anume; profitul net realizat de Petrom în anul 2005 a fost de 1416 milioane roni, din care - 52% au fost distribuiţi sub formă de dividende. Dividendele plătite acţionarilor pentru 2005 au fost mai mari decât suma tuturor dividendelor plătite de societate acţionarilor săi în perioada 1998-2004. Cifra de afaceri realizată de Petrom a fost de 10 760 milioane roni, iar impozitele plătite la stat au fost de 4.604 milioane roni. Impozitele încasate de stat în anul 2005 au fost cu 24% mai mari decât cele încasate în anul 2004.

Vă mulţumesc şi, de asemenea, vă stăm la dispoziţie pentru alte precizări, dacă e cazul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, măcar lungimea răspunsurilor să vă fi satisfăcut.

Vă ascult.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Da. Nu este vorba de lungime, încă o dată subliniez şi vreau să se consemneze că doresc de acum înainte şi voi refuza să mai vin la răspunsurile primite din partea oficialităţilor, considerând că este obligaţie minimă din partea unui minister să-şi trimită pe primul reprezentant, pe domnul ministru sau doamna ministru, să răspundă în faţa Parlamentului la probleme atât de importante.

Legat de conţinutul răspunsului trebuie să spun că sunt profund nemulţumit, în primul rând de faptul că s-au dat în primul rând răspunsuri de natură tehnică, omiţându-se de fapt lucrurile pe care aşa, printre rânduri, am dorit să le aflu.

Şi, mă interesa în primul rând, atunci când vorbeam de Capitolul 14 - "Energia" din Tratatul de aderare... în privinţa stabilirii unor perioade de tranziţie în privinţa alinierii tarifelor noastre la gaze, la energie electrică, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări ale Uniunii Europene şi cum, din păcate, nu se întâmplă acum la noi, lucru care va afecta foarte serios nivelul de trai.

Despre problema şi răspunsul legat de Petrom regret, încă o dată spun, regret faptul că actualul minister îşi însuşeşte un punct de vedere al vechiului Guvern, care este în totală contradicţie cu actualul program de guvernare şi că sunt hotărât, în măsura în care voi primi un răspuns semnat de domnul ministru, aştept ca răspunsul să fie semnat de domnul ministru, să-l atac foarte serios în instanţele alianţei, pentru că el nu corespunde cu programul de guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă doriţi, domnule secretar de stat?

Domnule deputat, stimaţi colegi,

Vreau să vă reamintesc că în conformitate cu articolul 175 alin.2 al regulamentului, "Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe". Deci, prin votul său, Camera Deputaţilor a abdicat de la demnitatea sa de a chema la ordine miniştrii. Îmi pare rău pentru acest text din regulament, dar există.

În continuare, domnul deputat Petru Călian.

Vă rog.

Domnule deputat Petru Călian, aveţi două, este adevărat una adresată ministrului apărării şi cealaltă Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor.

În ordinea înscrisă aici, 1930A - "Situaţia dosarelor revoluţionarilor din Turda". Fiind vorba de două unităţi diferite, vă rog să le puneţi separat.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, sunt foarte interesant, la fel cum sunt şi revoluţionarii din Turda de situaţia dosarelor lor. Acolo există o problemă sensibilă, o problemă de natură juridică peste care, îl rog respectuos pe domnul ministru Petrişor să treacă, să respecte legea şi să recunoască liderul revoluţionarilor din Turda, aşa cum a hotărât instanţa. Pe acest temei, pe acest fundament doresc, de fapt, ca domnia sa să-mi dea un răspuns precis.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petrişor Morar (secretar de stat, Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din Decembrie 1989):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule Călianu, vreau să vă răspund scurt.

Sigur că sunt divergenţe în cadrul asociaţiilor, referitor la cei doi preşedinţi. În momentul în care am avut o decizie de instanţă am considerat că cel care are decizia definitivă este preşedintele asociaţiei şi am acţionat ca atare.

Vreau să spun că această asociaţie a fost prezentă de mai multe ori, probabil de 10 sau 12 ori a fost prezentă în cadrul instituţiei pe care o conduc, pentru verificarea dosarelor.

Vreau să vă spun că din municipiul Turda au fost depuse 96 de cereri de preschimbarea certificatelor doveditoare ale calităţii de revoluţionar.

Documentele care trebuiau să fie depuse sunt cele care sunt prevăzute în Legea nr.341 şi normele în Hotărârea Guvernului nr. 1412. Trebuie să vă spun, de asemenea, că din totalul de dosare care au fost depuse, până în prezent au fost eliberate 16 certificate. Există, la nivelul instituţiei noastre un număr de 11 certificate care urmează a fi eliberate şi înaintate titularilor, în momentul în care ne deplasăm la Cluj, probabil, în săptămâna, deci după data de 21 în această lună, un număr de 24 de dosare au fost verificate în plenul comisiei. Au fost validate şi urmează a fi înaintate spre avizare la comisia parlamentară, iar un număr de 45 de dosare necesită a fi completate cu documente care, după ce se va face această completare, vor fi reanalizate în cadrul comisiei secretariatului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constat că procedura se derulează destul de lent. Sper ca acest mod lent în care sunt analizate dosarele şi trimise în Parlament, la comisie, să nu aibă legătură cu derularea procesului în care este implicat domnul Popescu. Domnul ministru ştie exact la ce mă refer. Pentru că dacă ar fi o legătură minimală între acest proces şi modul în care, repet, se derulează aceste dosare pe circuit, am întâmpina, spun eu, o problemă extrem de gravă şi atunci cred că va trebui să vin cu alte interpelări mult, mult mai exigente.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi dreptul la răspuns.

Domnul Petrişor Morar:

Domnule deputat,

Din totalul de 96 de certificate au mai rămas 45. Deci, mai puţin de jumătate. Vreau să vă spun că din cele peste 23.000 de cereri care au fost înaintate până acum la secretariat, au fost rezolvate în jur de 5500. Deci, procentul în care a fost rezolvat cazul ăsta, Turda, este destul de mare.

Procedura este complicată pentru că trebuie să fie depuse documentele necesare şi prevăzute de lege. Până în prezent, şi acest lucru s-a constatat, în prezenţa ambilor preşedinţi, şi Sălăjan, şi Popescu, s-a constatat că 45 de dosare nu au elementele suficiente pentru a fi promovate de către comisie. Este o problemă care ţine în primul rând de completarea dosarelor şi de revoluţionarii în speţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Garda Dezideriu lipseşte. Va primi răspunsul în scris. Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată Ministerului Apărării.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Pe procedură, fac precizarea din start că voi accepta răspuns din partea Ministerului Apărării, indiferent de funcţia pe care o ocupă persoana care va răspunde la întrebarea mea. Mă interesează conţinutul răspunsului şi mai puţin persoana care îl susţine.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aici este o problemă, domnule deputat. Problema este că interpelarea se adresează ministrului. La ora actuală nu există ministru care să se prezinte sau care să delege un secretar de stat ca să-l reprezinte. Care e situaţia? Punctul dumneavoastră de vedere?

Domnul Petru Călian:

Avem minister, nu avem ministru. Indiferent cine îmi răspunde, mă interesează, repet, răspunsul. Aşa că, asul se află în mâneca dumneavoastră, domnule preşedinte. Dacă acceptaţi, eu accept cu multă plăcere răspunsul, pentru că este vorba despre noua armată de profesionişti, care urmează să-şi desfăşoare activitatea de la 1 ianuarie 2007. Este grav că nu avem ministru când timpul până la 1 ianuarie este foarte scurt şi foarte presant, când avem peste 30.000 de civili care doresc să se înroleze în armata României. Ce exemplu dă Ministerul Apărării Naţionale acestor tineri care vor să se înroleze când nu există seriozitate nici măcar la cel mai înalt nivel. Şi spun chiar cel mai înalt nivel, fără să dau nume.

Aşadar, cum hotărâţi dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat,

Conform regulamentului nostru şi conform Constituţiei, interpelările se adresează membrilor Guvernului, nu unei instituţii. În aceste condiţii, neexistând un membru al Guvernului care să vă poată da răspunsul, hotărăsc amânarea răspunsului până când acest minister va avea un ministru.

Vă mulţumesc. Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru participare. (Din sală se adresează întrebarea dacă secretarul de stat nu este membru al Guvernului)

Nu, secretarul de stat nu este membru al Guvernului, deci îi mulţumesc pentru participare. S-a amânat răspunsul.

Cu aceasta, domnul deputat Andrei Dominic Gerea primeşte răspuns scris, am încheiat sesiunea de interpelări.